212 matches
-
sau identități noi. În ultimii ani, femeile au jucat un rol important în mișcările globale de interzicere a minelor antipersonal, în Campania pentru Dezarmare Nucleară, în rețelele feministe de protest global împotriva violenței asupra femeilor, dar și în grupurile teroriste antioccidentale (Stientra 1994; Friedman 1995; Rupp 1997; Clark, Friedman și Hochstetler 1998; Williams și Goose 1998; True și Mintrom 2001). De exemplu, în două dintre zonele de conflict ale lumii, Israel/Palestina și fosta Iugoslavie, grupuri cunoscute sub numele de "Femeile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o încercare de a înțelege resorturile psihologice ale unui terorist idealist, Ahmad, un tânăr american (mamă cu descendență irlandeză, tată egiptean) ce respinge materialismul ateu american și este recrutat de o mișcare teroristă pentru a deveni erou al Jihad-ului antioccidental (a nu se confunda personajul lui Updike cu Achmed the Dead Terrorist, personajul popularului comic ventriloc Jeff Dunham). Ahmad ia decizia finală referitoare la misiunea sa într-un context lirico-dramatic în care și gesturile unor copii și vorbele evreului Jack
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pentru copii - proporția lui Lenin (60% propagandă, 40% divertisment) fiind totuși inversată. Cu prea puține excepții, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evoluție ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaționalistă, antiromânească, apoi național-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceaușescu. Temele de propagandă observabile pe toată perioada comunistă sunt : - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor”. Aproximativ 57 de filme au un scenariu bazat pe lupta comuniștilor în ilegalitate (1924-1944). Începând cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
au contribuția lor la strigătul „Noi muncim, nu gândim !” țâșnit în 1990 din masele agitate. A nu intra la facultate, chezășie a reușitei în viață elogiate sistematic, va fi însemnat ceva în subconștientul celor care au urlat : „Moarte intelectualilor !”. Propaganda antioccidentală, prezentarea vesticilor ca hoți și ucigași care vor să fure tot timpul ceva de la noi, se poate traduce într-o altă lozincă a primilor ani de după căderea comunismului : „Nu ne vindem țara !”. A face avere, a te îmbogăți au fost
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cultural extern care în esență a rămas neschimbat după 1989 are o mentalitate pur propagandistică și de permanentă improvizație, în spirit centralizat și de comandă. și lipsa de fonduri constituie un mare handicap. Dar cel mai mare obstacol este spiritul antioccidental, antiliberal și antipluralist al acestui aparat, ce respinge orice grefă înnoitoare reală, în adâncime. Cazul celor șase scriitori numiți, după 1989, ca atașați culturali, care fie că au fost respinși de unele ambasade, fie că au demisionat din cauza obstrucțiilor (o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
regim comunist rămas pe vechile poziții. El este foarte activ în primul rând în presă și edituri, prin redescoperirea și punerea masivă în circulație a ideologiei de extremă dreaptă, antidemocratică și antieuropeană, dintre cele două războaie. Sunt reactivate toate miturile antioccidentale, începând cu războiul împotriva poporului român și terminând cu conspirația internațională iudeo-masonică împotriva României. A fost excelent analizată și combătută într-un ciclu recent de articole din Sfera politicii de George Voicu: paradigma conspiraționistă; anterior, un alt bine venit și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
împotriva României. A fost excelent analizată și combătută într-un ciclu recent de articole din Sfera politicii de George Voicu: paradigma conspiraționistă; anterior, un alt bine venit și necesar ciclu, de același critic ideologic, Mitul Nae Ionescu. Influența acestor idei antioccidentale, respectiv antieuropene, este din nefericire considerabilă. Realitatea și politica sferelor de influență constituie nu mai puțin un alt foarte serios obstacol. Cine a citit jurnalul lui Take Ionescu știe că, încă înainte de primul război, România era considerată de Imperiul țarist
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
scriitorilor sau ale altor creatori evrei sunt interzise, iar tema holocaustului va fi tabu până în 1961, când Evtușinko publică poemul său Babi Yar. Ultimii ani ai stalinismului, cu propaganda antisemită stimulată de el - deghizată în „anticosmopolitism” și „antisionism” - șovină și antioccidentală, sunt funești pentru expresia literară și artistică. „Dezghețul” Perioada numită „dezgheț” începe în 1954, cu publicarea nuvelei eponime a lui Ehrenburg, și ea avânt ca urmare a celui de-al XX-lea Congres al PCUS și a destalinizării*. întoarcerea sutelor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
staliniste, are efectul unei bombe. Totuși, cenzura ideologică rămâne vigilentă. Publicarea în străinătate a romanului Doctor Jivago, interzis în URSS, și atribuirea lui Pasternak a premiului Nobel pentru literatură pentru acest roman, în 1958, este semnalul intensificării unei vehemente companii antioccidentale. Tentativa lui Grossman de a publica, în 1960, Viață și destin, o valoroasă frescă istorică punând în paralel regimurile sovietic și nazist, se soldează cu confiscarea manuscrisului de către KGB. Secundat de ministrul Culturii, Furțeva, și de principalul ideolog al partidului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nimeni la tine, nu te simți ca un infractor, totul se face pe bază de încredere. Aceasta este partea pozitivă a existenței academice de aici. Partea negativă... ar fi mult de spus și nu aș vrea să reiau retorica puțin antioccidentală de la Geneva, pe care o cunoști prea bine. Precaritate, lipsa banului din buzunar, nu pentru subzistență (cum este cazul în România), ci pe termen lung. Ștampila că ești din EST, orice ai face, oricât de bun ai fi. Îngâmfarea celorlalți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
importante aspecte privind respingerea modernității. Cazul Poloniei și cel al Statelor Unite sunt cu totul diferite, dar grosso modo, există un anumit grad de asemanare. Acest fapt arată că anti-modernismul dreptei poloneze nu poate fi în mod necesar identificat cu atitudinea antioccidentală în sensul larg al cuvântului. Această asemănare interesantă, chiar dacă este foarte abstractă, ar putea constitui una dintre explicațiile legăturii speciale care exista între cele două țări. Vom putea să o considerăm drept un element de explicare a problemei de a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mișcării legionare: utopistă, radicală, "tiermondistă"". Eminescu ar fi produs "ruptura de Occident", ne-a împins în "antiistorism", în "pasivitate și retragere somnolentă", în "sentimentalismul stagnant" spre... "violența sângeroasă", a legitimat "totalitarismul orwellian" etc. În Eminescu mai cred doar "paranoicii", "protocroniștii", antioccidentalii, ultranaționaliștii. Colac peste pupăză, modelul propus de V. Nemoianu, în locul celui eminescian, este, trebuia să fie un filosof "complet" anume... Mihai Șora! Blaga, Mircea Florian, C. Rădulescu-Motru nu pot fi recuperați decât citindu-i prin grila Șora! Cam aceleași "idei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
protocronism și... ideologia oficială a partidului comunist l-a dat, din USA, Katherine Verdery: Ideea centrală este negarea influențelor exterioare, în special a influențelor occidentale (...) Protocroniștii înțeleg să acapareze terenul în beneficiul și prin intermediul unei restructurări ideologice: șovinism, autarhie, mobilizare antioccidentală, discursul lor fiind în conformitate cu conducerea politică." În fața unor astfel de acuze prăpăstioase (lipsește numai aceea de... fascism!) Moromete ar fi întrebat " Pă ce te bazezi?!" Chiar așa: de unde și până unde? Un alt catastrofic, Dennis Deletant, după ce scrie că ideologia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a Treia sau a Europei de Est, în afară de potențarea diferendelor deja existente și, în plus, a pierdut, utilizând terminologia aceluiași Brzezinski, un "pivot geopolitic" (2000) important în Orientul Mijlociu: Iranul, care s-a transformat dintr-un regim proamerican într-o teocrație antioccidentală ce creează și astăzi tensiuni majore în regiune. Revenind la momentul Helsinki 1975, se poate afirma că RSR și-a făcut simțită prezența în cadrul pregătirilor pentru conferință insistând asupra necesității de a trata statele în mod egal la nivel internațional
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din punct de vedere "burghez", cu "internaționalismul" său declarat. Atâta timp cât în lumea exterioară dominau forțe, tendințe și procese "contrarevoluționare", leninismul romantic se insula pentru a își păstra nealterată puritatea și intransigența revoluționară, încercând însă în același timp să imprime mișcărilor antioccidentale globale, în special celor din Lumea a Treia, un curs ideologic favorizat, în optica sa, de dezvoltarea inevitabilă a forțelor istorice. Să nu uităm că internaționalismul este "proletar": deschiderea se face către nuclee ideologice de aceeași factură și are ca
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
800, odată cu încoronarea imperială a lui Carol cel Mare, considerată de Bizanț un act de rebeliune, o insuportabilă pretenție a vechii Rome de a-și aroga din nou dreptul de a-l proclama pe împărat. Confruntat cu o violentă reacție antioccidentală a Bizanțului, Carol cel Mare tergiversează lucrurile. Decât să se intituleze imperator Romanorum, calificare pe care Constantinopolul n-o putea admite, el se mulțumește să se numească "guvernator al Imperiului roman" și negociază un compromis cu bazileul Mihail Rangabe în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Dan Perjovschi Marele pișicher spaniol Antoni Muntadas, care prin 1995 ne invitase la masă, nu ne-a zis decât într-o doară: mai vine un român, ceea ce nouă nu ne-a căzut bine, pentru că putea fi cine știe ce pictor frustrat și antioccidental, cum erau cam toți ăia care-și eșuaseră exilul. Eram cu Lia în New York și n-aveam chef în nici un fel de România. Am avut noroc. La masă a venit Daniel Knorr, care la vremea aia desenase deja în cocaină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
care merg până la genocid, de catastrofa sanitară și demografică. Poate de aceea negrii africani nu se revoltă, ci preferă să plece în Europa, pur și simplu, dacă-i duc picioarele și nu li se scufundă ambarcațiunea improvizată. M.I.: Da, reacțiile antioccidentale în Africa s-au produs mai mult în Africa de Sud, când negrii au văzut ce au văzut la albi în case. Dacă nu vezi, nu poți să te revolți împotriva a ceva ce nu știi, nu face parte din orizontul tău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ale lumii, cum ar fi de exemplu China sau India, au ales-o. Și chinezii ori indienii văd la televizor decalajele de care vorbim, dar nu se mai apucă de răscoale și în ziua de azi, au depășit momentul revoltei antioccidentale și au ales o cale pașnică de competiție și emulație cu Occidentul. M.I.: Chiar și China? S.A.: Da, chiar și China, după reformele lui Deng. India, desigur, este exemplul cel mai bun, fiindcă a reușit să devină o democrație și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ani viețile a miliarde de oameni - mult mai mulți decât a reușit Inchiziția în întreaga ei istorie. Cei care au stat o vreme prin universitățile occidentale știu că așa stau lucrurile: universitatea e un mediu de stânga, laic, antiamerican, antiglobalizare, antioccidental (?Ă și socialisto-comunist. E un mediu care se vrea egalitar, dar nu e. Într-un fel ciudat, isteric, a inversat semnele intoleranței. Universitatea „La Sapienza“ nu face excepție. Ca să o rupă complet cu trecutul ei nelaic și nereligios, cei de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
noi penitenciare (Rahova, Giurgiu, Arad) nu ajungeau niciodată pentru finalizarea lucrărilor, specialiștii estimînd că din sumele totale alocate s-ar fi putut construi nu 3, ci 9 închisori, dacă ar fi existat un control serios al banilor publici. Frecventele discursuri antioccidentale ale șefului statului, premierilor și miniștrilor din anii 1990-1996 au făcut ca disprețul față de regulile internaționale să fie tot mai evident, prin lejeritatea cu care au fost încălcate drepturile deținuților. Înăsprirea Codului Penal, prin acordarea unor pedepse tot mai lungi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi ștersese pe Edgar Quinet, pe Michelet, pe Napoleon III și, mai târziu, numele generalului Berthelot, fără de care istoria română nu se poate înțelege. Istoriografia, devenită domeniu rezervat al ideologiei marxist-leniniste, alungase Franța „burgheză“ din istoria României. După 1965, atitudinea antioccidentală avea să ia forme mai puțin agresive, mai ascunse. Noul viraj spre comunismul național, început de Gheorghiu Dej și exploatat din plin de Ceaușescu, din momentul instalării sale la putere în 1965, avea să se reflecte, desigur, în acea oglindă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
modestă, dar uimitor de fidelă: Manualul Unic de Franceză, care avea să vorbească tot mai puțin despre realizările sovietice și din ce în ce mai mult despre gloriosul Partid Comunist Român. Dar adevărata stare de spirit a românilor, după douăzeci de ani de îndoctrinare antioccidentală, prin școală, cărți, presă, a fost revelată de un eveniment: vizita generalului de Gaulle în România, în 1968. Faptul că am fost interpreta Generalului cu această ocazie m-a făcut să trăiesc acea epopee pe care publicul francez nu o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
naționalism noicist, recuperabil, în total sau în parte, în sensul său. Mai ales că, între timp, el fusese făcut și total inofensiv din punct de vedere practic opoziționist. 2. Ideologia politică de dreapta a fost în același timp și profund antioccidentală, anti europeană. Această atitudine convenea și mai mult regimului, cu cât ea era făcută publică în diferite împrejurări. Ea a fost chiar încurajată. Constantin Noica a denunțat, de pildă, Șase maladii ale spiritului contemporan (București, Univers, 1978). Occidental, bineînțeles. Ca și cum
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
statul în care conflictul dintre ideologia islamistă în forma cea mai pură, aproape medievală și concepțiile moderne, de sorginte europeană, se manifestă într-o formă exemplară. Venirea la putere în 2005 a președintelui Mahmoud Ahmadinedjad un islamist tipic și un antioccidental radical precum și disputa, tot mai dură, cu SUA și UE pe marginea dosarului nuclear au făcut din Iran una din vedetele politicii și diplomației mondiale. Imaginea noastră, a europenilor inclusiv a românilor asupra Iranului este cea a unei țări conduse
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]