725 matches
-
primul institut de speologie din lume. În 1919, Onisifor Ghibu este numit ca profesor la noua universitate, fiind ales totodată membru corespondent al Academiei Române. În calitatea sa de profesor, funcționează până în anul 1945. Pentru activitatea sa permanent naționalistă, antirevizionistă și antisovietică a avut de suferit tot restul vieții după instaurarea forțată a regimului comunist în România. A fost de la început ”persona non grata”, toată bibliografia lui a fost blocată. Chiar din 1945, în timpul detenției - fără judecată - în lagărul de deținuți politici
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
în ziarul New York Times. Din momentul în care Stalin și-a consolidat poziția de lider de necontestat al Partidului Comunist al uniunii Sovietice la sfârșitul celui de-al treilea deceniu, toate referirile la testamentul lui Lenin au fost considerate agitație antisovietică și a fost pedepsită ca atare. Negarea existenței acestui document a rămas una dintre pietrele unghiulare ale istoriografia sovietică până la moartea lui Stalin din 1953. După denunțarea crimelor staliniste de către Hrușciov făcută la al XX-lea Congres al Partidului Comunist
Testamentul lui Lenin () [Corola-website/Science/299399_a_300728]
-
(pe numele complet Organizația Antisovietică a tineretului studios "") a fost o mișcare de rezistență antisovietică din Basarabia, județul Orhei, înființată la 1 august 1940 de Anatol Gumă, Pavel Boguș, Victor Gumă, Grigore Mihu, Constantin Sârbu, Onisim Cozma, Ion Bacalu, Victor Brodețchi, Anatol Cotun, Dumitru Dobândă
Majadahonda () [Corola-website/Science/319001_a_320330]
-
(pe numele complet Organizația Antisovietică a tineretului studios "") a fost o mișcare de rezistență antisovietică din Basarabia, județul Orhei, înființată la 1 august 1940 de Anatol Gumă, Pavel Boguș, Victor Gumă, Grigore Mihu, Constantin Sârbu, Onisim Cozma, Ion Bacalu, Victor Brodețchi, Anatol Cotun, Dumitru Dobândă, Vichentie Eprov, Mihai Grăjdianu, Eugen Brașoveanu cuprinzând un grup de
Majadahonda () [Corola-website/Science/319001_a_320330]
-
profesori de la Liceul "Vasile Lupu" și Școala nr.2 din Orhei. Se știe că membrii organizației aveau drept scop principal - răsturnarea puterii sovietice în Basarabia și unirea ei cu România. Se consideră că "Majadahonda" a fost prima mișcare de rezistență antisovietică din Basarabia, iar la data depistării ei de către autorități, în 31 mai 1941, formațiunea număra peste 53 de membri activi. Organizația a fost înființată la 1 august 1940, fiind condusă de Anatol Gumă - președinte și adjunctul său Victor Gumă. De
Majadahonda () [Corola-website/Science/319001_a_320330]
-
a fost încorporat în 1941 la Școala de ofițeri de rezervă de infanterie din Ploiești, fiind însă exmatriculat ca urmare a refuzului de a pleca în Germania la o școală de ofițeri activi și trimis pe front. Luptă pe frontul antisovietic până în 1943, an în care se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1944 reintră la o școală militară de ofițeri de rezervă, fiind trimis, după absolvire, pe frontul antihitlerist până în iunie 1945. După demobilizare, își
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
semnarea documentului prin care era silită să cedeze Ungariei partea de N-V a Transilvaniei, care însuma 42.610 km și aproximativ 2,3 milioane locuitori 26. În aceste împrejurări țara a fost subordonată Germaniei și angrenată în războiul hitlerist antisovietic. Trebuie menționat că poporul român dorind să-și apere frontierele s-a opus Dictatului de la Viena, însă izolarea în care se afla în acel an România, nu făcea posibilă o rezistență armată. Conform prevederilor Dictatului, la începutul lunii septembrie, armatele
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
erau acuzați pentru furt sau pentru comportament jignitor la adresa maghiarilor pe baze netemeinice. Calvarul la care au fost supuși locuitorii comunei, pe parcursul celor 4 ani de stăpânire maghiară, a luat sfârșit în toamna anului 1944. România a intrat în războiul antisovietic alături de Germania și aliații ei la 22 iunie1941cu speranța de a-și recăpăta măcar o parte din Transilvania de Nord, ocupată de trupele horthyste, în urma arbitrajului de la Viena din august 1940 și a recuperării Basarabiei. Această decizie a făcut ca
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Tallinn a fost semnalată rezistența unui batalion eston, care a fost înfrânt după câteva ore de luptă. După ocuparea statelor baltice, autoritățile sovietice au declanșat operațiuni de deportare a „dușmanilor poporului” prin Ordinul № 001223, "„Cu privire la procedura de doprtare a elementelor antisovietice din Lituania, Letonia și Estonia”". Procesul de epurare a elmentelor antisovietice au fost conduse de apropiați ai lui Stalin, comuniștii locali și de ajutoare venite din Rusia, care au proclamat „guverne populare” în statele ocupate. În lunile următoare, guvernele prosovietice
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
înfrânt după câteva ore de luptă. După ocuparea statelor baltice, autoritățile sovietice au declanșat operațiuni de deportare a „dușmanilor poporului” prin Ordinul № 001223, "„Cu privire la procedura de doprtare a elementelor antisovietice din Lituania, Letonia și Estonia”". Procesul de epurare a elmentelor antisovietice au fost conduse de apropiați ai lui Stalin, comuniștii locali și de ajutoare venite din Rusia, care au proclamat „guverne populare” în statele ocupate. În lunile următoare, guvernele prosovietice au organizat alegeri măsluite în timpul căruia candidații necomuniști au înfrânți. Rezultatele
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
sovietic. Lansarea filmului a coincis cu atac real pe Brejnev liderul sovietic de un om înarmat care a pătruns în poarta uniformă sovietică Kremlin. Brejnev șeful poliției a scris o scrisoare furios a Partidului Comunist Sovietic cere că acest film "antisovietic", trebuie să fie interzise. Imediat filmul a fost interzis și Petr Shelokhonov a fost cenzurat. Apoi filmul a fost modificat și re-a făcut pentru eliberare ulterioară în 1969 acum cu denumirea Razvyazka (1969). În ea spion, jucat din nou
Piotr Șelohonov () [Corola-website/Science/319036_a_320365]
-
teritoriul Basarabiei, Bucovinei, Transnistriei și Odesei, în perioada 1941-1944, când teritoriile s-au aflat sub administrație (unele sub ocupație) românească. Actuala coaliție de guvernare din Republica Moldova, adepta pro-românismului și pro-occidentalismului radical ca pseudo-proiect politic, promovează discursul violent anti-comunist, anti-rus și antisovietic. În acest context, holocaustul românesc riscă să ”păteze” imaginea idilică a administrației statului român asupra provinciei basarabene, distruge imaginea eroului național ”luptător pentru întregirea neamului” Ion Antonescu și reprezintă un concurent serios la crimele din gulag (armă preferată de luptă
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
a administrației statului român asupra provinciei basarabene, distruge imaginea eroului național ”luptător pentru întregirea neamului” Ion Antonescu și reprezintă un concurent serios la crimele din gulag (armă preferată de luptă împotriva ”pericolului” comunist imaginar și, concret, împotriva statului social). Propaganda antisovietică și anti-comunistă atinge uneori momente de un cinism exemplar. În cadrul expoziției de fotografie Teroarea roșie, făcută cu bani de la stat, coordonată de Gheorghe Mirzenco (copreședinte al Consiliului Unirii cu România) în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, fotografii cu deținuți
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
încearcă atacarea URSS-ului, trupele și proviziile stocate în răsărit fiind destinate de fapt invaziei peste Canalul Mânecii. Este dovedit astăzi că un spion aflat în slujba sovieticilor, Dr. Richard Sorge, i-a transmis lui Stalin data exactă a lansării atacului antisovietic. De asemenea, criptanaliștii suedezi conduși de Arne Beurling reușiseră să afle data atacului. Ca rezultat al tuturor acestor fapte, pregătirile împotriva unui atac german au fost făcute de Stalin cu neîncredere și la o scară insuficient de largă. Germanii au
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
învingătorilor” din țara „socialismului victorios”, și de aceea numărul enorm de „dușmani” între participanți necesita explicații. Comisia a prezentat dovezi că în perioada 1937-1938 (perioada culminantă a Marii Epurări) peste un milion și jumătate de persoane fuseseră arestate pentru „activități antisovietice”, dintre care peste 680.000 fuseseră executate. În timp ce Hrușciov nu a ezitat să evidențieze defectele practicii staliniste în privința epurărilor din armată, partid și în conducerea țării în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost foarte atent să evite să
Despre cultul personalității și consecințele sale () [Corola-website/Science/311593_a_312922]
-
publică a fost concentrată pe epurarea conducerii partidului însăși, ca și a aparatului birocratic guvernamental și a conducerii armatei, cea mai mare parte a acestora fiind formată din comuniști. Dar campaniile au afectat multe alte categorii ale societății: elemente considerate antisovietice din rândul intelectualității, a celor mai înstăriți țărani - chiaburi (kulacii), dar și din industrie și transporturi. O serie de operații ale NKVD-ului (poliția secretă sovietică) a afectat un număr de minorități naționale, considerate coloana a cincea a dușmanilor Uniunii
Marea Epurare () [Corola-website/Science/298229_a_299558]
-
mică parte a epurărilor. Atâta vreme cât clasa "socială a chiaburilor" fusese "lichidată", pe 30 iulie 1937 a fost dat Ordinul nr. 00447 al NKVD-ului care îi privea în mod direct pe "foștii chiaburi" și pe "sprijinitorii chiaburilor", printre alte elemente antisovietice. Acest ordin a fost un început care a devenit un șablon pentru alte acțiuni ale NKVD-ului care vizau alte categorii specifice ale populației. O serie de operațiuni naționale ale NKVD-ului au fost duse la îndeplinire în perioada 1937-1940
Marea Epurare () [Corola-website/Science/298229_a_299558]
-
forțate să se unească cu Partidul Comunist din România, formând Partidul Muncitoresc Romîn, precursorul PCR. În perioada 1946-1947 mai multe sute de susținători ai guvernului pro-Axă au fost judecați de Tribunalele Poporului pentru rolul jucat în implicarea țării în războiul antisovietic au fost judecați și executați pentru vina de a fi fost criminali de război. Ion Antonescu a fost executat pe 1 iunie 1946. În 1948, majoritatea politicienilor non-comuniști fuseseră ori întemnițați, ori exilați sau executați. În 1947 România rămăsese singura
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
forțele sovietice s-au comportat ca armate de ocupație într-o țară dușmană inclusiv după armistițiul din 12 septembrie și chiar după data de 6 martie 1945 când comuniștii au preluat puterea, arestând practic pe oricine era considerat „fascist” ori „antisovietic”. La scurtă vreme după ocupația sovietică, etnicii germani, care locuiau în România de peste 800 de ani, au fost deportați la muncă la minele de cărbuni din regiunea Donbas. În ciuda protestelor regelui, care atrăgea atenția asupra acestei încălcări a dreptului internațional
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
trimis mii de scrisori către încă existentul Comitet antifascist evreiesc, arătându-se dornici să contribuie cu bani sau chiar oferindu-se voluntari pentru apărarea Israelului. Aceată mișcare a apărut în ochii autorităților sovietice de-a dreptul o coloană a cincea antisovietică. În septembrie 1948, primul ambasador israelian în URSS, Golda Meir, a sosit la Moscova. Mulțimi uriașe entuziaste (estimate la circa 50.000 de oameni) s-au adunat de-a lungul drumului străbătut de ambasador către și în jurul sinagogii din Moscova
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
naționaliste atât în regiunea de vest, cât și cea de răsărit a Ucrainei. Stefan Bandera a devenit șeful Comitetului executiv al OUN din Galiția, în 1933. El a dezvoltat rețeaua OUN în tot vestul Ucrainei, trasând obiective clare antipoloneze și antisovietice. Pentru oprirea exproprierilor pământurilor deținute de ucrainenei, Bandera a organizat lupta împotriva oficialilor polonezi, responsabili pentru politica antiucraineană. Acțiunile OUN au vizat monopolurile poloneze asupra alcoolului și tutunului, cât și politica de polonizare a tineretului ucrainean. Bandera a fost arestat
Stepan Bandera () [Corola-website/Science/320395_a_321724]
-
Ioan L. Hristea (n. 17 martie 1897, satul Puntișeni, județul Vaslui - d. 1972, Sibiu) a fost un ofițer român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial pe frontul antisovietic, fiind decorat cu Ordinul militar german "Crucea de cavaler a Crucii de Fier". Ulterior a fost înaintat la gradul de general de brigadă în rezervă. Ioan L. Hristea s-a născut la data de 17 martie 1897, în satul Puntișeni
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
a fost o organizație antisovietică din Basarabia, care a ființat în anii 1949-1950. În Actul de acuzare din 16 decembrie 1950 organizația este caracterizată ca una formată din "naționaliști moldo-români", care "au avut o atitudine ostilă față de înfrângerea României fasciste în cel de-al doilea
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
regimul comunist era ""un regim fariseic"" și că tinerii nu se puteau bucura de tinerețea lor, atunci când ""părinții și frații le gemeau prin închisori"" De menționat că Nicolae Istrati, de exemplu, unul dintre membri, nu era un novice în ce privește activitatea antisovietică, el mai fusese arestat, în 1946, pentru "agitație antisovietică" și condamnat la 10 de închisoare, dar eliberat prin amnistie. Totuși, "Partidului Libertății" se constituie abia în 1949. Obiectivele organizației erau: ""a reda din nou libertatea și a pune pe tron
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
nu se puteau bucura de tinerețea lor, atunci când ""părinții și frații le gemeau prin închisori"" De menționat că Nicolae Istrati, de exemplu, unul dintre membri, nu era un novice în ce privește activitatea antisovietică, el mai fusese arestat, în 1946, pentru "agitație antisovietică" și condamnat la 10 de închisoare, dar eliberat prin amnistie. Totuși, "Partidului Libertății" se constituie abia în 1949. Obiectivele organizației erau: ""a reda din nou libertatea și a pune pe tron pe rege", "a educa oameni hotărâți, căliți în luptă
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]