437 matches
-
de a sustrage armament, muniții, explozibile și a lichida actele de sabotaj, teroriste și diversiune. 9.În aceeași perioadă se va întări controlul corespondenței particulare a militarilor, pentru a nu permite să pătrundă în unități literatură și scrisori cu caracter antidemocratic. Să fie limitat accesul persoanelor străine în unitățile militare. 10.Să se acorde o atenție deosebită îndeplinirii Ordinului Nr.... din... al Ministrului Securității Statului, privitor la lupta cu parașutiștii. 11.Toate persoanele despre care s-a stabilit că desfășoară activitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
scopul de a doborî regimul de democrație populară și a restaura regimul de asuprire burghezo-moșierească”. O altă bandă, subversiv-teroristă, care a acționat în zona Câmpulung-Muscel, urmărea „sprijinirea unei eventuale intervenții străine și restaurarea monarhiei”, folosind ca mijloace de luptă „manifestele antidemocratice, diversiunea și sabotajul, zvonurile tendențioase, acțiunile armate”. Identificarea, localizarea, blocarea și distrugerea acestor bande au impus eforturi deosebite, abnegație și curaj, acțiuni temerare concepute, conduse și realizate cu măiestrie profesională și nu rareori chiar cu jertfe din rândul oamenilor muncii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
departe către o alta, și mai evidentă: nu toate fenomenele sunt pur și simplu prezente ori absente. Putem spune că în România avem democrație? Oricum am defini democrația, în România se pot întâlni numeroase fenomene nedemocratice, unele dintre ele chiar antidemocratice. Pe de altă parte însă, nici nu putem spune că România este o țară cu totul nedemocrată. Luată per ansamblu, România este o țară mai mult sau mai puțin democrată. Și totuși, cât de democratizată este România? Cu siguranță, undeva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1997 o declarație comun... recunoștea abuzurile din trecut. Cooperarea economic... dintre cele dou... state s-a intensificat și Polonia a devenit cel mai activ purt...tor de cuvînt al Ucrainei În Uniunea European.... Totuși, manevrele președintelui Kucima și practicile sale antidemocratice au discreditat Întrucîtva politică polonez... de apropiere. Puternică implicare emoțional... a elitelor și a populației poloneze cu ocazia „Revoluției portocalii” din decembrie 2004, ce urm...rea democratizarea regimului ucrainean, a dus la rectificarea politicii poloneze de sprijin necondiționat. Ț...ri
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și ecumenismul creștin. Credința nestrămutată îl va face, de asemenea, să desființeze, într-un eseu bine articulat (Rasă și religiune), pretențiile teoreticienilor naziști de a întemeia o „Deutschreligion”, implicit rasismul. De altfel, programul politic al lui C. propune un naționalism antidemocratic, antisemit, totalitarist și corporatist, întemeiat însă pe evanghelia creștină, excluzând deci crima, violența în genere. Contribuție majoră la constituirea „gândirismului”, eseurile lui C. pregătesc terenul și pentru o abordare mai sistematică. Sub un anume aspect, Nostalgia paradisului este prezentarea unei
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
e un act represiv. Ceea ce este ecologic, fiindcă scrierea este artificială, pe cînd vocea naturală. Ceea ce este democratic, întrucît copii defavorizați sau imigranți vor stăpîni cu mai mare ușurință franceza vorbită decît franceza scrisă. Ceea ce este complet idiot (antiistoric, antirațional, antidemocratic etc.), dar înlocuirea "locului de trai" cu "locul de studii" sună potrivit în "contextul" sonor. E "modernă". Ca și reforma ortografică, ce-și propunea să fonetizeze pe cît posibil codul scris (diminuarea suportului înglobează și lexicul, și gramatica). Există o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aveau o anumită suspiciune Întemeiată față de supradimensionarea intelectualității și a educației umaniste În raport cu cea științifică. Obiecțiile față de supraliteraturizare În formația intelectuală, precum și cele referitoare la excesul de politicianism erau Întemeiate. Soluțiile politice la aceste probleme s-au dovedit Însă complet antidemocratice. Modernizarea nu este cu putință, credeau ei În mod Îndreptățit, fără igienă, sănătate publică și educație de acest tip. Cred că putem trata ca absolut rezonabile aceste perspective, mai ales fiindcă nici acum nu avem prilejul să trăim Încă Într-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o confuzie frecventă între teoriile elitelor și doctrinele elitiste. Nu este întotdeauna clară distincția între constatarea axiologic neutră conform căreia „dominația minorității asupra majorității este un fapt consubstanțial vieții oamenilor ce trăiesc în societate” (Busino, 1992, p. 7) și pledoaria antidemocratică. Bineînțeles, așa cum a fost adesea cazul în sociologie, afirmarea unui punct de vedere cu tentă ideologică a fost punctul de plecare al unor studii care s-au străduit să depășească prejudecățile doctrinare. Dar nu-i mai puțin adevărat că privirea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
über die oligarchischen Tendenzen des Gruppenlebens (1911), tradusă în limba franceză cu titlul Les Partis politiques. Essai sur les tendances oligarchiques des démocraties (1914). Machiavellienii furnizează elemente pentru o concepție pozitivistă a sociologiei politice, dar și luări de poziție doctrinare antidemocratice și antisocialiste. Din punct de vedere strict științific, orientarea lor este net pozitivistă. Ei încearcă să pună în evidență legi ale comportamentului ființei umane în societate. Tendința generală spre oligarhizare, caracterul universal al distincției dintre dominatori și dominați, emergența, oriunde
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
discutarea lor în vederea clarificării/limpezirii atât pentru asistentul social, cât și pentru beneficiar; - evaluarea acțiunii sociale în dinamica desfășurării ei prin raportare la standardele profesiei și la cele ale serviciilor; - limitarea la timp a acelor practici cu caracter opresiv și antidemocratic; - limitarea /eliminarea posibilității unor decizii subiective și a abuzului de putere; - eliminarea monopolului unor grupuri de interese în sfera activităților de asistență socială; - răspunsul la cerințele de adaptare flexibilă a activităților practice la schimbările contextuale; - analiza cu realism a oportunităților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
12 R2adj (%) 15 29 Regresie multiplă liniară, backward elimination, coeficienți beta semnificativi p ≤ 0,05 Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Efectele (dez)interesului pentru politică se manifestă la numeroase paliere: cunoștințe politice, participare politică, orientări politice (antidemocratice, nostalgie după comunism), insatisfacția față de democrație și economie de piață, modificări ale sistemului politic (scăderea privilegiilor oferite de sistem, scăderea complexității sistemului politic). În acest context ne interesează, în principal, efectele asupra cunoștințelor politice, dar vom ilustra în final și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
stabilit decît În baza unor cercetări viitoare. Volumul prezentat aici beneficiază și de o „Introducere” semnată de același Radolph L. Braham, În care cartea este Înfățișată succint, arătîndu-se că restabilirea reputației mareșalului ar aduce beneficii politice unor „persoane de orientare antidemocratică și antimonarhică” (p. 21). Lucrarea prezentată, a șaptesprezecea din Seria de Studii asupra Holocaustului, are patru părți, adunînd nu mai puțin de 13 studii oferite de cercetători importanți precum Raphael Vago, Leon Volovici sau Vladimir Tismăneanu, pentru a cita doar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și a ungurilor” (p. 80), prin acuzele unilaterale aduce regimului hortyst. În Încheiere, Braham revine cu o analiză foarte lucidă, subliniind că reabilitarea mareșalului reflectă concepția ideologilor naționaliști - „o Românie Mare omogenă din punct de vedere etnic, simultan național-creștină, antiliberală, antidemocratică și antimonarhică” (p. 84). A doua parte a volumului - „Campania Împotriva evreilor” - se deschide cu studiul lui Radu Florian, fost profesor de filosofie și științe politice la Universitatea din București, care tratează exemplar „Masacrul de la Iași din 29-30 iunie 1941
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai este personaj principal nici ca victimă și nici ca agresor. Se Împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stînga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu, pentru că discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Academiei Române. Licența și-a susținut-o târziu, în 1940. Efervescenta sa activitate publicistică s-a frânt în 1945, când i s-a luat dreptul de semnătură pe o perioadă de cinci ani, fiind acuzat că a scris „articole cu caracter antidemocratic”. Arestat și condamnat, suportând apoi și restricțiile domiciliului obligatoriu la Costișa, în județul Bacău, M. se refugiază în pagini de jurnal, de eseu ori aparținând genului dramatic, rămase, cele mai multe, în manuscris. După acești ani de privațiuni, se va dedica traducerilor
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
pare că-ți răsar înaintea ochilor discursuri iredentiste în atenee de provincie”; cuvântul preferat de Iorga este „românesc cu un singur r și fără nici o trufie” (Curentul nou, 15/1904). În pofida bunelor intenții declarate, revista nu poate ocoli anumite accente antidemocratice, datorate naționalismului mai puțin temperat al unor colaboratori influenți, cum este A.C. Cuza. Despre felul în care sentimentul național este potențat de „curentul popular” vorbește I. Scurtu în articolul intitulat Curentul popular și generația tânără. El consideră că „poporul de
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
un stat este democratic influențează politica externă pe care ar trebui să o adopte? Acest lucru este valabil, în special, cu privire la acțiunile secrete, aspect al activității de informații care, în Statele Unite, a atras cele mai multe critici pe motiv că ar fi antidemocratice. Totuși, majoritatea criticilor la adresa CIA privind acțiunile secrete desfășurate ar fi trebuit să fie îndreptate mai degrabă împotriva strategiilor de politică externă care prevedeau astfel de acțiuni. În Statele Unite, principala nemulțumire legată de acțiunile secrete din anii ’70 și ’80
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
responsabil pe Alecu Tomescu Băltești. Într-un scurt articol-program din numărul 2/1934, intitulat Ce vrem?, revista se autodefinește ca purtătoare a unui mesaj moral înnoitor pentru tânăra generație. Deși declară că nu „vrea” politică, G.s. manifestă o puternică orientare antidemocratică și naționalistă, cu unele accente antisemite, comune și altor publicații de dreapta din epocă. Preponderent socială și politică, revista dă totodată atenție culturii și literaturii, care, deși nu sunt ideologizate excesiv, poartă totuși semnele unui evident tradiționalism. În „Pagina literară
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
în echipa lui Grigore Gafencu de la „Timpul”, unde „reportajele lui - cum va relata peste ani, George Ciorănescu - se ridicau deasupra faptului frust până la semnificații etico-sociale. Într-o vreme în care democrații erau prea ușor și interesat asimilați cu o stângă antidemocratică, Horia Roman a rămas pe pozițiile adevărat democratice, ce păreau iremediabil pierdute”. În exil publică în revistele „Limite”, „Le Courrier roumain”, „Revista scriitorilor români” ș.a. versuri proprii și traduceri din poezia italiană (Giuseppe Ungaretti) și mai ales multe fragmente memorialistice
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
1941 că este editată ca „organ al ziariștilor români din Transilvania”. În presa naționalistă din preajma și din timpul celui de-al doilea război mondial, publicația se manifestă ca una dintre promotoarele cele mai consecvente și mai radicale ale ideologiei totalitare, antidemocratice și rasiste. În articolul-program Ce vrem! este anunțată intenția de a contribui la „strivirea tuturor agenților dizolvanți și parazitari” din societate și la „ridicarea la suprafață și punerea în valoare a tuturor energiilor vii ale neamului”. Ulterior naționalismul fervent va
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
tăria credințelor cu discernământul critic, pentru a studia și propune înfăptuiri serioase și durabile”. Deși e mai moderat decât acela al altor publicații similare din epocă (de exemplu, „Axa”), naționalismul practicat de R.v. capătă din când în când accente net antidemocratice, antisemite și chiar rasiste, mai ales în paginile de publicistică ideologică și social-politică, unde pot fi întâlnite titluri precum Despotismul democratic și Arianismul românesc. În acțiunea culturală a revistei, orientarea naționalistă se dovedește mult mai echilibrată, important fiind cultul tradiției
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
ce au dus la suprimarea democrației, la discriminări rasiale și instituționalizarea antisemitismului, la deportări și pogromuri, la instaurarea regimului legionar și a dictaturii militare, la război și la ocupația sovietică. Direct afectat, mai cu seamă ca evreu, de toate măsurile antidemocratice, diaristul își exprimă solidaritatea cu neamul său prigonit, considerând că ar fi imoral să nu împărtășească soarta celor hăituiți „de două mii de ani” pe considerente absurde. D. Sebastian este un scriitor prin excelență inteligent. Ceea ce prețuim în scrisul său este
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
în volum în 1983). La scurt timp, în presa comunistă s-a declanșat o campanie violentă împotriva ei, în Conservator această campanie fiind susținută de activiștii organizației comuniste de tineret. Urmarea a fost îndepărtarea din învățământ (1948) pentru „atitudine permanent antidemocratică”. I s-a interzis să publice sau să conferențieze. În primăvara anului 1951 e arestată; după o detenție, fără proces, de un an și șapte luni în lagărul de la Ghencea și în închisoarea Jilava, i se fixează domiciliu obligatoriu în
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
proletcultiștii îl acuză brutal pentru „inconsecvențele” ce țin de formația sa intelectuală, aparținând regimului trecut. În articolul-program Lupta prin rațiune, din primul număr, se afirmă necesitatea angajării militante a scriitorilor în „slujba națiunii” și hotărârea de a înlătura forțele retrograde antidemocratice. Democrația era, în formularea de acum a lui Călinescu, „regimul în care supunerea obișnuită la interesele obiective ale colectivității și implicit la judecățile acesteia, ieșite din deliberare, se împacă foarte bine cu individualitatea, fără prezența căreia forțele impulsive ar putea
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
călătorie în „Jurnalul de dimineață”, după 1944 scriitorul nu mai lasă nici o urmă. Desemnat printr-o formulă prezumțioasă ce întregește titlul uneia dintre cărțile sale drept „religia aristocrației intelectuale”, crezul politico-literar al lui N. este în esență conservator, antimodernist și antidemocratic. Execrând, ca Lucrețiu, „aurul” care corupe totul, autorul propovăduiește o întoarcere la valorile cardinale (frumos, elegant și moral), singurele ce pot conduce la țelul dorit - „Țară mândră și oamenii destoinici și tari”. „Coloritul literar” al lucrării Tâlcuirile bufniței albe, ce
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]