2,449 matches
-
cad ori în capcana gustului (nu gustă un anumit gen de roman), ori în cea a unei critici elitiste. În privința romanului Amazon Beaming (Revelație pe Amazon), negocierea de gen certifică formulele narative utilizate, receptarea și valoarea cărții. Amatorii de roman antropologic sunt pe deplin mulțumiți. Pasionații de romane de călătorie și de aventuri sunt satisfăcuți în mai mică măsură. Însă romanul descoperirii geografice constituie învelișul senzațional al cărții, aceasta fiind cartea ei de vizită. Călătoria spre începuturile timpului/mitului și ale
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
succes. Cititorii apreciază romanul de aventuri - conviețuirea lui Ken Lauder cu tribul din Pliocen. Thriller-ul paleoantropologic îi creează "palpitații" cititorilor. Fantezia științifică îl face să evadeze pe cititor - o tendința și o nevoie a postmodernității noastre! Meditația de tip antropologic - surprinderea acelei "umanități comune" deținute de exemplarele civilizației noastre și ale celor din Pliocen - îi mulțumește pe elitiști. Negocierea de gen presupune gusturi literare bine definite. Fiecare tip de cititor își revendică tipul de gen preferat. Dar nu trebuie uitate
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
l-am încadra. Negocierea de gen este o realitate a literaturii actuale în care genurile literaturii populare (thriller, suspense, aventuri) se întrepătrund cu genul literary fiction. Negocierea de gen, realizată atât prin mixarea de thriller și roman de tip reflecție antropologică, cât și prin scrierea și receptarea lui, este una complexă și, mai ales, eficientă, ceea ce i-a asigurat o critică de întâmpinare foarte bună (mii de review-uri) și o vânzare foarte bună (trei milioane de dolari), fiind vorba de un
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Întoarcerea, constituie expresia noului autenticism petrupopescian în variantă americană. Aceste volume nu presupun o vandabilitate însemnată. O analiză atentă pe text demarcă îndeosebi argumente literare indubitabile. Dacă adăugăm atmosfera reușită de sfârșit de secol din Înainte și după Edith, romanul antropologic din Amazon Beaming, fiorul plin de autenticism al întâlnirii omului modern cu australopitecul din Almost Adam și, dacă minimalizăm formulele narative populare utilizate, obținem o operă demnă de a fi analizată. În jurnalul Întoarcerea, diaristul scrie despre o "conștiință compartimentată
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
eterogen, omogenitatea personajului masculin certifică existența unui nucleu de fond uman și literar comun în majoritatea romanelor petrupopesciane, ceea ce reface legătura dintre opera românească și americană, subordonată unor teme comune (ex. tema supraviețuirii în contextul ideologiei comuniste sau în cel antropologic). O analiză tematică și de stil riguroasă demarcă o matrice comună. În scrierea tuturor romanelor sale, el este un povestitor redutabil. Concluzia limpede este că Petru Popescu este același atât în România comunistă, cât și în SUA. Contextul ideologic din
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
mai ales, impostura în raport cu această "Cenușăreasă" ajung la cote din ce în ce mai alarmante. Printr-o asociație de idei, articolul m-a determinat să mă refer la soarta culturii la noi astăzi și perspectivele continuei sale deteriorări, deteriorare ce vizează însăși esența sa antropologică. îmi sprijin aceasta afirmație pe două modalități de definire a culturii (fără a intra în meandrele acestei "infinite" teme). Dacă admitem că ea poate fi interpretată într-o manieră generală drept modul de viață specific unei comunități, transmis din generație
Cultura generală by Rodica Topor () [Corola-journal/Journalistic/7054_a_8379]
-
Regii catolici au practicat față de aceștia aceeași politică de excludere și asimilare precum cea vizând pe conversos (evrei convertiți la creștinism), ceea ce a condus la o reacție de consolidare a identității lor în Andaluzia, prin crearea culturii flamenco, cu implicații antropologice și nu numai, importante. De altfel, se afirmă că țiganii spanioli și portughezi au și exprimă o puternică conștiință a identității și specificității lor. În fine, gitanos catalani, în majoritate sedentari, au pătruns și în sudul Franței, stabilindu-se în jurul
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
și estetice etc." (Kristeva, 1987: 38-39) Din fericire, doar o mică parte a literaturii de specialitate privind doliul ia în serios elucubrațiile celor care aplică orbește intuițiile lui Freud. Deși nici una din perspectivele întâlnite în investigarea semnificațiilor doliului (sociologică, psihiatrică, antropologică, filozofică, pentru a nu mai vorbi de cea psihanalitică) nu sunt pe deplin mulțumitoare, n-am putut evita apelul la ele. Propria mea perspectivă se revendică unui posibil spațiu al psihologiei literare, al zonei ce poate fi descrisă, cu timiditate
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]
-
iar jurnalele lor - atipice, fiecare diferit de celălalt, transformând descoperirea acestor oameni și a existenței lor de zi cu zi într-o experiență cu atât mai fascinantă - sunt analizate minuțios, puse mereu în relație cu o serie de informații istorice, antropologice, sociologice etc., așa încât tabloul unei epoci să se contureze treptat, în jurul universului privat al fiecăruia. În vreme ce colonelul Borda (îmblânzitor de cai, trecut prin două războaie, dar și din serviciul familiei regale în cel al statului comunist) „își scrie amintirile pentru că
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
și Petrea Lindenbauer abordează mai multe niveluri ale limbii, ale literaturii, ale culturii românești și ale tuturor culturilor romanice, pe care le cunosc la nivelul excelenței. Este vorba, în esență, de o abordare generalistă, din unghi etimologic, lingvistic, literar, istoric, antropologic. O concepție diferită de cea practicată în alte medii universitare, unde se preferă specializarea într-un anumit domeniu. Devotamentul celor doi față de limba, cultura, civilizația românească pare neverosimil. L-am ascultat pe Michael Metzeltin ținând prelegeri la Academia Română. Discursurile sale
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
carte. Ernesto Sábato vorbea despre moartea glorioasă a fotbalului, pentru că azi se luptă pentru bani, nu pentru tricouri. Dincolo de toate, romanul lui Radu Paraschivescu este o sumă de cascade narative despre realitatea unui fenomen ce a depășit cu mult sensurile antropologice imediate. Radu Paraschivescu scrie despre religia fotbal - spectacolul ultim al societății contemporane. Despre cum un fenomen interiorizat ajunge să se substituie vieții. Mai mult, stadionul a devenit prima tribună a temperamentului unei națiuni, un barometru ideologic al derapajelor și al
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
platonică și carnală, meditație și luptă. Ambiguitate și splendoare. Masculinul își asumă jumătatea feminină, pe care o găsește în sine. Este o înțelegere în plan semiologic știința semnului care sunt eu relaționează cu știința semnului care ești tu -, dar și antropologic, cele două deveniri fiind, în fapt, una singură. De aici rezultă și o anume fatalitate a omului care se luptă cu masca. Nimeni nu pierde, nimeni nu câștigă, ci totul devine o continuitate. Omul are masca lipită de față, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
écriture et l'expérience des limites, Paris, Ed. du Seuil, p.51. 54 Georges POULET, Metamorfozele cercului, București, Ed. Univers, 1987, p. 384. 55 Hugo FRIEDRICH, Structura liricii moderne, București, Editura pentru Literatură, 1969, p. 26. 56 Gilbert DURAND, Structurile antropologice ale imaginarului, București, Ed. Univers, 1977, p.297. 57 Dinu PILLAT, op. cit., p.130. 58 Șerban CIOCULESCU, Recitind "Versuri" de Emil Botta, din vol. Emil Botta, ed. cit. p. 237. 59 Ion POP, op. cit., p.212. 60 din Philippe van
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
bun gospodar, ca un reprezentant al spațiului românesc actual și al mentalități actuale. Destinul către care îl îndemnau circumstanțele sociale nu era, însă, pe măsura omului Boancă. Omul Boancă nu s-a construit pe el însuși printr-un comun proces antropologic; el și-a depășit acest destin, comun tuturor, supunându-se unui comandament personal, superior, special, puțin obișnuit. Acest comandament sufletesc, un impuls care îi este caracteristic sufletului său, l-a construit pe Boancă artistul. Am înțeles de mult că nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
instituțiile ajung să influențeze comportamentul indivizilor, trebuie determinat care dintre variabilele structurale ale unei instituții sunt relevante în acest sens. Aceste variabile vor fi menționate în partea teoretică a lucrării și apoi vor fi suprapuse, ca o grilă, peste studiul antropologic al lui Stahl. Motivul pentru care am ales această abordare pentru a analiza modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este asemănarea cu situațiile descrise în studiile empirice ale lui Ostrom, cuprinse în Guvernarea bunurilor comune. Evoluția
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
germanolatino-slavă. De ce au existat întotdeauna resentimente față de ovrei? — Stilul lor de viață. Când, în Antichitate, au intrat în contact cu romanii, aceștia îi înțelegeau la nivelul sticlei. Nu știau ce sunt. Nu semănau cu romanii. Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur și simplu nu i înțelegeau. EVUL MEDIU În Evul Mediu, pe vremea când europenii aveau meseriași-bijutieri, rușii mâncau paie. Fără tradiția asta meșteșugărească și fără dospirea asta adâncă, nu se poate face supercivilizație modernă. Xenopol spune așa: Viciul esențial
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
trăit în urmă cu 350.000 de ani în Spania, altul în Franța, altul în Indonezia. Tot în Asia a fost descoperită o femeie tănără, din specia sapiens, care a trăit cu 10.000 de ani în urmă. Privind reconstituirile antropologice, nu prea seamănă nici-un preistoric cu omul, omul Universal al lui Darwin! Vedeți că și oamenii de știință sunt reținuți; au o tănără care a trăit acum 10.000 de ani în Indonezia, atenție din specia homo sapiens, departe de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
fiecare crede că-i steaua lui norocoasă care a plecat spre Pămănt. Este teoria mea cu specia umană la care țin foarte mult. Poate o să vă surprindă ceea ce o să vă spun, chiar dacă repet, dar vă invit să faceți o comparație antropologică. Cele trei rase de om, de la habitat pănă la performanțele intelectuale și fizice, se deosebesc. Cine are performanțe în jocurile colective, dar mai ales în atletism, indiferent pe ce continent a ajuns? Este omul negru calități de felină, de panteră
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
în pedagogia noastră, pentru înscrișii la științe, dar... putem disprețui instinctul? Să căutăm deci, logodnica. Așezat în fața mesei, cu gambele bine înfofolite într-o manta care imită pielea, în lungi ore de meditație fecundă, Avito trasează în câteva tabele caracterele antropologice, fiziologice, psihice și sociologice pe care trebuie să le aibă viitoarea mamă a viitorului geniu. Și asemenea caractere, în niciuna nu se încarnează mai bine ca în Leonsia Carbajosa, fată solidă, planturoasă-bălaie, de culoare sănătoasă, șolduri largi, voluminoase, piept ridicat
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pe care nici măcar nu caut să mi-o depășesc. — Nu trebuie să-i admiri, Shaganè. Cunoșteam bine rasa celor doi paznici ai mei. Cea dintâi, Karin, era o prădătoare cu aparat Leica și zâmbet letal... o scoopette. în jungla neexplorată antropologic a aglutinării jurnalistice din Bruxelles, „capitala Uniunii Europene“, trăiește și vânează, cu metode situate dincolo de morala umană, această specie aparte: ziarista de tip scoopette, o prădătoare implacabilă care nu doar că-și devorează nepăsător victimele, dar nici măcar nu produce altceva
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
alcătuite din părți contradictorii și pentru a li se înțelege comportamentul trebuie mai întâi înțeleasă natura conflictelor interne și externe, distribuția puterii între grupuri și procesele prin care conflictele de putere au ca rezultat dominarea, supunerea, compromisul. Într-o abordare antropologică și fenomenologică, organizațiile pot fi descrise ca mari societăți umane, în care oamenii creează pentru ei înșiși și împărtășesc semnificații, simboluri, ritualuri și scheme cognitive. Aplicarea termenului de sistem organizațiilor a avut două consecințe pentru studiul lor: definirea organizațiilor ca
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
interlocutor, dar și factor de lobby pe lângă instituțiile europene, în elaborarea și punerea în practică a politicilor comunitare. Se poate spune, de aceea, că volumul lui Radu Carp este o combinație de viziuni și abordări (filosofică, religioasă, politică, administrativă și antropologică), rezultatul fiind o excelentă monografie a rolului pe care trebuie să îl joace/trebuie să îl joace religia în spațiu comunitar. Ceea ce impresionează este în primul rând claritatea demonstrației și erudiția autorului, aproape fiecare afirmație a sa fiind pusă în
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
pentru a râde iarăși în hohote, cu noi dureri colaterale. Descrierea vieții lui din "exil", la Bănești, la țară, are același coeficient de umor sclipitor obținut dintr-un contrariu existențial cenușiu. Nu-mi dau seama dacă formația jurnalistică, sau cea antropologică, sau ambele jalonează această desprindere a unor întâmplări semnificative din terenul plat al banalului; cert este că aproape de fiecare dată lui Sorin Stoica îi reușește conversia. Curios la culme, ca babele rurale pe care le portretizează memorabil, autorul ascultă știrile
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
spun, și nu întru totul, fiindcă am senzația că există undeva la mijloc un clivaj oarecum conjunctural: ceea ce se dorise a fi o selecție tematică din poezia lui Flora, axată pe o inventariere de atmosferă nici tocmai geografică, nici tocmai antropologică sau existențială, devine, cum-necum, un op omagial. Fiindcă nu văd, de pildă, de ce, între fragmente critice pertinente semnate de Laurențiu Ulici, Ion Pop, Barbu Cioculescu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Grigurcu, Romul Munteanu, Eugen Simion, Dorin Tudoran, Traian T. Coșovei, Adrian Marino
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
o metascriitură explicită și mai ales implicită. Se impune, oricum, prioritatea descrierii față de trama narativă, ceea ce denotă, aș spune, acutizarea funcției poetice a descrierii. Peste tot aceasta înrudește textul cu poeticitatea spațiului, a lucrurilor, a ființelor înseși, apoi a alcătuirilor antropologice ale existenței umane; se adaugă de multe ori potențarea acestor universuri cu aura stilistică și retorică. Cartea Mihaelei Mancaș este un reper de seamă, de la care se poate concepe o tratare universalistă a descrierii. Ca unul care a bătătorit potecile
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]