3,471 matches
-
politice pentru putere. În astfel de cazuri, ideologiile sunt efectiv instrumente de acaparare sau menținere a puterii. Construcțiile ideologice sunt prezente însă și la nivelul unor strategii de viață individuale sau familiale. Astfel, se poate vorbi despre ideologii ale migrației, antreprenoriale etc. Ideologiile sociale (difuze) nu au o elaborare sistematică, instituțională sau de autor. Ele circulă sub formă de credințe, opinii mai mult sau mai puțin structurate, la nivelul populației. Preconcepțiile care susțin că ideologiile sistematice și cele sociale trebuie citite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vedere normativ. (3 Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii. (Este necesară eliminarea acestui alineat, întrucât o lege nu poate reglementa „idealuri”, restul textului fiind irelevant din punct de vedere normativ. (4 Statul asigură cetățenilor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cazul minorităților naționale; b competențe de comunicare în limbi străine; c competențe de bază de matematică, științe și tehnologie; d competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere; e competențe sociale și civice; f competențe antreprenoriale; g competențe de sensibilizare și de expresie culturală; h competența de a învăța să înveți. (2 Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ. (3Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sistemul de educație ori care nu dețin o calificare profesională; (ii programe pentru validarea rezultatelor învățării nonformale și informale; (iii programe de dezvoltare a competențelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională, perfecționare, specializare și inițiere profesională; (iv programe de educație antreprenorială; (v programe de dezvoltare personală sau de timp liber; (vi organizarea de activități de promovare a participării la învățarea permanentă a tuturor membrilor comunității; d oferă servicii de informare, orientare și consiliere privind: Se impune înlocuirea în text a semnelor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
investiții. Germania este o țară unică prin faptul că mai mult de 30 % din veniturile lunare ale locuitorilor săi sînt depuse în conturi personale. Germanul de rînd își are majoritatea banilor într-un cont personal, o altă parte în societăți antreprenoriale, iar restul în asigurări de viață, dar toate aceste investiții nu sînt în măsură să îi aducă vreun profit reprezentativ. Mai mult chiar, germanul de rînd mai are și datorii de peste 10 000 de dolari pentru achiziționarea de bunuri. Cum
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
prin eforturi interne consistente și eficace. Promovarea cea mai bun... a intereselor românești este realizat... de performanțele economiei societ...ții noastre. Aceste performanțe depind de prestația executivului (a fiec...rui ministru în parte), a clasei politice în ansamblu, de clasă antreprenorial... autohton..., de elitele intelectuale ale ț...rii. Jurnalul Național 26 aprilie, 2005 Dup... referendumuri F...r... o reform... a Statului providențial (așa cum se încearc... de mai mulți ani în ț...rile scandinave, cu rezultate notabile) nu exist... o ieșire din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
rar în soluțiile maniheiste și adesea în soluții de compromis care combină efectele favorabile a fiecărei piste de reflecție. Capitolul IV Creștere demografică și prosperitate economică Îmbătrânirea populației europene ar fi o frână în calea creșterii economice afectând dinamicile productive, antreprenoriale și competitive ale Europei (Kok, 2004). La fel, diferența de creștere între Statele Unite și Europa s-ar explica, în proporție de 80%, prin diferența de creștere demografică (Durance, Godet și Martinez, 2006). Dacă majoritatea economiștilor au integrat factorul demografic în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
aderarea. Nici orășenii nu știu, în afară de București și de câteva orașe mai mari. E necesar să cunoască aspectele privind aderarea, să fie bine informați. De exemplu, cei care au plecat afară și-au format o viziune, și-au sporit spiritul antreprenorial, văd altfel lucrurile. Se va vedea cum veți trăi, dar să nu vă așteptați că de prima dată veți fi în paradis. Nu ne gândim la așa ceva. Nivelul salariilor, la noi, va ajunge abia după cincisprezece ani la nivelul celor
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a resurselor. c) Blocaje organizaționale securitate financiară; perpetuarea status quo-ului; alocarea ineficientă a resurselor publice. c) Nerelevante în funcția publică și producția infrastructurii publice, fezabile în restul activităților Importantă pentru reușita întreprinderilor publice este și funcționarea instituțiilor și nivelul culturii antreprenoriale. De exemplu, instituția contractului poate funcționa la fel de bine și în sectorul public ca și în cel privat. Sau la fel de rău. Este vorba inclusiv de contractele de management, prin care se pot impun anumite standarde și selecționa anumiți manageri performanți. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și sociale. Pentru țările în tranziție, privatizarea serviciilor publice este de mare actualitate și prezintă o miză majoră a reușitei întregului program de reformă. Dificultățile sunt mult mai mari decît în țările dezvoltate da-torită piețelor incomplete și nonconcurențiale, rigide, culturii antreprenoriale subdezvoltate, remanenței mentalităților, cadrului legislativ precar, managementului deficitar, instituțiilor viciate, lipsei de voință politică etc. Am mai spus-o și accentuăm: privatizarea nu este un obiectiv în sine. Ea poate fi dezirabilă în măsura în care conduce la rezultate superioare, vizibile într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
teritoriale relative la infrastructura economică, socială, culturală, la resursele umane și dezechilibrele structurale (gradul scăzut de urbanizare, suprapopulația agricolă, concentrarea producției în industriile tradiționale și energofage, insuficiența resurselor naturale, decalajele față de alte județe referitoare la producția industrială, producția agricolă, sectorul antreprenorial, rata șomajului și nivelul vieții). De asemenea, restricțiile indicate au în vedere politica economică guvernamentală, politica actuală a autorităților locale, rigiditatea pieței muncii, limitarea potențialului economic și al investițiilor private, insuficiența culturii antreprenoriale. O rămânere în urmă semnificativă, relativ la alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
referitoare la producția industrială, producția agricolă, sectorul antreprenorial, rata șomajului și nivelul vieții). De asemenea, restricțiile indicate au în vedere politica economică guvernamentală, politica actuală a autorităților locale, rigiditatea pieței muncii, limitarea potențialului economic și al investițiilor private, insuficiența culturii antreprenoriale. O rămânere în urmă semnificativă, relativ la alte zone, înregistrează sectorul privat, poate mai mult decât cel public. Cultura antreprenorială și spiritul întreprinzător mai reduse, resursele (materiale, financiare, capitalul tehnologic și managerial ș.a.) mai puțin importante, poziția geostrategică, calitatea scăzută a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vedere politica economică guvernamentală, politica actuală a autorităților locale, rigiditatea pieței muncii, limitarea potențialului economic și al investițiilor private, insuficiența culturii antreprenoriale. O rămânere în urmă semnificativă, relativ la alte zone, înregistrează sectorul privat, poate mai mult decât cel public. Cultura antreprenorială și spiritul întreprinzător mai reduse, resursele (materiale, financiare, capitalul tehnologic și managerial ș.a.) mai puțin importante, poziția geostrategică, calitatea scăzută a mediului de afaceri zonal, la care se pot adăuga: lipsa unui sistem inteligent de facilități (fiscale, bancare, vamale etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
antrenare maxime, într-un ajutor sporit acordat regiunilor deprimate, practicarea de stimulente fiscale selective și tranzitorii pentru ameliorarea performanțelor acestor zone, asistență selectivă pentru dezvoltare din partea Vestului, înființarea și acordarea de împuterniciri speciale agențiilor de dezvoltare regională, formarea unei culturi antreprenoriale autentice, valorificarea capitalului uman existent, dereglementarea și privatizarea etc. Granturi de capital, exonerarea de impozite "centrale", facilitățile acordate firmelor mari pentru localizarea în zonele paupere, dotarea cu capital inițial a viitoarelor agenții de dezvoltare regională și garantarea de către acestea a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și votanți și se pot orienta către alte partide decît cele care impun o creștere prea mare a sarcinii fiscale; limite de ordin economic, care țin seama de faptul că o impozitare excesivă descurajează munca, inițiativa, economisirea, investițiile, afectează spiritul antreprenorial și mediul de afaceri în general; O serie de economiști (E.Sax, A.C Rigon) consideră că nivelul optim al poverii fiscale este cel pentru care utilitatea marginală a cheltuielilor publice este egală cu utilitatea marginală a veniturilor private rămase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să promoveze cercetarea și formarea generatoare de efecte exter-ne pozitive pentru ansamblul aparatului productiv. Intervenția Statului este aici indispensabilă, în măsura în care aceste activități tind să pro-fite altora decît celor care le finanțează. Astfel, autoritățile publice păstrează posibilități de a favoriza mediul antreprenorial, prin acțiuni în ma-terie de cercetare-dezvoltare, educație și formare a mîinii de lucru, dar și în materie de dezvoltare a infrastructurilor publice, mai ales a celei de transporturi. Astăzi, miza politicii industriale constă deci în capacitatea de a atrage întreprinderi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
european. Noțiunea însăși de politică industrială este în mod explicit recunoscută la Bruxelles. Ea se preocupă în special de cerce-tare-dezvoltare, de finanțarea proiectelor comunitare de cercetare, ca și a țărilor membre (se distinge o politică orizontală de dezvoltare a mediului antreprenorial de una verticală care vizează întreprinderile și sectoarele particulare de dezvoltat). În materie de politică industrială, Uniunea Europeană dorește să mențină un mediu concurențial. Această politică se bazează pe două vehicole: atenția acordată întreprinderilor și, pe de altă parte, statelor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Dar acesta este un caz ideal, teoretic. În realitate, se mențin importante disparități între regiuni, în special în privința veniturilor și a ocupării, datorită a numeroși factori dintre care reținem: * înzestrările diferite cu factori de producție; * mobilități reduse ale acestora; * spiritul antreprenorial diferit; * reglementările specifice; * culturi specifice; * nivelurile de salarizare diferite; * poziția geoeconomică; * politica macroeconomică ș.a. Atît mîna de lucru, cît și capitalul se deplasează după logici proprii. Mîna de lucru caută salarii mai ridicate, iar capitalul caută profit și pentru aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
așa-numitele efecte de aglomerare, precum și o sumă de complementarități care atrag firmele active într-un asemenea pol de creștere. Imediat, își fac simțită prezența și bănci, firme de asigurări și administrații interesate. Acești poli se caracterizează printr-un spirit antreprenorial deosebit și un mediu de afaceri foarte profitabil. În economiile dezvoltate, ei comunică, creînd veritabile rețele de dezvoltare. De obicei, o regiune se dezvoltă în jurul unui astfel de pol de creștere, datorită propagării efectelor sale. Astfel, tendințele spontane și dezvoltările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
promovează, de cele mai multe ori cu succes, creșterea și dezvoltarea economică. Un complex industrial atrage capitalul, mînă de lucru calificată și tehnologii, dezvoltînd o productivitate a muncii ridicată și sporind bunăstarea socială, ridicînd veniturile celor implicați. Aceasta conduce la formarea spiritului antreprenorial, care asigură dezvoltarea pe termen lung. Districtul industrial presupune o dezvoltare locală bazată pe o rețea de activități economice specializate, implicînd un număr de firme aparținînd unei ramuri economice. Economistul italian Giacomo Becattini definește districtul industrial ca pe "o entitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vaste, de multe ori pieței mondiale. Comunitatea umană ce susține un district industrial promovează un set de valori și o etică specifică. În mod corespunzător, ființează un sistem de instituții (școli, biserici, administrații publice) și piețe. Astfel, elementele tehnice și antreprenoriale interconectează cu cele socio-culturale ale vieții comunitare. Toate aceste cooperări și conexiuni creează rețele de tip fa-milial, generînd efecte deosebit de complexe. Districtul industrial este deci un sistem complex în care diferiții actori cooperează pe o bază voluntară, valorizînd o întreagă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inhibe funcționarea piețelor, adaptabilitatea și flexibilitatea sistemului, adecvarea investițiilor la context. Cu alte cuvinte, se impune un management corespunzător, atît la nivel local cît și guvernamental. Pentru liberali, cauzele principale ale diferențelor de dezvoltare dintre regiuni sunt lipsa de cultură antreprenorială a unora și intervențiile excesive ale Statului. Rețetarul propus se concentrează, deci, pe dereglementare, funcționarea liberă a piețelor, începînd cu piața muncii, privatizarea întreprinderilor publice ș.a. O recomandare importantă este practicarea unei politici fiscale diferențiate regional. La polul opus, abordarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în problema regională este dată de rigiditățile pieței; Lipsa de cultură antreprenorială; Intervenția excesivă a Statului. Slăbiciunile structurale ale economiei; Investiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în problema regională este dată de rigiditățile pieței; Lipsa de cultură antreprenorială; Intervenția excesivă a Statului. Slăbiciunile structurale ale economiei; Investiții scăzute; Drenarea capitalului financiar spre regiunile bogate; Participarea guvernamentală la dezvoltarea zonei. Relansarea regiunilor înapoiate Dereglementarea pieței muncii; Stimulente fiscale pentru ameliorarea eficienței. Politici active la nivel regional și local; Investiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tehnologii ale informației, telecomunicațiilor, audio-vizualului, biotehnologii ș.a.m.d., ca și creșterea autonomiilor locale, dereglementarea și dezetatizarea, au impus o schimbare de viziune, în sensul sprijinirii mai mari a sectorului privat și a firmelor mici și mijlocii, pentru încurajarea spiritului antreprenorial, a inovației și formarea, astfel, a elementelor indigene de creștere economică. Schimbarea de viziune s-a dovedit benefică pentru că, într-adevăr, firmele mici și mijlocii creează, pe ansamblu, mai multe locuri de muncă, favorizează și promovează inovația, sunt mai flexibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]