172 matches
-
Uniri nu părea să fie cunoscut nici măcar istoricilor de casă ai lui Ion Iliescu, și cu atât mai puțin susținătorilor FSN. În anul care a urmat, experimentarea diferitelor forme de cooperare în Convenția Națională pentru Instaurarea Democrației, apoi în Forumul Antitotalitar, culminează cu constituirea Convenției Democrate Române (ulterior redenumită Convenția Democratică din România) CDR, la 26 noiembrie 1991. Această alianță de 16/17 partide și organizații civice se definea formal drept alianță electorală, chiar dacă era de fapt mult mai mult decât
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
După 1989 scriitorul își depășește rezerva autoimpusă, manifestându-se ca personalitate publică și mai ales ca militant civic. Se înrolează în Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, colaborând la ziarul acestuia, „Dreptatea”, se numără printre membrii fondatori ai Forumului Democratic Antitotalitar, semnează articole de angajament politic în favoarea liberalismului și a democrației în „22”, „Dilema”, „Sfera politicii”, „Cotidianul”, „Românul liber”, „Polis” ș.a. Ia atitudine în favoarea angajării civico-politice scriitoricești, împotriva apolitismului și a recuperării birocratice a profesiei de scriitor. Devine unul dintre cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
oricăror forme de opoziție. Pe scriitorul activist, fost membru și cadru p.c.r., evident, nu se poate conta. El se regăsește, în mod firesc, în noul așa-zis Partid Socialist al Muncii, al vechii garnituri comuniste nomenclaturiste. Forumul Democratic Antitotalitar și Alianța Civică, la care au aderat mulți scriitori, gândesc însă cu totul altfel. Uniunea Scriitorilor, desigur, se va pronunța în același sens. Avem acum nu unul, ci două partide comuniste care-și împart rolurile. De ce, imediat după 22 decembrie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de epocă mai revelator decât multe altele. Ambiguitatea profundă a orientării cultural ideologice Noica pare să continue. Sub Ceaușescu ea a fost, repetăm, global pozitivă. Reprezenta o alternativă, o formă de diferențiere, de ieșire din normă, un proiect de contracultură, antitotalitară, anticeaușistă, extrem de binevenită. Chiar naționalistă și etnicistă cum era, deci de dreapta, rolul său pozitiv de rezistență era nu mai puțin incontestabil, într-un context totalitar de stânga. Dar a o prelungi și azi, într un alt context, pe care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ce înțeles exact are, în termenii noștri actuali, românești, a fi apolitic? Trec peste răspunsul demagogic: Noi muncim, noi nu facem politică. în termeni F.S.N.-iști, el înseamnă, de fapt, respingerea politicii de opoziție, blocarea activității partidelor și a forțelor antitotalitare și antineocomuniste. în conștiința multor intelectuali și scriitori, ideea de apolitic are însă alt înțeles: ea se confundă cu refuzul înscrierii într-un partid politic, cu adeziunea publică la un program oarecare, cu păstrarea distanței permanente față de viața politică organizată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unii și alții, în felul lor, fac politică. Doar că apolitismul unuia este snob și justificat numai prin psihologie literară, în timp ce politica celui de al doilea are la bază un act de real angajament ideologic, de responsabilitate colectivă. în speță, antitotalitară, antihitleristă. Cărui tip aparțin scriitorii români declarați apolitici? Este de văzut, de la caz la caz. Exclud din capul locului pe abilii oportuniști și pe prudenții nivelați de dictatură. Cred doar în scriitorul chiar etern în opoziție care-și întemeiază poziția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
XX? Virgil Nemoianu subliniază în mod oportun că toți marii scriitori ai epocii au fost în acest sens reacționari (p. 3). De dreapta sau de stânga. Dintr-o direcție sau alta. A existat o rezistență și o reacție antifascistă și antitotalitară (exemplul studiat este T. Mann), după cum a existat și una anticomunistă contestatară și de disidență (prototip M. Bulgakov, studiat și el). A existat și o reacțiune antiburgheză tipică avangardelor secolului XX, de inspirație ideologică de stânga. Dar acest exemplu (asupra
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o colaborare, o anume consultare posibilă și cu un cap pur politic și ideologic (ceea ce în definitiv nu este nimic rău). în orice caz, toate ideile acestui important manifest democratic-liberalist se regăsesc și în Declarațiile de principii ale Forumului Democratic Antitotalitar din România și Alianța Civică. Două organizații anticomuniste, complementare și convergente, la întemeierea cărora Doina Cornea a jucat un rol de prim ordin. Merite de necontestat, în ciuda unei campanii virulente și de un stalinism abject căreia autoarea noastră i-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca amestec în afacerile interne. întreg spiritul totalitar al comunismului este negat, în esență, de mentalitatea și politica supranațională a organismelor internaționale existente. De întreg spiritul de deschidere și liberă circulație al ideilor și persoanelor, de întreaga ideologie anticolectivistă, anticomunistă, antitotalitară, predominantă în vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul refugiu al cadrelor vechiului regim, al ideologilor și poeților oficiali, al jurnaliștilor de partid. El are încă ecou în masele rurale, etniciste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a dat o reală satisfacție intelectuală apariția primului volum din Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu 1. Acesta a devenit, între timp, președinte de partid politic, Partidul Alianței Civice. Va face, sperăm, și o frumoasă carieră politică antitotalitară. Suntem de aceeași parte a baricadei. Dar există și riscul ca proiectul Istoriei să sufere sau chiar să fie întrerupt. Fiecare autor decide, singur, ce are de făcut și sfaturi nu se pot da. Soarta lucrărilor de sinteză, la noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fenomenul exilului științific și literar , realitatea care-l justifică să reapară cu toată vigoarea. Căci aceasta este rațiunea supremă a exilului cultural: apărarea libertății de mișcare și expresie, salvarea normalității spirituale și culturale, solidarizarea și apărarea unui sistem de valori antitotalitare, antidespotice, antidictatoriale, dincolo de orice frontiere, persecuții și obstacole. Exilații de pretutindeni formează o nouă lume, o nouă realitate morală, culturală și socială. După 1940, și mai ales după 1945, se configurează, în proporții sporite, un nou tip uman și literar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
blocada, neagă în mod fundamental întreg sistemul de idei și practici totalitare comuniste. Ei poate nici nu-și dau seama cât de mult au ajutat, prin chiar simpla lor prezență (de mesajul cultural nici nu mai vorbesc) gândirea civică, liberă, antitotalitară din România. A fost o vizită memorabilă, cu profunde implicații ideologice. Rezistența lor continuă. Citind Amintiri în dialog de Matei Călinescu și Ion Vianu, și ascultând prelegerile lui Virgil Nemoianu ca și intervențiile lor publice în diferite întâlniri, dialoguri și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literar”, „Luceafărul”, „Magazin istoric”, „Revista bibliotecilor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. A mai semnat Al. Constantin. Este membru fondator al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și are consecvent un discurs ferm antitotalitar. Rod al exploatării perseverente a unor resurse esențiale: viziunea, erudiția, hărnicia, scrierile lui Z. au substanță distinctă și îndeosebi unitate, varietatea subiectelor abordate fiind sinonimă cu aprofundarea lor permanentă în perspectiva alcătuirii unei sinteze. Rar o carte, chiar un articol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
sau pentru a preconiza apariția unei discipline printr-un exemplu paradigmatic. Dar el a pregătit terenul. Modelul urma să vină din acea țară care preluase rolul Imperiului britanic. Aici, critica realistă atenuată a lui Carr nu a avut succes. Lupta antitotalitară, care era cît pe ce să dea greș împotriva lui Hitler (și a Japoniei), nu-și putea permite o altă perioadă de acalmie. Idealismul era înțeles acum nu numai ca o abordare greșită atunci cînd este dus la extrem (așa cum
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de sumă zero. Văzînd lumea ca o luptă între libertate și totalitarism, Truman și succesorii săi au făcut din Statele Unite un jandarm mondial al apărării libertății de pretutindeni (incluzînd aici sprijinirea regimurilor autoritare proamericane). Asumîndu-și rolul de lider al frontului antitotalitar, Statele Unite erau responsabile în privința graniței dintre cele două blocuri. În termeni politici, aceasta însemna descurajare globală, adică încheierea de pacte militare în jurul emisferei sovietice, așa cum se poate vedea din pactomania secretarului de stat John Foster Dulles. Pînă la urmă, orice
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dat seama că, în 1981-1982, deci în plin regim comunist restrictiv, a face elogiul comunicațiilor libere, a cetății universale a literelor, a cosmopolitismului și celelalte reprezenta cel puțin în intenție un act de independență, dacă nu chiar de rezistență spirituală antitotalitară. Recenzentul meu, total desideologizat, n-avea însă cum asimila și acest tip de reacție, specific și epocii, și locului. Alt exemplu, de alt tip, și tot în legătură cu un critic român, stabilit în S.U.A., Matei Călinescu, autorul celor Five Faces of
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar, antinaționalist, antișovin, antirasist, împotriva antisemitismului și a oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă idee abstractă, a priori, o construcție pur ideologică, ci o realitate vie și combativă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
constituie o condiție esențială a noului spirit literar modern. Acesta se concepe și se vrea cu adevărat universal. pentru ei, acest spirit iluminist păstrează actualitatea sa. polemica anti-tiranie din secolul al XVIII-lea este perfect echivalentă (și invers) cu rezistența antitotalitară (fascistă și comunistă) din secolul XX. 2. Cooperare și stimulare. Recunoașterea pluralismului cultural și literar este concepută ca un mijloc (între altele) al elasticizării percepției altuia și al experienței literare de pretutindeni, influenței reciproce, îmbogățirii mutuale, prin grefe, împrumuturi și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
artistic, fascinație dublată de una față de universul „italic”, multe fragmente având drept scenă orașele italiene și configurând o Italie idealizată, aproape atemporală, admirată cu pasiune. Opera lui S. a avut, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, un incontestabil sens antitotalitar, a subminat exigențele literaturii de comandă pe care încerca să o impună oficialitatea din epocă. Promotor al extremei modernități - s-au remarcat similitudini între scrierile sale și cele ale unor reprezentanți ai grupului francez OuLiPo, ca Raymond Queneau și Georges
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
se prezinte nedependentă ideologic, deschisă pluralismului de păreri, ambiționând o „sinteză nouă și exemplară”. În deschiderea primului număr este așezat, dobândind implicit conotație programatică, editorialul lui Petru Comarnescu, Dezacordul dintre adevărurile spirituale și fenomenele prezentului, o profesiune de credință patetic antitotalitară și umanist universalistă. Descriind psihologia socială tulbure și profund manipulată de mituri a momentului, el deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
Concordia” din Pesta, „Independentul literar” din București ș.a.). Există în sumar și o secțiune autobiografică, în care M. încearcă să clarifice gesturile sale de contestare a regimului ceaușist (în altă secțiune a cărții M. se ocupă și de strategiile retorice antitotalitare) și de implicare a sa în evenimentele din decembrie 1989. Ediția Mihai Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă (Pagini de ziar) (1975), alcătuită în colaborare cu Gh. Bulgăr, are meritul de a fi inclus articole ce nu mai fuseseră reeditate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
Mihai" Dorin Popa: Magistrul era absolut fascinant la mitinguri și întâlniri ale opoziției democratice de la Iași, dar nu numai. L-am însoțit pe Mihai Ursachi și în Piața Universității, în București și chiar la Cluj odată, la mitingul Frontului Democratic Antitotalitar, care a fost creat în oglindă cu FSN-ul, dacă-ți mai amintești, la îndemnul Doinei Cornea. Acel Front a devenit, mai târziu, Convenția Democratică. Mihai Ursachi și Vasile Lupu erau prezențele cele mai puternice, mai vii și mai ascultate
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]