232 matches
-
relativizarea valorii și conștientizarea caracterului de convenție al reprezentărilor noastre despre lume, despre noi înșine și despre creațiile noastre, în particular, literare. Odată cu anunțata moarte a lui Dumnezeu, moare și omul ca ființă plenară (de unde imposibilitatea unui nou umanism sau antropocentrism), pentru că Dumnezeu nu a fost, de fapt, decât valoarea transcendentă și absolută, fundamentul pe care omul a putut concepe unitatea existenței, sensul ei și al lui propriu. Dispariția transcendenței aduce o doar temporară și iluzorie centralitate a omului; în fapt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
fel încît intră în armonie cu aparițiile strălucitoare ale cerului ca fiind acel element străin în care zeul necunoscut își află locul potrivit."15 Atitudinea este proprie romantismului, unde poetului îi revine un rol important pentru a așeza omul în antropocentrismul lumii. Iar la Eminescu suveranitatea privirii antropocentrice a magului reprezintă felul său de-a înțelege universul "într-un mod sintetic, prin imagini", "fără mijlocirea stânjenitoare a simțurilor"16. De aici o imagerie vastă având în centru, ca punct de refracție
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Datcu, București, 1986; Petru Caraman, Studii de folclor, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, I-II, București, 1987-1988, passim; Adrian Fochi, Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988; Nicolae Brânda, Mituri ale antropocentrismului românesc. Miorița, București, 1991; Ion Șeuleanu, Dincoace de sacru, dincolo de profan, Târgu Mureș, 1994, 31-55; Sabina Ispas, Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii, București, 1995; Dumitru Pop, Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, 1997, passim; Mihai Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
quae iam cecidere. Horațiu "A fi cool" Să mergem mai departe cu critica elementelor de bază ale marilor sisteme teoretice ale ideologiei occidentale: substanțialismul, subiectivismul, conștiința de sine. Toate elemente care au constituit soclul pe care s-au elaborat reprezentările antropocentrismului modern. Acțiunea inaugurală a demersului cartezian, aceea a îndoielii universale, a ajuns la certitudini epistemologice, nu mai puțin universale, care fac din conștiința individuală și din idealul de stăpânire bazele înseși ale oricărei cunoașteri. Ideal prometeic, dacă există așa ceva! La
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
trebuie să fie scos la lumină. A acompania. Autoritatea servește, în acest sens, drept revelator al Ființei colective. Dincolo de verticalitate, ea pune accentul pe imanența lumii. Imanentism al comunității. Împotriva creației unui Dumnezeu atotputernic, a geocentrismului unui Pământ unic, a antropocentrismului unui om rațional conștient de sine însuși, autoritatea este astfel anamneză a creațiilor multiple într-o lume diversă. Aceasta este "legea fraților", proprie inițierii. Cât mai aproape de etimologia ei: augeo, a augmenta, a face să crească plecând de la fundamente. Astfel
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
iar în capitolul următor (II, 1Bb) vom relua această problemă. Deocamdată ne mulțumim să mai notăm doar faptul că Mircea Florian remarca "puternicele infiltrații" ale romantismului până în pozitivismul și în neopozitivismul zilelor noastre. El definea romantismul drept "o renaștere a antropocentrismului în climatul științific modern" (Recesivitatea..., II, p. 342). Deși nu putem trece cu vederea relația pozitiviștilor cu tradiția empiristă afirmată programatic în pozitivismul secolului XX, afirmațiile lui M. Florian ne întăresc totuși convingerile atât în legătură cu rădăcinile istoriste ale pozitivismului, cât
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
simfonic", delegînd fără prea multe nuanțe cîte o poziție distinctă fiecărui personaj. Gross, Varga, Cervenco, Klapka au rolul de a epuiza conceptual argumentele în favoarea sau spre refuzul războiului. Pe rînd, deși par să se asculte între ei, aceștia ilustrează un antropocentrism patetic, articulat spre "anarhie" (Gross: "Nimic nu e mai presus de om"... "Statul ... ucide"; "Omul e Dumnezeu"; O crimă monstruoasă trebuie să nască o pornire uriașă de răzvrătire universală"), pacifismul "disprețuitor de moarte", în numele suferinței mîntuitoare, al iubirii (Cervenco, "inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
2. Ecofeminismul" 2.1. Caracteristici generale ale ecologieitc "2.1. Caracteristici generale ale ecologiei" Ecologia este un termen folosit cu precădere în Europa. În Statele Unite, termenul mai frecvent este cel de Environmentalism (ambientalismxe "„ambientalism"). Principala caracteristică a ecologismului este respingerea antropocentrismului, anume a ideii că doar oamenii au o valoare în sine, și toate celelalte ființe au doar o valoare instrumentală. Oamenii, susțin ecologiștii, sunt o parte a naturii. Atitudinea de simplă folosire și stăpânire a naturii este produsul combinației între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a ideii că doar oamenii au o valoare în sine, și toate celelalte ființe au doar o valoare instrumentală. Oamenii, susțin ecologiștii, sunt o parte a naturii. Atitudinea de simplă folosire și stăpânire a naturii este produsul combinației între antropocentrismxe "„antropocentrism" și modernizarexe "„modernizare". Comportamentul uman, în aceste condiții, a fost unul hegemonic și despotic, de stăpâni absoluți ai tuturor celorlalte specii și ai resurselor naturale. Ca rezultat al aplicării științei moderne sub auspicii antropocentrice, oamenii au creat un univers artificial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a femeilor 23. Sexismulxe "„sexism" și speciismulxe "„speciism" au baze comune și o logică asemănătoare a dominării și a aservirii, în primul caz a femeilor, în cel de al doilea, a naturii. Ele se bazează pe androcentrismxe "„androcentrism" și antropocentrismxe "„antropocentrism" (Plumwoodxe "„Plumwood,Val", 1993). Progresul a fost înțeles în tradițiaxe "„tradiție" occidentală ca luare în stăpânire a „naturii” de către „rațiune” (inclusiv în sensul colonizării „barbarilor” și „sălbaticilor”, precum și a femeilor ca femei, candidate predilecte la asocierea simbolică cu naturaxe "„natură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a vechiului și a produselor și serviciilor mai puțin eficiente și înlocuirea lor cu altele noi și mai competitive. În creuzetul distrugerii creative trebuie să intre nu doar practicile de a face afaceri, ci și mentalitățile și credințele noastre despre antropocentrism și responsabilități. Capitolul 2 Globalizarea, provocare sau resemnare? 2.1. Cauze și efecte în lumea globalizată Nu mai există pasageri pe nava spațială Pământ. Formăm cu toții un echipaj 10. Globalizarea este un termen multidimensional, iar analiștii vieții economice internaționale ne
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
include trei aspecte majore: mediul este parte integrată a economiei și viceversa; echitatea între generații și echitatea întragenerații. Prin statuarea principiilor dezvoltării durabile, conștiința istoricității omenirii s-a dovedit mai puternică decât interesele stricte ale creșterii economice și a reconfigurat antropocentrismul: i-a dat lui homo faber dimensiunea de sistem integrat aflat într-o relație de permanentă reciprocitate cu totul și cu toate. Dezvoltarea durabilă reprezintă, de asemenea, și un cadru legislativ internațional, național și local încă în faza de constituire
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la cunoaștere ar democratiza efectiv societatea, ar da consistență democrației ca sistem politic de guvernare. Nu este suficientă protejarea drepturilor omului fără a asigura crearea de capabilități umane care să dea substanță acestor drepturi. Dobândirea de capabilități noi este determinanta antropocentrismului, este dimensiunea care creează și îmbogățește semnificațiile conceptului de om. Cu alte cuvinte, imaginea unei științe "pozitive" este intrinsec asociată cu inserarea eticului în mod obiectual în artefactele sale, în comandamentele vieții politice, în prezervarea viului și în devenirea individualului
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și anticipare a așteptărilor mediului. Proiectarea și adecvarea permanentă a infrastructurii normative proprii reflectă stadiul de evoluție a organizației-profit de la răspundere la responsabilitate. Răspunderea, legată de ființa umană, este asociată cu conștiința de sine ca individualitate și, cel mult, cu antropocentrismul. Responsabilitatea are un registru mult mai larg, conectează ființa umană la celălalt și la universal, la TOT. La altă scară, și organizația trece de la obligația față de lege la asumarea liber consimțită, voluntară a valorilor morale, precum și la aplicarea acestora în
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
feluritele chipuri de tăgăduire a realității, a creației a realității metafizice, substratul Realității -, a realității lumii pe plan istoric și afirmarea substanțială a existenței, a lumii prin Hristos. Aceasta e toată Istoria și aceasta este orice istorie"78. Heliocentrismul și antropocentrismul devin pilonii noii viziuni modernist-mecaniciste asupra lumii, mintea umană cu metodele ei carteziene de a tranșa realitatea înconjurătoare căpătând o tot mai mare autonomie față de incertitudinea credinței. În viziunea creștină asupra istoriei, cântecul de lebădă al teologiei politice enunțate de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
culturală a civilizațiilor postindustriale, însușirea formelor panligvistice și transliterare ale neoavangardismului Europei anilor '60-'70, luciditatea elaborării textuale, enciclopedismul, eclesionismul, conștiința critică, antimimesisul, democratizarea discursului, ludicul, textul (cu toate derivațiile posibile, de la "pretext", "context", "intertextualism", la "text în text"), la "antropocentrismul nemărginit", retorica beat, psihismul etc." Rămâne de văzut ce va deveni, în materie de creativitate, globalizarea... Sigur e însă că personalitățile puternice nu se afiliază curentelor, ci le domină. Altfel spus, individualitățile accentuate nu vor să știe nici de plutoane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de existență, de comunicare, de conștiință și destin. De aici rezultă disjuncția între știință și filosofie, între cultura științifică (obiectivantă) și cultura umanistă (antropocentrică). Tot de aici, dubla natură a praxisului occidental, rupt între autoadorarea subiectului individual (individualism), uman (umanism, antropocentrism), național (naționalism), etnic (etnocentrism) și știința și tehnica obiective, cantitative, manipulatoare. Cele două universuri incompatibile "își dispută societățile noastre, viețile noastre, spiritele noastre"835, marcând printr-un fel de schizofrenie cultura occidentală. Reluând, într-un alt context, caracterizarea marii paradigme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
învățământ:15 ani , din care în unitatea noastră 15 ani Profesia și locul de muncă: profesor de limbă și literatura română la Colegiul Național ,,M. Sadoveanu “ Pașcani Performanțe deosebite: · în activitatea științifică și de cercetare: * doctorant · publicații în specialitate (cărți): * Antropocentrism și teocentrism în opera lui Dumitru Stanitoare edit. PaideiaBucurești Numele și prenumele: Berheci V. Alină Mădălina Dată și locul nașterii: 20.01.1982, Buzău Starea civilă: necăsătorita Studii: postuniversitare Specialitatea: Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității “Al.
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
profet asemănător lui Ioan Botezătorul care spunea despre sine: “eu sunt glasul celui ce strigă în pustiu”. Pustiul nietzscheean este alcătuit din nihilismul care constituie un caz particular și care ar putea fi interpretat ca o formă de absolutizare a antropocentrismului - premisa oricărei încercări de a-l substitui pe Dumnezeu prin om - cu toate că textele lui Nietzsche oferă argumente în favoarea unei asemenea interpretări. Locul din care Dumnezeu lipsește, loc ce constituie conținutul nihilismului, nu este așadar o determinare obiectivă a nimicului, nu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
de energiile expresioniste central-europene. Aici intră, alături de mulți alții, sculptorii Darie Dup, Aurel Vlad, Titi Ceară, Mircea Roman, Ion Mândrescu, Laurențiu Mogoșanu, iar, dintre pictori, Virgil Fâciu, Teodor Graur, Valeriu Mladin, Constantin Butoi, Vioara Bara, Anca Mureșan etc. Spre deosebire de vechiul antropocentrism, acela clasico-renascentist, în filosofia căruia chipul și prezența umană aveau o valoare afirmativă și constituiau modelul absolut al structurării universului, neoantropocentrismul are valoarea unui avertisment, este metafora deplină a fragilității și a entropiei. Ființă relativă, strivită între presiunea Cosmosului și
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
instaurează principii incoruptibile și energii spirituale pure. Acest moment nu este, însă, decît unul intermediar. Din el derivă, printr-o logică subtilă și, oarecum, surprinzătoare, cea de-a treia și ultima etapă din intervalul 1940 -1960: aceea a revenirii la antropocentrism, dar într-o cu totul altă variantă. Dacă la începutul deceniului cinci omul era o prezență eroică și fără chip, un fel de trup invulnerabil căruia îi lipsea tocmai elementul major de identificare, adică fața, fizonomia, acum el se reduce
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
cu statuarul istoric, cel căruia Rodin îi sleise și ultimile puteri, la trei mari direcții conceptuale și formale. Înaintea declanșării oricăror ostilități, el face ostentativ dovada perfectei stăpîniri a limbajului, a convențiilor istorice, a instrumentelor și a tehnicilor consacrate bimilenar. Antropocentrismul clasico-renascentist și întregul figurativism mai mult sau mai puțin încadrabil într-o anume direcție de gîndire, sunt epuizate rapid prin intervalul dintre academism (Vitellius, doctorul Davilla) și impresionism (portretul lui Dărăscu, capetele de copii, Supliciul etc.). Însă marele examen al
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
clasico-renascentist și întregul figurativism mai mult sau mai puțin încadrabil într-o anume direcție de gîndire, sunt epuizate rapid prin intervalul dintre academism (Vitellius, doctorul Davilla) și impresionism (portretul lui Dărăscu, capetele de copii, Supliciul etc.). Însă marele examen al antropocentrismului și, simultan, declarația de război împotriva aceleiași filosofii, îl constituie o lucrare aparent minoră și circumstanțială, mai curînd o comandă practică decît o realizare artistică, și anume Ecorșeul. Prin această lucrare Brâncuși ia în stăpînire o întreagă civilizație a statuarului
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
pildă. însă dincolo de interesul pentru forma statică sau, mai bine zis, pentru forma cu un echilibru dobîndit, Darie Dup se exersează într-un expresionism temperat, cu o puternică dimensiune morală. Departe de a fi o mistică sau măcar un elogiu, antropocentrismul lui, marcat deseori de consecințele mutilării, așezat alteori într-o ciudată asociere cu zoologicul, este mai curînd semnul unei revolte și actul unei puneri între paranteze. Și în pofida faptului că prezența sa publică nu este una ofensivă și sistematică, Darie
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
Vlad, Mircea Roman și Titi Ceară, Laurențiu Mogoșanu este unul dintre noii cavaleri ai Apocalipsei. El a descoperit corporalitatea ca artefact, fizionomia ca tehnică de agregare, lemnul inform, asemenea cărnii împietrite de mumie, ca substanță constitutivă a acestei noi viziuni. Antropocentrismul de altădată, suveran și orgolios, apare acum ca o simplă construcție care-și exhibă simultan fragilitatea și drama. Mitul se surpă, întregul nu este decît o tehnică a acumulării, iar iluzia vieții o simplă complicitate cu privitorul. însă dincolo de pauperitatea
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]