680 matches
-
Dar mentalitatea românului nu s-a schimbat deloc. Acea mentalitate care a lăsat urme adânci în caracterele oamenilor ca indivizi și în sistemul social. și astăzi contează să fii afiliat sau să cunoști pe cineva și să nu-i fi antipatic altcuiva. Performanța și caracterul moral al omului au fost vânate în comunism și total ignorate în ce avem de la ’89 încoace. Ca să vă dați seama cât e de gravă situația, făceți-vă o autoanaliză. Răspundeți-vă sincer la câteva întrebări
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
suma cu care venise-n Paris, cu 50 de ani În urmă. „Imaginați-vă! Am trăit 50 de ani, gratis!”... Cu inteligență scrie Pleșu, despre critici: „Se poate Întîmpla ca la un moment dat, criticul să și devină lui Însuși, antipatic! Dintr-o asemenea criză, critica nu poate ieși decît consolidată: fie pierzîndu-și, definitiv, un fals aliat, fie cîștigînd, irevocabil, un aliat autentic. Ar fi salutar, prin urmare, ca din cînd În cînd, criticii să se dea singuri În judecată: În
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
că atât de puternic mă autosugestionam, încât boala a devenit chiar o amenințare reală pentru că, la nu mult timp după aceea, chiar am reușit să mă pricopsesc cu ceva streptococi ce n-au cedat decât cu Moldamin, niște injecții extrem de antipatice. Acum, dacă ar fi să analizez rigiditatea mea, faptul că renunțam la anturajul colegilor mei pentru a mă izola în fața televizorului nu știu dacă trebuie pus pe seama unei anume lipse de inteligență socială sau mai știu io ce. Pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
iar centrele de colectare nu ar cumpăra niciodată așa ceva. Praful - cuvânt cheie. În sens citadin, ține de igienă, în sens rural, de ornamentică, aș zice. Praful la țară are un fel de funcție artistică. La oraș el se șterge, e antipatic. La țară evocă nostalgic, face parte din peisaj. Nu e nociv, nu trebuie să te descotorosești de el. E un strat printre altele, un fel de giulgiu provizoriu. Nu e obligatoriu poluant. Cînd acoperă rugina, de exemplu, se poate vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ca ai șarpelui Kaa din Cărțile junglei. Se concentra, cum ar veni. După ce a terminat, m-a întrebat fericit: Ei, este că ai simțit o căldură în dreptul ficatului? Nu stau io prea bine cu anatomia. În copilărie, aveam un vecin antipatic și, când ne băteam, îi frigeam una în burtă la care acesta se pornea să orăcăie și să se zvârcolească ținându-se cu mâinile de pântece, bă, tu știi ce am io aicea? Rinichii! Tac’su’ era doctor, de unde rezulta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
titlu de carte sau ca un clișeu al comentatorilor de sport. Avea așa, ceva diafan, o fustă vaporoasă roz. Nu transpirase mai deloc. Baba, în schimb, da. Nu degeaba se îmbrăcase ea cu pulovărul ăla de lână. Tipa avea ceva antipatic. Pe cuvânt. Era tunsă scurt și de-aia mă enerva. Sau ăsta e doar un pretext. O scuză ceva, acolo. Un nod în papură. În sfârșit, ce să ne căciulim pe un lucru de nimic! Ce contează e că, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o voi numi aici, căci nu-mi doresc să trezesc, fie în admiratorii acesteia, fie în cel care a scris-o, scântei de ură sau de împotrivire, fiindcă, toată viața mea, am urmărit atent un singur lucru: să nu devin antipatic și de nesuferit pentru semenii mei. Firește că tânărul - elev eminent, de altfel -, neavând cartea cu pricina în casă, se duse la bibliotecă - loc foarte drag și apropiat sufletului său -, spre a șio împrumuta. În zilele care au urmat, parcurgând
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
stânjenitoare și mai nefirească decât niciodată. Totul parcă prevestea că ceva rău din cale-afară urma să se petreacă. Mutrele tuturor celor prezenți erau cu totul reci și neatinse; se vedea limpede că pe mine mă așteptau. Atunci, individul cel mai antipatic și mai nesuferit dintre toți - ce dintotdeauna nutrise pentru mine un prisos de ură înflăcărată, pe care acum se hotărâse să și-l exprime -, punându-și o mască furibundă pe chip, s-a ridicat de pe scaun și a început să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Probabil vă Întrebați ce făcea Lola În acest timp. Ei bine, vă mărturisesc faptul că ea continua să mă privească lung, cu o mutriță strâmbă (ținea capul puțin Înclinat), cu ochii ei alintăcioși de felină (extrem de obosiți, acum, și chiar antipatici), mimând o atenție desăvârșită la ceea ce-i povesteam. I-am mai oferit un pahar de lapte cu coniac (cocteilul ei preferat), În timp ce eu mi-am luat unul de gin (Îmi place ginul pentru că e o băutură aspră, lipsită de perfidie
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu Dorinel și Țonți. Acestora le-am adăugat pe Costeluș, pe Mirel, pe Alex, pe Bănel, dar și pe Lamia, Getuța sau Moni. Sigur că apăruseră și clasicii Ionescu, Popescu, Georgescu, Dumitrescu și Marinescu. Ba chiar și cei doi mai antipatici cărora le spusesem Tom și, normal, Cătălin. Însă, mă rog, și ăștia își făceau treaba cu devotamentul ăla al lor gândăcesc. Nucleul despre care vorbeam l-am format ad hoc, chiar în timpul festinului asigurat de covrigul uitat de mine vineri
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de niște ființe extraterestre, presupun că ne investighează, caută ceva... Presupunerea lui Smith Îl puse În Încurcătură pe Pruritanal. Trebuia să țină cont că ea venea din partea unei persoane bine informate. În al doilea rînd, venea din partea unei persoane profund antipatice. În sfîrșit, adică În primul rînd, Smith era tocmai persoana care trimitea la Washington rapoarte secrete despre activitatea militarilor de pe insulă. Chiar dacă nu putea fi sigur că acele rapoarte interesau pe cineva, posibilitatea ca ele să fie citite de vreun
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lăsînd privirea În jos. Știa prea bine că e tipul cel mai capabil din armata Statelor Unite, Însă mai știa Încă un lucru În plus: că nimeni nu e dispus să recunoască asta. Dimpotrivă, fiindcă era atît de deștept, le devenise antipatic tuturor - care Îl urau sau se temeau de el. Colonelul rămase o vreme tăcut, cu privirea dusă undeva dincolo de fereastră. Ca să facă totuși ceva, Învîrtea un pix Între degete. Se vedea bine că-l preocupă un anumit gînd, despre care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pripise. Nu-i cunoștea pe cei doi, nu știa propriu-zis cu ce se ocupă. Și mai ales, Îl intriga faptul că refuzau să bea măcar o bere. Erau ciudați, dinspre ei venea un curent telepatic cam rece. De fapt, erau antipatici, dar evitase să recunoască de la Început asta, la fel cum evitase să observe că aveau niște mutre moi și jilave, ca de cîrtiță. PÎnă atunci, prezența lor Îi provocase doar o mică, neînsemnată repulsie, pe care și-o reprimase de la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și așezîndu-se jos. În primul rînd, nu port curea la pantaloni, iar În al doilea, chiar dacă aș purta, nu aș putea să o scot, deoarece, În primul rînd, mi-ai legat mîinile. În plus, nu am nici o vină că sunt antipatic acestui domn! — Știi ceva? Lucrul cel mai plictisitor În toată afacerea e că nimeni nu are nici o vină. De fapt, toți nu ne facem decît datoria. PÎnă la urmă Îi legă și picioarele cu o funie făcută laț, al cărei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În sus, mirîndu-se cît de aproape veniseră stelele. Împrejur nu se vedea, oricum, mai nimic. — Como?... se miră dezamăgit. Înseamnă că avea dreptate Michel cînd spunea că... — Nu-l cheamă Michel, ci David, dar nu mai contează. — David mi-e antipatic. În schimb, Como e un nume destul de simpatic, trebuie să recunosc. De ce ai fața verde? — Deoarece sunt extraterestru. — Știam, mi-a spus Michel! se mîndri Pablo. Dar adevăratul Vic unde este acum? I-am promis Christinei că Îl voi găsi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ieși din minți cînd nimeni nu se aștepta, în mijlocul unui discurs care nu anunța nimic violent, se ridică de la locul său și, din cîteva salturi peste băncile pline ochi de participanți, ajunse față în față cu doi dintre cei mai antipatici adversari ai săi. În locul tău, aș fi procedat exact la fel, se distrase de el Bătrînul în seara aceleiași zile chiorîndu se la vînătăile și zgîrieturile de pe fața lui Roja, care-l făceau să semene cu un măscărici de la circ
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
se Întâmplă să-mi fie vreunul atât de nesuferit, Încât să nu-l folosesc. Totuși sunt câteva, care nu-mi plac de loc: ,,insolvabil,, de exemplu, Îmi aduce aminte de profesoara de chimie din liceu, care mi-a fost tare antipatică. Sau: ,,valoare,, care este folosit până la saturație În economie. Sau: ,,infinitezimal,, care mi se pare un atentat la cuvântul ,,infinit,, și ar mai fi și altele de care nu-mi aduc acum aminte. Ghetoul nostru a rămas deocamdată În picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe lumea asta merge excepțional de bine. Ar trebui să spun că Rosemary a fost pedepsită pentru păcatele ei să devină o oarecare doamnă Michelis după ce s-a măritat, foarte tânără și împotriva voinței noastre, cu un agent de bursă antipatic numit Bill Michelis, care după un timp a și părăsit-o, și, ca toți cei ale căror căsătorii au eșuat, asculta cu mare interes povești despre alte căsătorii nereușite. Mă așteptasem ca Rosemary să se căsătorească din nou întrucât, în afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
aleii Parva într-o după-amiază de mai cu pufi de plop, când tocmai ieșisem de la școală și mă îndreptam domol spre casă; în asemenea situații nu ești niciodată singur, ba chiar ești însoțit sau înconjurat de-o mulțime de indivizi antipatici, nu se-ntâmplă nicidecum nenorocirea într-un loc retras, ci fix în mijlocul străzii, una peste alta te simți brusc în fundul gol în fața unor tembeli; intuiți, nu-i așa?, că orele de curs nu se încheiaseră doar pentru mine și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
întotdeauna cu dumneavoastră, dar nu în semn de respect, ci ca să priceapă că, orice ar fi făcut (și ar fi stat și-n cap, precis, dacă l-aș fi tutuit, ar fi înghițit biluțe de sticlă), îl consideram un străin antipatic, un agresor. La rândul lui, fără să-l intereseze câtuși de puțin viața mea, mai mult așa, pentru a mă fixa într-o bancă școlară imaginară, să zicem în a patra pe șirul de la geam, mă chestiona când și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
rămână sumatrană și-așa mai departe. Bun, cunoaștem așadar originea ta etnică. Ce-ar mai fi? Frați, surori? Adam a ezitat. Nu vedea pentru ce s-ar apuca să-i povestească ceva tocmai lui. Totuși omul ăsta băgăreț, teribil de antipatic, avea ceva care i-a dat de gândit că ar fi În stare să afle ce era de aflat despre Johan. Adevărată nebunie, și-a zis el, dar s-ar putea să cu noască unele lucruri despre Johan, așa cum știuse
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
contradicții cu care călătoreau de două ore. Parcă am face revelionul la același cazan, șuieră bărbatul de lângă geam, privind cu dispreț viermuiala din jur. Oameni sunt și ei, interveni din nou doamna În vârstă, nemulțumită de trufia domnului de lângă geam. Antipatic de la Început. Vor să ajungă și ei undeva. La părinți, la rude, la prieteni... Sunt atâtea posibilități... Și dumneavoastră doriți același lucru. Domnul de lângă geam deschise din nou Magazinul și se cufundă Într-o lectură ușoară, dar plină de satisfacții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la doo de noapte, m-a trezit cu desăvîrșire. Am deschis fereastra, ca să constat că era frig. Frigul venea în valuri: de afară, dar și dinăuntru; de la teancul de cărți necitite, de la maldărul de corecturi necorectate al antologiei, de la garoafele antipatice (trei și roz) cadorisite de-o cititoare bine intenționată (" Știți, cartea dumneavoastră, Efect de real, m-a făcut să trec mai ușor peste moartea soțului meu. Vă mulțumesc"). Băiatul a mai sunat o dată, convins că mesajul a ajuns la cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
numa' de bine. Leandru o băgase în unghi mort. Și încă nu venise la conducere Genosse, prostul deplin, mai intolerant decît un molah. Eu însămi, cînd am început să scriu recenzii, credeam că trebuie să fiu sobră și erudită, egal antipatică. Primul redactor șef, Cornel Șoitu, m-a încurajat să fiu personală: "Mă Dana, îmi place cum i-ai dat peste pix lui Hada". Intr-un timp al neputinței de-a alege, de-a ieși din rînduri (nu-l puteai citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Și, în timp ce-mi făceam loc prin perdeaua de praf și fum, mă tot întrebam cum aveam să-l identific pe amicul meu. Nu-mi aminteam nici figura lui, nici cine este, în schimb îmi stăruia în minte mutra antipatică a dirijorului de carte, a tânărului oacheș și arătos, cel ce a transmutat-o în zona transfigurată cu dimensiuni faustice a librăriei. Pe el, da, mi-l amintesc perfect, fără să-l cunosc, îmi pot reprezenta figura lui antipatică în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]