167,887 matches
-
atacat, printre altele, și pentru distribuirea lui Clody Bertola în rolul Rosalindei, contestându-i actriței calitatea de ingenuă shakespeariană. Dar și unii dintre cei care au apreciat montarea au formulat rezerve. Într-o dezbatere de pomină, Lucian Pintilie spunea, în apărarea lui Ciulei și a lui Clody că “Rosalinda este principalul purtător al sarcinilor lirice și filosofice... Clody Bertola realizează unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le-a obținut în cariera ei, prin această foarte mare noblețe pe care
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
pentru a mă exprima în manieră antropologică, despre riturile de acuplare umană. Fără ipocrizie. E poate provocator, dar proza mea se vrea ironică, satirică. E nevoie de puțin umor și să nu roșim cînd auzim cuvîntul sex”. Un comitet de apărare a lui Hernán Migoya (din care fac parte și cunoscuții scriitori Antonio Muñoz Molina și Pere Gimferrer) a dat un comunicat în care se amintește marelui public că personajul nu trebuie confundat cu autorul. „Ceea ce e pozitiv în toată tevatura
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
stalinistă. 30 de ani de război secret) Malraux împărtășea în particular opiniile critice la adresa bolșevismului din cunoscuta carte a lui André Gide, însă nu s-a pronunțat în nici un fel despre ea. Calomniat în U.R.S.S., nu i-a luat apărarea. Mai mult, autorul Condiției umane n-a crezut că e cazul să condamne procesele intentate de dictatorul roșu foștilor tovarăși, convins că „procesele de la Moscova n-au diminuat demnitatea fundamentală a comunismului”. Îi făcea jocul lui Stalin (oare în mod
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
mai puțin mimată, a avangardei. Promovînd nu o dată fronda, anticalofilismul, inovația lexicală, refuzînd pseudo-aventura «trăirismului» și parada producțiilor rimate în ritmul conformismului din acea vreme, poeții ei, fără vreun program și fără mentori, au întruchipat reflexul acut și fertil al apărării poeziei de împresurarea negurii istorice”. Din păcate, sufocarea culturii prin impunerea, ca unică formulă de creație, a aberantului „realism socialist”, a făcut ca multe voci poetice ale generației în chestiune, numite, printr-o analogie cu o celebră formulă a Gertrudei
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
oglindă/ Petreceri și urme duioase/ De cînd rătăcesc și nu mai ajung/ Să mă cunosc/ Nimic nu-i încă de descoperit/ Poezia se îndoiește de sine/ În grădina cu trandafiri/ Ofelia cîntă la chitară/ Miresme de plictis îi învăluie respirația” (Apărarea prin lectură). Complexul periferiei - căci există așa-ceva în fibra tuturor barzilor ce conștientizează situarea lor excentrică - are ca efect o atenție susținută acordată mișcărilor firești ale actantului liric, minusculelor evenimente repetitive ale traiului său curent. O asemenea concentrare asupra
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
vară/ dacă închid ochii/ aud marșul nestăvilit al florilor/ de rapiță/ din care adie surîsul/ călărețul victorios” (Ce culoare are rapița) sau: „Dinții mei sfîșie semințele serii./ O vrabie tocmai își trece țipătul/ din celălalt capăt al ploii” (Exerciții de apărare). Sau: „și iat-o, furia, năvălind/ ca o ploaie de vară/ prin orașul năucit de arome” (Cînd pîndește furia). Sau: „Strig și strigătul are gust de zăpadă” (Și iarăși strig). Iată și un crîmpei de viziune retro, în care amestecul
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
a făcut mai mult decît să pledeze cauza scriitorilor români aflați la ananghie, a cerut, cu incontestabilă diplomație, și iertare în numele lor, de la Părintele în fața căruia scriitorii greșiseră. Raportul Securității spune că Adrian Păunescu a scris și o poezie în apărarea lui Sorescu pe care o citește celor din anturajul său. La vremea respectivă, audiența la Președintele statului n-a avut totuși un succes deplin. Răspunsul lui Ceaușescu a fost că asupra hotărîrii de dare afară nu se poate reveni, dacă
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
de rea-credință o seamă de persoane, tind să cred că mulț dispun de norme foarte relative în domeniu, hotărînd în fel și chip momentul în care începe sau încetează să fie vorba despre copiat. Am întîlnit numeroase cazuri, însoțte de apărări și proteste îndîrjite: o carte deja trecută în bibiliografie poate fi folosită oricît și oricum; o modificare în text absolvă de orice vină: e cazul virgulelor, al conjuncței "și", al suspendării cîte unui "etc.". Dacă pe pagină sînt mai multe
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
pe rol. Dacă va fi condamnat, fostul decar de la Galata ar putea sta vreo două luni în pușcărie la turci. Ba mai mult, își va pierde dreptul de a mai antrena în Turcia. Nu că vrem să-i luăm preventiv apărarea lui Hagi, dar convingerea Cronicarului este că el va scăpa basma curată, fiindcă un asemenea precedent ar umple pușcăriile turcești de fotbaliști.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
de obicei pitit între vălurile convențiilor sociale. Spectacolul lui Radu Afrim stabilește punți peste prăpastia dintre comportamentul oamenilor care trăind în preajma animalelor împrumută ceva din felul lor de a fi în principal ignorarea regulilor ipocriziei sociale și energia declanșată pentru apărarea suveranității în teritoriul personal de candoare, pentru păstrarea vibrației creatoare. Deoarece acești oameni cu o morală sordidă, cu un intelect precar, cu un sentimentalism de mahala sînt artiști și, ca orice artiști, pot deveni punct de reper în ghidul unei
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
specific de a se raporta la mediile românești vizitate în timpul șederii sale la noi este, astfel, oarecum nedreptățit. Rezumatul istoriei românești, oferit de autorul București-ului, după Xenopol sau Iorga, ar încorpora și ideea morandiană despre o Românie zid de apărare contra invaziilor barbare ale Orientului, iar imaginea lumii românești cu care vine în contact, diversificată și pitorească, schițată cu evidentă simpatie, ar prelungi mai mult sau mai puțin manifest și unele clișee de gândire ale prozatorului-diplomat. Cercetătorul nu uită citind
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
dintr-o Duhovnicească lipsită de metafizică, în nevoia acută a unei vecinătăți protectoare: "am ochii în gol buze uscate/ am sufletul sec/ și mă plec/ spre tine/ vecine". Nesiguranța de sine, vulnerabilitatea, marea fragilitate a ființei în fond lipsite de apărare și menite unei funciare singurătăți constituie tema obsedantă a acestei poezii care-și surdinizează cu fiecare vers strigătul interior: "în singurătatea ta/ se ascunde a mea/ fac dușuri lungi/ în diminețile tale strălucitoare/ spune după mine: și nu am să
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
acum, dvs. cum aflați aceasta, dacă nu citiți revista care v-a dat un premiu la un Festival? Povestea aceasta mi-a amintit că circula pe vremuri un banc cu Feodor Feodorovici, care luptând pe front în Marele Război pentru apărarea Patriei, i-a scris lui Stalin cam așa: "Stimate tovarășe Stalin, doresc cu ardoare, dacă voi muri în luptă, să fiu primit post-mortem în rândurile Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, iar dacă nu, nu" Credem că ar fi fost util
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
Bulgakov". Astfel criticul se vede angajat într-o luptă surdă cu pretențiile a sute și sute de autori de-a se ocupa de ei, de a-i "ajuta" într-un fel sau altul, luptă practic fără sfîrșit. Un mijloc de apărare al său ar fi izolarea în bibliotecă, unde îl așteaptă, "răbdătoare, tăcute, atîtea cărți de literatură bună, de adevărată literatură", la antipodul celor "care doar seamănă cu literatura și care de fapt n-au nici o legătură cu ea". Dar Alex.
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
relații cu un tip obsedat și impunător al exclusivității, ajunge în pușcărie, acolo unde o găsim la început, acolo unde începem să deslușim, treptat, firul întîmplărilor, derulat invers, acolo unde stă închisă sub acuzația de crimă. Deși comisă în legitimă apărare. O personalitate scindată, un dublu eu antagonic alb și negru fantasme cumplite, spații și timpuri fragmentate, sparte de anumite impacte cu anumite părți ale realității și ale subconștientului, o încercare, pînă la urmă, de descifrare a intervalului vieții parcurs brutal
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
are analistul său care, evident, cunoaște tactici și strategii militare care i-ar lăsa muți pe americani, știe când, unde, cum și cu ce fel de arme trebuie să atace beligeranții pentru a obține victoria; unde e vulnerabilitatea sistemului de apărare al lui Saddam, cât mai durează războiul, cine îl va câștiga... Hopa Tocmai i-a căzut de la rever microfonașul invitatului... Crainicul își cere scuze și reia seria întrebărilor, dar fără să se mai refere la câștigător, fiindcă microfonașele astea cad
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
eliberează, intră într-o echipă de deratizare și, incomodat de un țigan, îi mută fălcile. Își bate nevasta și cînd ea leșină o violează. În final îl ucide pe soțul amantei sale, aruncîndu-l dintr-un teleferic. Chiar și invocînd legitima apărare, trebuie să recunoaștem că, pentru un intelectual, asistent al lui Blaga, performanțele nu sînt neglijabile. Între armele albe folosite de personaje, pumnalul doamnei Clara în Vlaicu Vodă e justificat de epocă. Dar și tinerii legionari, mult mai tîrziu, în Bietul
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
bisericesc pentru realizarea în anul 2010 a proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic și mediatic intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești”. Având în vedere caracterul național bisericesc al acestui proiect de program-cadru cu importante implicații în cultivarea și apărarea dreptei credințe, susținerea activității misionar pastorale, catehetic-predicatoriale, cultural educative, a dialogului Bisericii cu societatea, precum și necesitatea evidențierii acestuia prin mijloacele media și publicistice ale Bisericii noastre, am găsit de cuviință să venim în întâmpinarea clerului și a credincioșilor prin întocmirea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
despre martirajul lor. Creștinii au păstrat cu cinste și pietate sfintele lor moaște care săvârșesc și astăzi nenumărate minuni. Ne-au rămas, de asemenea, calendare creștine cu numele lor, rugăciuni ale lor, precum și pildele lor de cutezanță în mărturisirea și apărarea dreptei credințe. Cu toate acestea, nu cunoaștem viețile tuturor sfinților martirizați. Persecuțiile veneau atât de intempestiv, atât de năvalnic și de des, încât nu au putut fi toate notate în scris. Mulți martiri au rămas cunoscuți doar de Dumnezeu. Doar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cuvintele celui dintâi dintre fiii preotului Eleazar, ce au suferit moarte martirică - n.n. footnote>: Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum îți poți închipui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că începi cu mine. Ce vrei să mai știi de la noi, tirane? ÎȚi mărturisesc că noi ne închinăm numai lui Dumnezeu celui Atotputernic. Să iei seama la ce anume vom face cu toții. Dar dacă tu Ții
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 513) „... pe tot cuprinsul Greciei sunt proslăviți ca salvatori și apărători ai patriei cei care n-au adus alt folos concetățenilor lor decât că au murit în război luptând pentru apărarea patriei. Prin urmare, dacă niște păgâni, care n-au avut deloc idei sănătoase, au putut să se gândească la aceasta, adică de a slăvi cu multă cinste pe cei care au murit pentru a-i apăra, fără să mai facă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dușmanilor văzuți, ci și uneltirile dracilor celor nevăzuți, răstoarnă toată meșteșugirea diavolului și o spulberă tot atât de ușor pe cât de ușor răstoarnă și dărâmă un bărbat ceea ce zidesc copiii în joacă. Mașinile de război și alte mijloace de luptă și de apărare făcute de oameni, cum sunt zidurile, șanțurile, armele, mulțimea de ostași și toate câte au fost născocite pentru siguranța locuitorilor orașului, pot fi nimicite de dușmani cu alte mașini de război, mai multe și mai bune. Dar când un oraș
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cărui bucătar-șef ni-l imaginam a fi brigandul Procust din Atica. Dar nu: reportajul din ziua de Sf. Ilie, transmis la televiziune de la Fălticeni, ne-a redat încrederea că suntem în stare de bătălii crâncene fie și doar pentru apărarea drepturilor omului la o bucățică de anafură sau pentru atingerea moaștelor Sf.Andrei. În acest scop, (drept ?)credincioșii prezenți acolo s-au îmbrâncit cu atâta înverșunare și disperare, încât scheletul lui Machiavelli s-a zvârcolit în mormânt, iar spiritul zicerii
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
Mircea Mihăieș Cea mai bună apărare este atacul - cine nu știe acest lucru, mai ales în zilele Campionatului Mondial de fotbal? S-au văzut echipe mari pierzând tocmai pentru că n-au ținut cont de prea banalul adevăr. Ce n-au înțeles antrenori de frunte, a înțeles
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
e valabil în lume - fie și lumea fotbalistică - n-are nici o trecere la București. Iată, de exemplu, scandalul iscat de declarația duoului Tăriceanu-Atanasiu privitoare la retragerea trupelor românești din Irak. N-au existat până acum semne că premierul și ministrul Apărării ar fi avut insomnii din cauza soartei soldaților români trimiși pe diferite fronturi de luptă ale planetei (Afganistan, Bosnia, Kosovo, Irak). Dimpotrivă, prin mijloacele de presă aflate la îndemână, au pompat și ei (ca și pesedeii, înaintea lor) până la refuz imaginea
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]