1,208 matches
-
un cetățean oarecare. Nu-i dai 70 de ani, cîți are, la fel cum într-o poză celebră, făcută pe cînd avea 50, n-ai fi zis că are mai mult de 35, hai 40. Are și el simpatii și antipatii ca tot omul, dar cînd începe să deseneze și le bagă pe toate în debara. Se transformă într-un chirurg al peniței care descoperă la pacienții săi tot soiul de afecțiuni împotriva naturii sociale sau politice. Dar mai ales morale
Căpăţănosul şi genialul Grebu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9859_a_11184]
-
cât a fost exprimată), și versiunea lui G. Pienescu despre acele fapte, dintr-un articol publicat în februarie 2000 în revista "Familia", în cadrul unei dezbateri despre soarta edițiilor critice. G. Pienescu afirmă că a fost antipatizat de dna Mitzura Arghezi (antipatia ar fi cauza principală a refuzului de colaborare). Regretă că nu a obținut "dreptul de acces la dulapul cu manuscrise al poetului", în care s-ar afla ascunse comori nebănuite. Ne putem întreba atunci: dacă această ediție nu este totuși
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
manifestă în momentul de față două direcții care duc către lărgirea și ambiguizarea sensului său. Pe de o parte, în limbajul tinerilor, termenul circulă destul de mult pentru a desemna nu numai un stil muzical, ci și o manieră vestimentară. Din cauza antipatiilor violente dintre diversele grupuri juvenile, cuvîntul se încarcă de conotații peiorative, justificate în mod confuz și contradictorii. Din mulțimea de citate de pe internet, se poate deduce că vestimentația minimalistă e în primul rînd una simplă, individualizată doar prin detalii "acum
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
țările lor de adopție o prosperitate de invidiat. Atribuțiile organelor de ordine fură sporite, ca și privilegiilor lor. Educația primi bani mai mulți, noua sinteză a poporului român de acasă cu poporul român de afară dădu semne de reușită și antipatia italienilor și a altor popoare se prefăcu în autoreproș, apoi într-o duioasă compătimire a celor pe care-i urâseră atât de mult și în cele din urmă chiar în invidie. Un soi de comunism controlat, neateu și pluripartinic ajunse
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
poziții naiv postmoderne prin care Observatorul cultural a pus la zid, în 2002, Omul recent. E de așteptat ca și Despre idei & blocaje, apărută de puțină vreme, să creeze - cu totul ne-îndreptățit - sau să recicleze - din depozitele memoriei - câteva antipatii. Din păcate, exact aceasta e formularea. Idiosincrasia, și nu cuvenitul semn de întrebare presărat din loc în loc pe parcursul argumentației, va dicta și se va insinua în cele mai multe dintre opiniile defavorabile asupra cărții. Acestei reacții viscerale i se adaugă senzația că
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
șir de acțiuni la fel de nefericite. El a compromis, în ochii omului obișnuit, esența mesajului care ar fi trebuit transmis. Cum "regizorii" acțiunilor de acest fel sunt mult prea implicați în activități politico-lucrative, rezultatele mitingului s-au dovedit a fi contraproductive: antipatia cu care a fost reflectat marșul în presă a fost dublată de-un lesne sesizabil murmur de dezaprobare din partea opiniei publice: Ia uite la mascații ăștia care vor să ne dea la cap!" Cam atât a "trecut" din mesajul, ce
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
ceea ce ai vrea să "razi" și penalizând opere în legătură cu care ai vrea "s-o scalzi" e un act aproape eroic. Trebuie să uiți nu numai de omul de pe coperta cărții citite, dar și de omul din tine, cu simpatii și antipatii firești, aderențe și delimitări anterioare. Autor - text - critic - text - critic, iată rețeaua, infinit variabilă în stânga și infinit extensibilă în dreapta, din care am exclus figurile oamenilor implicați, ca și pe cele ale cititorilor dezinteresați de culisele lumii literare. "Dacă nu e
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
verbale, efortul de a construi o formulă mai lungă e un mod tipic de a indica un grad mai mare de deferență. Mersi, în mod special, are conotații ambigue: probabil și din cauza asocierii sale cu jargonul franțuzit, a trezit destule antipatii, reacții negative ("Mie să nu-mi spui mersi!"). E cert că se află, statistic, pe o treaptă mai jos decît mulțumesc, chiar dacă unii vorbitori nu au această percepție și îl folosesc curent, nonșalant, uneori pur și simplu alături de mulțumesc sau
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
E adevărat că imaginea lui Mircea Eliade nu e atît de pitoresc-simplistă, mai substanțială în derularea ei inevitabil asociată cu progresiva orientare spre dreapta extremă a autorului Oceanografiei, în schimb Cioran are parte doar de-o scurtă secvență de francă antipatie: "îl întîlnesc azi-dimineață pe Cioran pe stradă. E radios. - M-au numit. A fost numit atașat cultural la Paris. - înțelegi - zice -, dacă nu mă numeau, dacă rămîneam pe loc, trebuia să mă duc la concentrare. Primisem ordinul de concentrare chiar
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
bunăvoință însoțită de oarecare discreție făcea ca un nou venit să fie întâmpinat cu o prejudecată favorabilă, și doar dacă intervenea ceva cu adevărat condamnabil în comportamentul lui se vedea evitat, dar nu mai mult decât atât. Prieteniile erau tolerante, antipatiile la fel. Falsele idealuri nu măturau încă lumea întreagă, cu aripa lor candidă sau uniform smolită; duelul de idei se încheia de cele mai multe ori cu o vorbă de haz. Înțeleptul, care încă servea de model, se mulțumea cu venituri potrivite
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
a verbului a seca, cu sensul "a enerva, a irita, a plictisi". Verbul este folosit preferențial la persoana I singular și la timpul prezent, în formula mă seacă; aceasta a devenit o marcă generală a respingerii și a deprecierii, a antipatiei față de situații și persoane indezirabile. Un articol de acum cîțiva ani era structurat în jurul acestei construcții, căreia îi ilustra conținutul semantic: "Expresia Ťcutare mă seacăť devine deja o axiomă cînd ești față în față cu televizorul. Te seacă, adică nu
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
sensibil al nonconformismului juvenil intrat în contradicție cu regulile sistemului; dincolo de contextul comunist, e un conflict etern, care permite generalizarea. Cuvîntul-cheie rocker e, chiar fără marca specifică atribuită de diftong, un termen specific limbajului multor tinerilor, indiferent de simpatia sau antipatia care i se asociază (ținînd de autodefinirea juvenilă prin preferințe muzicale, asociate unui anume stil de viață, de îmbrăcăminte etc.). În limbajul unui activist din anii '60, precum cel reprezentat în clipul publicitar, termenul rocker era puțin probabil; el nu
"Roacăre" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9545_a_10870]
-
Sorin Lavric Dintre oamenii despre care auzim vorbin-du-se în jurul nostru, foarte puțini ajung să întrunească aceleași sufragii de simpatie sau să adune aceeași cantitate de antipatie. De obicei, fiecare are parte de o medie afectivă a opiniilor colportate pe seama lui: este lăudat într-o parte și bîrfit în alta, potrivit unei reguli echitabile a distribuției statistice. De aceea, cine încasează o avalanșă de critici dintr-o
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
lui din structurile guvernamentale și capcana cinică întinsă la alegerile pentru organele de conducere ale partidului arată cât de mult deranja el jocurile murdare în care ștăbimea partidului se angrenase din greu. Aici nu mai e vorba despre simpatia sau antipatia pentru un politician sau altul. Pur și simplu, e vorba de lupta disperată pentru salvarea structurilor partidului. Care partid, la rându-i, n-ar trebui să fie decât o entitate pusă în slujba țării, și nu a unei clici nesătule
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
Ce v-aș mai putea relata pentru a vă convinge de buna mea credință? Numai că, după cum știe tot românul, ce e mult strică. Operația augmentării cu orice preț a antisemitismului nu duce cumva la efectul contrar, al suspiciunii, al antipatiei față de etnia dvs.? Fabricarea de antisemiți în laborator nu riscă a aduce prejudicii cîtuși de puțin neglijabile cauzei pentru care pledați? Și acum un comentariu referitor la miezul argumentației d-lui Michael Finkenthal. Susținînd că ceea ce s-a petrecut cu
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
un interval care să nu mai facă posibilă ținerea la timp a nici unui tip de alegeri. Există o mică fisură în tot acest eșafodaj care funcționează perfect în faza de concepție, dar se prăbușește cu zgomot în etapa de execuție: antipatia pe care-o iscă pesedeii - cu șeful lor cu tot - pe zi ce trece. Căderea dramatică în sondaje nu poate fi ignorată de absolut nimeni, oricât de subiective s-ar dovedi instrumentele de măsurare a opiniei publice. Putem contesta cifrele
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
treilea rînd, fanaticul nu are darul empatiei. El este incapabil ca, punîndu-se în pielea adversarului, să intuiască motivele pentru care acesta împărtășește alte convingeri decît ale sale. Și pentru că nu poate să se transpună în situația altuia, antenele simpatiei sau antipatiei îi sunt retezate, în locul lor apărînd o nemărginită și omogenă ură: fanaticul urăște constant tot ceea ce, în ochii lui, trece drept o piedică în atingerea idealurilor. Și chiar dacă ura lui suferă fluctuații în timp, putînd fi cînd paroxistică și explozivă
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
Frollo nu ies bine, date jos de pe divan, iar spinii pe care calcă, vrînd să lingușească, un vizitator imprudent, dezvelesc sursele complexelor pe care le putea avea, în anii cei fericiți ai literaturii, un șef de școală: "dumnealui are două antipatii mari: titlul de profesor și numele de Eugen." Dumnealui, Bucureștiul, în schimb, nu respinge nimic. Primește și servește, după puteri și trebuinți, pe toată lumea. Diferența dintre el, beizadeaua unui imperiu est-vest, și bunicul de azi al zbînțuitului care era, e-
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
primarul nu avea stofă de infractor, deși își amintea limpede un caz de delapidare dintr-un oraș de provincie în care fusese implicat un primar. Chavel încercase cu stângăcie să se apropie de primar și fusese uimit și nedumerit de antipatia acestuia. Ceilalți îl tratau cu amabilitate și chiar cu prietenie: îi răspundeau când le vorbea, dar singurul demers pe care-l făcuseră ca să lege o conversație cu el fusese acela de a-i adresa un salut. După un timp ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
perdea și draperie, mă înspăimânta, acaparatoare și hidoasă, provocându-mi dese coșmaruri până adormeam. Aceste închipuiri de teamă m-au urmărit multă vreme, până la reunirea membrilor familiei. Dar au rămas de neșters resentimentele, față de instanțele de judecată comuniste, ca și antipatia provocată de uniformele milițienilor și de mașinile lor negre, cu numărul de înmatriculare „mic”, identice la culoare și prag de risc cu cele de la pompele funebre, care sunt mai de temut, căci nu au „marșarier”, în virtutea faptului că mortul de la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Fito, de-i cu atâta dulceață-n glas? Nu-i exclus. Pe mine mă privește întotdeauna chiorâș și cu o schimă de parcă i-ar puți ceva, când apar cu vreo problemă de serviciu pe la ea. Credeam că-i doar o antipatie spontană față de mine. Acum înțeleg că există și niște cauze concrete pentru manifestările ei date cu asprol. "Auzi, parcă voiam să te mai întreb o chestie...", face amica lui Băși, încruntată de efortul de a căuta prin memorie. "A, da
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tentat să spun acum că mie nu mi-a plăcut Palmer niciodată, zise Alexander oftând. E doar copia unei ființe omenești: excelent finisată, minunat colorată, dar, de fapt, doar o copie. — E un vrăjitor, am răspuns, iar asta poate stârni antipatie. Are și el nevoie de dragoste ca orice altă ființă omenească. Trebuie să recunosc că sunt mișcat de felul în care a încercat să ne adune și pe mine și pe Antonia. — Ce mizerie! Ce porcărie! exclamă Alexander. — Ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
firmiturile. M-am gândit că poate ar trebui s-o întreb de ce a convins-o pe Georgie să mărturisească, dar mi-am dat seama că n-am puterea să o fac. Un soi de reținere, care nu era întru totul antipatie, mă făcea să șovăi înainte de a cerceta motivele acestei ființe. Odată cu ea veni un gând imprecis însă destul de puternic care mă îndemnă să spun: — La urma urmei, eu nu sunt decât o trestie frântă. Nu știam precis de ce am rostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
greu poate fi disociată de ură. Unei asemenea uri și violențe i-ați căzut dumneavoastră victimă nevinovată, deși nu întru totul întâmplătoare. Deși nu am față de dumneavoastră nici un fel de sentimente, nici măcar - așa cum v-am spus - o cât de mică antipatie, relația dumneavoastră cu Palmer v-a transformat într-un simbol foarte util, cu alte cuvinte ați devenit joker-ul din pachetul de cărți pe care l-am văzut pentru o clipă ca fiind ținta furiei mele. Ar fi cazul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
deja de nivelul scuzelor. Vreau să-ți scriu cu sinceritate câteva rânduri care să țină oarecum locul unor formule de regret ce s-ar putea să nu fie în totalitate sincere. Am avut în ultimul timp resentimente față de tine, chiar antipatie, și nu fără motiv. Încă de când ai apărut în scenă te-ai purtat față de mine, din motive care-mi rămân necunoscute, cu ostilitate și în două împrejurări mi-ai făcut rău cu bună știință. Nu-mi dau seama ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]