720 matches
-
348, p. 8; Virgula în propoziție (I), nr. 349, p. 8; (II), nr. 350, p. 8; Virgula în frază (III), nr. 351, p. 8; Linia de dialog și cea de pauză, nr. 352, p. 8; Cratima, nr. 353, p. 8; Apostroful, punctul și virgula, nr. 354, p. 8. [242] VICOLEANU, IOAN. MARIN IANCU, VASILE MOLAN, ION DUMITRU, GABRIEL CHELARU, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. București, Editura Petrion, 1997, 256 p.]. în: Ateneu, 34, nr. 10, 1997, p. 10
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fecventate la Cluj-Napoca (1999) și la Odense (Danemarca, 2001), lucrează ca inspector în cadrul Serviciului Învățământ, Cultură, Culte al Primăriei clujene. Din 1997 este președintele Fundației Culturale Sarmisegetuza. Debutează cu versuri în „Tribuna” (1983). E prezent și în „Magazin istoric”, „Steaua”, „Apostrof”, „Cele trei Crișuri”, „Tribuna Ardealului”, „Zalmoxis” (unde e redactor), „Noesis”, „Cetatea culturală” ș.a. A obținut Premiul revistei „Steaua” la Festivalul Național „Lucian Blaga” (1993). Evoluția poetică a lui Ț. înregistreză două etape: una rebelă, suprarealistă, nonconformistă, avându-l ca model
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
Bibliografie Adams, Robert, Merrihew, Leibniz: Determinist, Theist, Idealist, Oxford University Press, New York, 1994. Allen, R. E., The Ontological Argument, Philosophical Review, vol. 70, nr. 1, 1961. Anselm din Canterbury, Monologion, traducerea cu note și postfață de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1998. Anselm din Canterbury, Proslogion, traducere de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică, București, 1997. Aquino, Thoma de, Summa theologiae. Despre Dumnezeu, traducere de Găleșanu Paul și Sterpu Gheorghe, Editura Științifică, București, 2000. Asmus, V.F., Descartes, Editura Științifică, București, 1958. Asmus
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
the Ontological Argument, Cambridge University Press, New York, 2006, p. 10. 57 Alexander Baumgarten, Sfântul Anselm și conceptul ierarhiei, Editura Polirom, București, 2003, p. 41. 58 Sf. Anselm din Canterbury, Monologion, traducerea cu note și postfață de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1998, p. 7. 59 Idem, p. 12. 60 Etienne Gilson, Filosofia în Evul Mediu, traducere de Ileana Stănescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 227. 61 Sf. Anselm din Canterbury, op. cit., pp. 16-18. 62 Idem, p. 23. 63 Alexander Baumgarten
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
109. 74 Toivo J. Holopainen, "Anselm's Argumentum and the Early Medieval Theory of Argument", în Vivarium, 45, 2007, p. 4. 75 Vezi Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion sau Discurs despre existența lui Dumnezeu, traducere de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996, p. 7. 76 Toivo J. Holopainen, op. cit., p. 22. 77 Anton S. Adămuț, "Sfântul Anselm între "deja" și "nu încă"", în Alexander Baumgarten, op. cit., p. 8. 78 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 43. 79 Vezi Ion Deac, op. cit., p.
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Argumentul ontologic. Aspecte tradiționale și interpretări moderne, Editura Pelican, Giurgiu, pp. 7-26. 82 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 129. 83 Idem, p.148. 84 Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion sau Discurs despre existența lui Dumnezeu, traducere de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 1996, p. 82. 85 N. Geisler, op. cit., p. 148. 86 Sf. Anselm din Canterbury, op. cit., p. 71. 87 Alfred Weber, History of Philosophy, trans. Frank Thilly, Scribner's, New York, 1896, 1925, pp. 169-170, în Charles Hartshorne, Anselm's Discovery
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Philosophical Review", vol. LXIX, 1960, în Alvin Plantinga, The Ontological Argument: From St. Anselm to Contemporary Philosophers, Anchor Books, New York, 1965, p. 136-138. 272 Idem, pp. 141-142. 273 Anselm de Canterbury, Proslogion, traducere și note de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 1996, p. 72. 274 Norman Malcolm, op. cit., p. 145. 275 Rayiel Abelson, "Not Necessarily", în Philosophical Review, vol. 70, nr. 1, 1961, p. 68. 276 Idem, p. 146. 277 Norman Malcolm, "Anselm's Ontological Argument", în Philosophical Review, nr.
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau Experiența nesupunerii (2002). Debutează cu poezie în revista „Tribuna” (1984). Prima carte, Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban, îi apare în 1997. Publică studii și eseuri, cronici literare și dramatice ori proză în „Echinox”, „Tribuna”, „Apostrof”, „România literară”, „Semnal teatral”, „Viața românească”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Observator cultural”, „Contrapunct”, „Steaua”, „Transylvanian Review”, „Euresis” ș.a. Este coautoare a Dicționarului analitic de opere literare românești, coordonat de Ion Pop (I-IV, 1998-2003). La Cluj-Napoca a fost distinsă cu Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
revistei „Tribuna”, unde funcționează până în 1999 și unde debutase în 1971 cu un fragment din Clodi Primus, romanul ce va constitui, în 1974, debutul său editorial. Mai colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Korunk”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Transilvania”, „România literară”, „Teatrul”, „Contemporanul”, „Apostrof” ș.a., precum și la publicații din Ungaria („Magyar hirlap”), Israel („Minimum”), Grecia, Iugoslavia. În 1990 scoate „Revista pentru arte și meserii” și înființează, împreună cu alții, Editura RFT (Recomfinas - Fapta Transilvăneană). I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1974) și Premiul „Brâncuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
mare decât dorința de a se implica. Pe de altă parte, ei s-au menținut, și după 1989, pe linia sintaxei lor culturale firești, preferând să ofere răspunsuri de ordin estetic provocărilor din jur: au construit reviste (Euphorion, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Calende etc. sunt conduse de către optzeciști), au pus umărul la articularea unei vieți literare decomplexate, neinerțiale (atât cât se putea), au format ASPRO, au intrat masiv În universitățile cu profil umanist, participând nu la reforma lor instituțională, ci la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să fie (deși nu știu ce s-ar mai putea face) - o eroare strategică. Sanda Cordoș: Bun, dar tu ai spus că nu au funcții politice. Ștefan Borbély: Nu au funcții politice. Răspunsul general este de ordin estetic. Faptul că cineva lansează Apostroful, că cineva construiește Familia, Vatra, Discobolul, Euphorion și așa mai departe nu Înseamnă din punct de vedere politic absolut nimic, nici măcar pe plan local. Nu Înseamnă putere de decizie, nici măcar de influență pe alocuri. Era cu totul altceva dacă În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de frondă. În alte condiții, poate, oamenii aceștia ar fi ajuns ca Adrian Păunescu și ca ceilalți. Și-au hrănit În timp resentimentele, pentru ca după aceea să se schimbe foaia. După 1990 - În momentul În care pot să facă Contrapunctul, Apostroful și așa mai departe - se schimbă regulile jocului. Nu mai există literatură subvenționată de stat, fiindcă economia este de piață; lumea nu mai cumpără carte, literatura nu mai este așa de interesantă. Nu mai dă nimeni doi bani pe tine
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
secția română-latină (absolvită 1988); doctorat În studii filologice (2000). Actualmente este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Autoare a cărților: Literatura Între revoluție și reacțiune. Problema crizei În literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999; ediția a II-a adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Editura Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă, Editura Dacia, Cluj, 2003; Ce rost are să mai citim literatura? (Editura Compania, București, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
licență predă limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu” (Oradea). Debutează la „Amfiteatru” în 1972. Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Poesis”, „Apostrof”, „Calende”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. Prima carte, Scrisori din Muzeul Pendulelor, îi apare în 1982. „Caligraf al emoției” cum l-a definit Mircea Petean, M. cultivă în poezie versul tensionat, eliptic, de o concentrare studiată, încât de multe ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
Studii și cercetări lingvistice” în 1970, iar editorial în volumul colectiv De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, apărut în 1982. Publică studii și articole în „Echinox”, „Tribuna”, „Familia”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Apostrof” ș.a. A făcut parte din colectivele care au alcătuit Dicționarul limbii române (1975, 1990), Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). A tradus din literaturile hispanice (Adolfo Bioy Casares și Ramiro de Maetzu), a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
întâmpinare din perioada de după 1995. Debutul editorial, în 2001, este reprezentat de volumul Concert de deschidere, o amplă selecție de cronici literare (completată cu articole și studii despre Eminescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Ion D. Sârbu). Colaborează la „Viața românească”, „Apostrof”, „Ramuri” (unde are rubrică permanentă), „Vatra”, „Ateneu”, „România literară”, „Cuvântul”, „Lettre internationale”, dar și la „Adevărul”, „Ziua”, „Cotidianul” ș.a. ori la emisiuni radio sau de televiziune. Este prezent la portalul cultural electronic LiterNet (www.liternet.ro). Criticul participă la proiecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
cu critică literară în revista „Steaua” (1994; Premiul pentru debut în publicistică al Asociației Scriitorilor din Cluj), iar prima carte, micromonografia Cristian Popescu, îi apare în 2001, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj. Colaborează la „Steaua”, „Echinox”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Formula critică a lui P. presupune o viziune piramidală asupra domeniului, în cadrul căreia „vârful” figurii l-ar constitui teoria literară, iar „baza” ei - cronica și analiza de text. Semnificația și importanța unui demers critic ar fi conferite de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1981-1985), lunându-și doctoratul cu teza Istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1998). Un timp a fost profesor de istorie la Liceul Agroindustrial din Lipova (1985-1990). Revine la Cluj-Napoca și intră în ziaristică, fiind publicist comentator la revista „Apostrof” (1990-1991). Ulterior este cercetător științific (etnolog) la Centrul de Studii Transilvane de pe lângă Fundația Culturală Română (1991-1994), apoi cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca, fiind și cancelar al facultății (1996-2000). Din ianuarie 1995 coordonează Centrul de Studii Răsăritene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
organisme naționale și internaționale. Debutează în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1978), cu proza scurtă Ca să vezi, iar prima lui carte de literatură este romanul Eu și maimuța mea, apărut în 1990. Colaborează la „Echinox” (unde asigură rubrica „Ce istorie scriem?”), „Apostrof” (unde o vreme deține rubrica „Cronica literară”), „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. Editează periodicul „Caietele tranziției” (1997- 1999) și este redactor la „Conversația” (Arad, 1990-1994), „Istoria azi” (1993-1994), „Contemporanul - Ideea europeeană” (1993-2000), „Caietele Prodan” (1994-1995), „TV Satelit” (Cluj, 1994-1996) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
of Independence. *** The Oxford English Dictionary, Oxford University Press, 1961. Adămuț, Anton I., Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997. Albert cel Mare, "Despre cincisprezece probleme", în Despre unitatea intelectului, Editura IRI, București, 2000. Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. Antohi, Sorin, Utopica, Editura Științifică, București, 1991. Aries, Phillippe, Duby, Georges, (coord.), Istoria vieții private, Editura Meridiane, București, 1994. Aristotel, "Categoriile", în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997. Aristotel, Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
49. 44 Ibidem, p. 49. 45 Phillippe Aries, Georges Duby (coord.), Istoria vieții private, vol. II, Editura Meridiane, București, 1994, p. 127. 46 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 297. 47 Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996, p. 9. 48 Ibidem, p. 12. 49 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 50 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993, p. 58. 82 Ioan Scotus Eriugena, Diviziunea naturii apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, Editura Minerva, București, 1984, p. 132. 83 Ibidem, p. 133. 84 Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996, p. 15. 85 Porfir Isagoga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 105; "Mox de generibus et speciebus illud quidem sive subsistunt sive in solis nudis purisque intellectibus posita sunt sive subsistentia corporalia sunt an incorporalia, et utrum separata
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Viorel, Cultură tradițională orală. Teme, concepte, categorii, Editura Marineasa, Timișoara, 2006. (lucrare disponibilă la adresa http://www.bjt.ro/ bv/ScritoriBanateni/BOLDUREANU IoanViorel/Boldureanu.Cultura.pdf, accesat la 10.01.2009). Borbély, Ștefan, Proza fantastică a lui Eliade, Mircea. complexul gnostic, Biblioteca Apostrof, 2003. Borcilă, Mircea, "Semiotică și poetică. Perspective de reintegrare", în Limbă și literatură, vol. III-IV, 1991. Braga, Corin, 10 studii de arhetipologie, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2007. Cârâc, Ioan S, Teoria și practica semnului, Institutul European, Iași, 2003. Călinescu, Matei, Despre
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eurydice", în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața Românească. Petrescu, Liviu, Vârstele romanului, Editura Eminescu, București, 1992. Petreu, Marta, ""Salvatorul salvat" și enigma celor nouăsprezece trandafiri", în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața Românească. Petreu, Marta, "Eliade par lui-même", în Apostrof, anul XIX, 2008, nr. 3 (214). Platon, Opere, vol. III, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Pleșu, Andrei, "Limba păsărilor. Note pe marginea unui dialog platonician", în Secolul XX, 325-326-327, nr. 1-2-3/1988. Pușcariu, Sextil, Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Enciclopedic, București, 2005, p. 94. 13 Ibidem, p. 109. 14 Ibidem, p. 443. 15 Lăcrămioara Berechet, Ficțiunea inițiatică la Mircea Eliade, Editura Pontica, Constanța, 2003, p. 233. 16 Ștefan Borbély, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, complexul gnostic, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, pp. 55 și 142. 17 Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 22. 18 Ibidem, p. 107. 19 Ibidem, p. 112
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]