168 matches
-
din robotică sau din inteligența artificială care s-au adeverit la sfârșitul secolului XX. Cu toate acestea, radicalitatea programului deranjează premisele unei perspective prudente, care se bazează pe realitatea tehnoștiințifică palpabilă a prezentului și zdruncină o judecată întemeiată pe poziții antropocentrice. Dacă un filosof și fizician francez al secolului al XVIII-lea putea vorbi de „omul-mașină”, transumaniștii discută astăzi de „mașina-om” (vezi Wagar, 2002Ă, mașina care „gândește” și evoluează în cyberlume și în spațiul virtual sau care își va putea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a corela libertatea umană cu rațiunea - idee constitutivă iluminismului francez și german , va avea în acest sens, unele consecințe neașteptate. Umanismul modern Termenul umanism se referă la toate concepțiile care recunosc valoarea și demnitatea omului, la orice concepție orientată antropocentric, în cadrul căreia se afirmă credința în posibilitățile de cunoaștere și creație ale omului, în posibilitatea afirmării acestuia ca personalitate. Umanismul modern debutează cu cel renascentist, M. Ficino, Giovanni Pico dela Mirandola, M. Montaigne, Erasmus, etc. , gânditorii acestei perioade pun accent
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
bogate în petrol și gaze naturale ca Arabia Saudită (locul 99) și Qatar (locul 122) nu-și văd reduse punctele pentru impactul asupra mediului din exporturile lor de hidrocarburi! 1.5. Avantaje și utilități ale biodiversității Există o multitudine de avantaje antropocentrice (antropocentrismul reprezintă un curent filosofic prin care omul este situat în centrul tuturor preocupărilor și lucrurilor) ale utilizării biodiversității în domeniile agriculturii, educației și învățământului, științei și medicinei, tehnologiei și materialelor de construcții, sportului, turismului și activităților în natură, artei
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
greșit de către ecologie: aceasta din urmă subliniază limitele necesare acțiunii lui Homo-sapiens-demens; ea cheamă la o co-evoluție atentă la natură; caută calea spre o conștiință planetară capabilă să reconcilieze individul și umanitatea. O astfel de atitudine este insuportabilă pentru spiritul antropocentric și orgolios al celor care nu acceptă să fie puse frîne dorințelor și puterilor lor"173. Această dezbatere despre locul științei îl face să afirme că știința este supusă greșelii și că nu e deținătoarea unui adevăr transcendental. Ce evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în relație a ființei cu lumea: în primul caz, individualul se definește doar relațional, în funcție de totalitatea la a cărei existență participă; în cazul al doilea, existența e centrată pe categoria individualului, subiect detașat, exterior lumii-obiect. A doua perspectivă, individualistă și antropocentrică, întemeiată pe opoziția subiect-obiect, consfințește și originara ruptură prin care ființa umană se desprinde din totalitatea amorfă a organicului. Orgoliul rațiunii e poate de aceea dublat de nostalgia totalității pierdute" ("Eminescu și mutațiile poeziei românești", în Ioana Em. Petrescu, Studii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
identitar - Îi prilejuiește lui Mihăilescu un amplu excurs teoretic asupra temei apartenenței sau aproprierii culturale (și) la români. Stabilirea unui locus of control (J.B. Rotter 1966), fie restrospectiv, prin cutume, la un nivel cosmocentric, fie prospectiv, prin strategii, În plan antropocentric, relevă (În opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea lumii și a istoriei pornind de la principii înalte, tematizarea acordului între rațiune și credință. Dar, oricît de nobile, aceste preocupări nu scot religia din sistemul antropocentric, nu îi mai exaltă paradoxurile fondatoare și traseele vertiginoase. Privatizarea religiei a fost interiorizată. Credința a căpătat măsura individualului. Această mutație are deja un trecut. Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la îndemînă să se conceapă ca depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea noastră intelectuală față de registrele invizibile, trans-individuale ale realului s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această evoluție s-a inspirat din paradigma organizației bazate pe control și autoritate, ea a putut fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial, culminând cu forma de organizare matriceală
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
demonstra modernitatea dramaturgiei caragialiene, care a profetizat multe din atributele teatrului absurdului, prin scrierile tărgoviștenilor și apoi, prin proza, dar și poezia optzeciștilor, se revelează surprinzătoarea actualitate și viabilitate a formulei sale epice, purtătoare de germeni ai postmodernismului "metaficțional" și "antropocentric"5. În acest sens, Constantin Trandafir a contabilizat deja elementele anticipatoare: "În afară de interesul pentru proza scurtă și pentru realitatea cotidiană, sunt de găsit în scrierile caragialiene o bună capacitate de autoreflecție, joc al spiritului și al scenariilor textuale, procedeul înregistrării
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Fundamentul uman al persoanei este dependența divină de Absolutul personal. În schimb, când în tradiția gândirii occidentale acest fundament a fost dezrădăcinat de dimensiunea veșnică a lui Dumnezeu și a fost orientat spre subiectivitate, conștiință, rațiune, după o perspectivă clar antropocentrică, persoana este considerată înăuntrul ei (dentro di sè).” Enrico Berti observă o întoarcere la noțiunea clasică de persoană, în filosofia anglo-americană de inspirație analitică (Peter Simson, care afirmă necesitatea unei perspective metafizice; D. Wiggins, pentru a examina criticismul lui Hume
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și virtuale ale salariaților de către manageri în cadrul unor relații sociale (de impunere sau negociere) între manageri și salariați (actuali sau potențiali). În unele cazuri (managementul de tip taylorist), managerii valorizează doar capabilitățile de execuție ale salariaților, în alte cazuri (managementul antropocentric) resursele umane se concep, creează și folosesc pe baza capabilităților intelectuale și sociale superioare (autonomie, responsabilitate, creativitate, cooperare, spirit critic etc.) printr-un proces de negociere între manager și salariat (schema 2). Schema 2. Crearea resurselor umane prin negociere În
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
asupra politicilor și practicilor salariale. Evoluția politicilor și practicilor privind salariații nu se oprește aici. Așa cum vom vedea ulterior, astăzi se experimentează noi concepții și metode de comportament față de membrii unei organizații, dintre care se remarcă managementul competențelor negociate, managementul antropocentric etc. Evoluția de până acum se poate vedea în schema 7. Schema 7. Evoluția managementului resurselor umane 1.3. Rolul și particularitățile resurselor umane. Resursele umane - caracteristicile socioculturale Ce sunt resursele umane? Discutând despre managementul resurselor umane, o problemă esențială
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stocuri mari etc.<footnote Takahashi, Yoshiaki, „Theoretical and Practical Problems of Transferability of Japanese Style Management”, în Future of Industry in The Global Context, vol. III, Commission of the European Community, Brussels, 1993, p. 357. footnote>; modelul „sistemelor de producție antropocentrice” (axate pe om), promovat de Uniunea Europeană ca opus modelului taylorist<footnote Wobbe, Werner, „Management Labour and Production Organization”, în Future of Industry in Europe: Is competitiveness the only, FOP 364, Brussels, 1993, p. 103. footnote>; modelul „competențelor negociate”, care aduce
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
umane. În primul rând, strategiile managementului resurselor umane stabilesc ceea ce se cheamă „statutul resurselor umane în cadrul organizației”. Am văzut că, din perspectiva managementului taylorist, resursele umane erau plasate pe ultimul loc ca importanță, fapt ce se modifică radical în managementul antropocentric. „Problema statutului resurselor umane generează dezbateri: chiar dacă persoana constituie un obiectiv pasiv, nu este același lucru a considera că avem de-a face cu un individ condiționat (prin stimuli abil concepuți), sau cu un actor dotat cu o voință proprie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe orga nigrame elaborate); tipul managementului resurselor umane al competențelor nego ciate (trecerea de la posturi conform organigramei, la structuri flexibile în care posturile se determină prin negociere). În raport cu rolul oferit omului, strategia managementului resurselor umane este de tip tehnocentric sau antropocentric (în care rolul principal este pus pe seama tehnologiei sau al omului). În raport cu modul de comportare a managerului, distingem tipul de strategii în care conducerea este bazată pe sarcină și cea bazată pe om (schema 24). Schema 24. Grila managerială<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ca celelalte, „investiția” în oameni implică o altă viziune generală asupra organizațiilor. Strategia de personal orientată valoric aduce în discuție strategiile care beneficiază de luarea în considerare a dorințelor, aspirațiilor, intereselor personale. Acest tip corespunde elaborărilor mai recente privind strategiile antropocentrice, implicând „organizarea producției bazate pe pricepere”, astfel încât „pregătirea profesională trebuie să și schimbe statutul său marginal, mai ales cel de a adapta abilitățile la noile nevoi organizaționale sau doar de a preda cunoștințe organizaționale pentru sisteme noi de operații, într-
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]