167 matches
-
desemnând traumatisme: pupilă Horner (Johann Friedrich Horner, oftalmolog elvețian, 1831-1886), pupilă Marcus Gunn (Robert Marcus Gunn, oftalmolog englez, 1850-1909); unitate de măsură a variațiilor de motilitate ale diametrului pupilei (med. pupilometrie); perturbare a motilității pupilei (pupilotomie) etc. Tabel 2. Modelul antropocentric: Subsistemul "Omul și familia, descendența" Schemă preconceptuală stabilă Metaforă medicală Realizare lingvistică gr. ăνθρωος (-ου) ,,ființă umană" fr. anthropogammamétrie "măsurarea conținutului organismului uman în radioizotopi emițători de radiații gama" fr. anthropogammamétrie (s.f.); ro. antropogamametrie (s.f.); en. whole body counting. gr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pupil. lat. vir, i "bărbat" virile "care este caracteristic bărbatului" fr. viril,e (adj.); ro. viril (adj.); en. virile. V.1.2. Părțile corpului omenesc și senzațiile Părțile corpului omenesc (Tabel 3) este un alt subsistem conceptual dezvoltat de modelul antropocentric. Se impune în acest context, o observație: părțile corpului omenesc reprezintă sursa a numeroase metafore conceptuale/ terminologice, în majoritatea limbajelor specializate, cu excepția terminologiei medicale, unde procesul cunoaște limitări, grade diferite de metaforizare. A se compara braț, cap, variante unice existente
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Excepție face limbajul medical, unde productivitatea terminologică a schemei preconceptuale se manifestă doar în direcția "acțiunii": maneuver = "metodă sau etapă a cărei efectuare presupue un grad de îndemânare, în unele intervenții chirurgicale sau obstetricale" (DM, 2007: 660). Tabel 3. Modelul antropocentric: Subsistemul "Părțile corpului omenesc" (selectiv) Schemă preconceptuală stabilă Metaforă medicală Realizare lingvistică gr. καρδία(-ας) /καρδίη (-ης) ,,inimă"; "stomac" ,,cardiac": "care se referă la inimă sau aparține inimii". fr. cardiaque (s.m.); ro. cardiac (adj.); en. cardiac/ cardial. gr. πούς (ποδός
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pedospasme (s.m.); ro. pedospasm (s.n.); en. pedal spasm. Metaforele conceptuale/ terminologice generate de patternul "Părțile corpului omenesc" corespund imperativelor științifice de uniformizare terminologică/organizare a domeniului/ ramurii (mai ales în cazul bolilor) etc. Un ultim subsistem conceptual dezvoltat pe modelul antropocentric, pe care îl avem în vedere este Senzații (Tabel 4). Constructele cognitive din categoria senzitivului sunt mai puțin productive în domeniul medical: aisthesis (cf. gr.αίσθησις, -εως s.f.) în greaca veche însemna "senzație, percepție, cunoaștere, simț, inteligență" (A. Gioroceanu, 2008
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ύ adj. "greu, liniștit; indolent") este utilizat ca model de funcționare a inimii (cf. fr. bradycardie s.f.; en. bradycardia), a sensibilității umane (cf. fr. bradyesthésie s.f.; en. bradyaesthesia). Elementele senzitivului, voliționalului denumesc proceduri medicale, boli, simptome etc. Tabel 4. Modelul antropocentric: Subsistemul "Senzații" Schemă preconceptuală stabilă Metaforă terminologică Realizare lingvistică gr. αίσθησις (-εως) "insensibilitate"; An(a)esthesia "absența sau dispariția anumitor tipuri de sensibilitate"; fr. anesthésie (s.f); ro. anestezie (s.f); en. an(a)esthesia. gr. βραδύς (-εϊα,-ύ) ,,lent
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
deosebit de gravă a unei boli...". fr. malignité (s.f); ro. malignitate (s.f); en.malignancy. lat. vertigo (inis) "rotire, vârtej". Vertigo "impresie subiectivă de deplasare, de rotație a corpului". fr. vertige (s.m.); ro. vertij (s.n.); en. vertigo/dizziness/gidiness. Perspectiva antropocentrică în reprezentarea caracteristicilor conceptuale nu depășește referințele univoc anatomice. Aceasta, spre deosebire de limbajul figurat, care va depăși în oricare dintre situații barierele noționale și implicit, cerința univocității - prin procedeul de antropomorfizare. Antropomorfizarea/ personificarea este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
procedeul de antropomorfizare. Antropomorfizarea/ personificarea este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă conceptuală, metodologică și de filozofie a limbajului, străină retoricii. Antropomorfizarea implică, în concepția noastră, toate dimensiunile "umanului", de la cea biologică la cea psihologică și spirituală. Considerăm perspectiva antropocentrică, în terminologie, o metodă epistemologică, ce implică ființa umană ca model de accesibilizare a abstractului. Modele de conceptualizare, omul de știință a căutat înainte de toate, în sine însuși, ca ființă integrală și numai apoi și-a extins sfera de echivalențe
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conferă tehnologiei statutul de construct social. Pentru Heidegger (1977), "voința de putere" a omului modern s-a transformat în "voința de tehnologie", iar "esența tehnologiei nu (mai) are nimic tehnologic"65. Lumea este structurată și percepută din ce în ce mai mult ca resursă antropocentrică și ca posibilitate de exprimare și reprezentare a proiectelor noastre specifice, ca oameni de afaceri, ingineri, academicieni, adolescenți etc. Tehnologia dă sens vieții noastre, ne orientează în lume. Ca și construct social, tehnologia este amprentată politic. În condițiile în care
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mare zăcaș. Că ce-i șperla, decât jăraticul focului potolit și cum să se cheme cel care stă pururi în vatra focului, vânturându-i cenușa cu cleștele decât Șperlă!”. Pe primul palier al semnificației, cenușa reprezintă „din punct de vedere antropocentric cadavrul, reziduu al trupului după ce s-a stins în el focul vieții”. Aici însă, stadiul epuizat aparține lumii ordonate, vitalitatea s-a răscopt și, în absența eroului care să repete gesturile întemeietoare, creația se poate distruge definitiv. Eroul intitulat cenușă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este, prin definiție, și anti-sofistică. Și aceasta pentru că, spre diferență de autorii clasici precedenți, care concepeau societatea umană prin imitarea, spuneau ei, a ordinii stabilite de zei în univers, precum și a legăturii dintre natură și instituții, sofiștii dezvoltă o viziune antropocentrică a cosmosului și pun problema politicului în termeni exclusiv umani. În perspectiva lor, autarhia individului față de divin desacralizează în mod necesar legea, o desparte de natură și o transformă în "opinie a cetății". Naturii îi rămâne un rol "consultativ", o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
el ar renunța la experiența manieristă în favoarea uneia textualiste. Introducere în opera lui G. Bacovia (1979) îl impune pe F. și în ipostaza de critic literar. Interpretare personală a operei lui Bacovia, eseul redefinește „revoluția” poetică drept trecere de la „reprezentarea antropocentrică a eului liric” la „un heterocentrism de factură modernă, dizolvantă”. Capabil să vibreze la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
să conviețuiască cu sine, cu alter ego-ul său, fără să rușescă. Dar nu putem fi siguri: enigma Sfinxului rămîne Întreagă. Pe de altă parte, A*** este un personaj În carne și oase, cu o biografie, cu memorie, cu toate atributele antropocentrice ale personajului, pe care noii romancieri le considerau vetuste pentru că burgheze. Iată Însă cum prezintă Însăși autoarea cele două dimensiuni ale romanului: „relatarea unei povești de dragoste clasice (un pic sinistră dar mai degrabă parodică) fără a da nici un indice
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
merită să ne întrebăm care era statutul său în gândirea religioasă specifică acestui ev de mijloc atât de diversificat și totodată atât de unitar? Existau în Evul Mediu, cad de acord specialiștii, două perspective asupra animalului: "una fie teocentrică ori antropocentrică și care desconsideră animalele, alta antropomorfică și înclinată să umanizeze animalele"2. Pentru primii, animalul este net inferior omului, dat fiind că nu se bucură de beneficiile rațiunii. Printre aceștia, cel mai autoritar este sfântul Augustin, care afirmă în tratatul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
valorile fundamentale ale doctrinei liberale. Mihail Fărcășanu, scoate în evidență tradiția făuritorilor liberalismului din România; Ion C. Brătianu, C. A. Rosetti, Vintilă I. C. Brătianu și alții ""Liberalismul, așa cum l-am moștenit noi, este credința în ratio, în individualism, în viziunea antropocentrică, în sanctitatea contractului, în libertatea spirituală, în statul de drept, în suveranitatea lui, în egalitate, în progres și în fraternitate."" În același timp, Fărcășanu militează pentru un liberalism înnoitor, care ține seama de modificările din societatea contemporană și are în
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Vinci, Erasmus din Rotterdam și Thomas Morus. Cultivarea armonioasă nu numai a spiritului, dar și a corpului, care în perioada medievală era total discreditată, a devenit în timpul Renașterii un scop educativ. Viziunea teocentrică a trecutului s-a transformat într-una antropocentrică: centrul atenției în studii științifice și creații artistice a devenit omul. Primele manifestări ale Renașterii au avut loc în Italia. După Pacea de la Lodi (1454) a intervenit un echilibru între diversele forțe politice care a dus la o perioadă de
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Silvia Radu realizează una dintre cele mai interesante și mai profunde experiențe ale statuarului românesc... Iar Sf. Gheorghe rămâne, cel puțin până în acest moment, expresia maximă a celei de-a treia concilieri, după momentul Paciurea și Brâncuși, a formei clsico-renascentiste, antropocentrice și eroizante, cu spiritul contemplativ și introvertit, nonfigurativ și nondiscursiv, al unui Orient generic, dar și bizantin în particular. Pavel Șușară, „România literară”,p.25,nr. 38, 2002 Interviuri
Silvia Radu (sculptor) () [Corola-website/Science/317104_a_318433]
-
pe care nu o poate percepe. În schimb, în lumea mezoamericană, nu există nimic dincolo de ceea ce omul cunoaște deja. Nimic nu există independent de percepția pe care omul o are asupra mediului înconjurător. Am putea spune că această civilizație era antropocentrică: totul se raportează la om, el este adevăratul creator al lumii - dacă oamenii aveau nevoie de ploaie, apelau la un ritual dedicat zeului ploii. Însă nu zeul era cel responsabil de ploaie; omul, prin ritualul său, făcuse să plouă. De
Filosofia timpului la mayași. TIMPUL, inseparabil de PUTERE () [Corola-website/Journalistic/102241_a_103533]