723 matches
-
de Muzică Contemporană "20 2m" și regizorul de platou Olivier Schobert, invitați ai Centrului Cultural Francez de la Cluj, condus de d-na Christiane Botbol. Ministerul Afacerilor Externe din Franța și Asociația Franceză de Acțiune Artistică au sprijinit generos manifestarea. "Biblioteca Apostrof", în colaborare cu Editura franceză Mihaly, a publicat recent într-o elegantă ediție bilingvă libretul scris de Olivier Apert, acompaniat de comentariile sale (traducere românească de Anca Măniuțiu), cu o prefață de Christiane Botbol. Cunoscutul regizor Mihai Măniuțiu are în
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
tot de un model, dar în papuci de casă. Se vede bine, familiaritatea nu lipsită de discreție și de o bine măsurată reverență, în răspunsurile pe care le-au dat 24 de scriitori (din cei 75 "îmbiați") la ancheta revistei Apostrof, publicate în numărul 4 din aprilie 2001. Părerile de atunci, puse cap la cap de Marta Petreu, au ajuns, de curînd, carte, în Biblioteca Apostrof: În lumea taților. La originea grupajului despre anii dintîi n-au stat, aflăm din argumentul
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
pe care le-au dat 24 de scriitori (din cei 75 "îmbiați") la ancheta revistei Apostrof, publicate în numărul 4 din aprilie 2001. Părerile de atunci, puse cap la cap de Marta Petreu, au ajuns, de curînd, carte, în Biblioteca Apostrof: În lumea taților. La originea grupajului despre anii dintîi n-au stat, aflăm din argumentul coordonatoarei, teorii sofisticate, ci nostalgia, dorul de acasă și de tații din ceruri. "Regia" volumului speculează, în primele pagini (un fel de neconvențională prefață), echivocul
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
în care e vorba despre viața noastră, despre noi, despre cum sîntem noi. (Care noi?)." Un tată care se joacă și se preface. O copilărie mică, pusă pe hîrtie (și scoasă în public) cu vreo 16 ani înaintea anchetei din Apostrof. Personajul "tata", au zis atunci optzeciștii de la "Junimea", e prea pozitiv. Doar că "personajul tata" nu era din "literatură": "era cineva la care mă gîndeam eu zîmbind". Așa e scrisă mica proză, zîmbindu-le unor amintiri, care se amestecă, la persoana
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
care nu poți scăpa. Dincolo de ea, după ce vei fi parcurs, în Addenda, "precizarea" teoretică, unificatoare, a lui Ion Vianu, Ce este un tată?, nu mai rămîne nimic de adăugat... În lumea taților, carte gîndită și alcătuită de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2004, 238 pag.
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
acestor reviste, sugerând marginalitatea, fragilitatea și chiar umilitatea condiției lor. Am citit de curând textul încărcat de tristețe amestecată cu exasperare și cu oboseală al Martei Petreu despre obstacolele pe care le are de înfruntat ca să țină în viață revista "Apostrof". Nici revista "Ramuri", la care lucrez, nu stă financiar mai bine (ba, aș îndrăzni să zic, dimpotrivă - stă mai rău!), nici dificultățile de care ne lovim noi nu sunt mai mici. Iar aceste două exemple nu reprezintă cazuri speciale. Cunosc
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
fiindcă menține confuzia, instaurează haosul. Pot să apară nu o sută, ci o mie de reviste: e libertate, nimeni nu are dreptul să le oprească. Dar să aplici același tratament unei foi din Bolintin ca și revistei "Familia" sau revistei "Apostrof" nu mai înseamnă un sprijin dat culturii, ci o lovitură dată culturii. Așa încât, un prim pas, imediat și ușor de făcut chiar de către Ministerul Culturii ar fi să se pună ordine: ca la teatre, sau la muzee, sau biblioteci - să
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
Alex. Ștefănescu Secretul succesului Fiecare nouă apariție a revistei APOSTROF reprezintă un nou episod din viața culturală a țării. Acolo, în Clujul atât de îndepărtat de București, Marta Petreu s-a instalat decis, încă de acum cincisprezece ani, când a înființat revista, în mijlocul evenimentelor literaturii române, ceea ce înseamnă în mijlocul curentelor
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
intervievați își storc degeaba mintea pentru a fi ei însiși. Succesiunea întrebărilor îi obligă să fie ca alții. Ceea ce pare spontan la bucată, devine un soi de ticăială bolnavă de umor involuntar prin înseriere. Am citit la vremea lor, în Apostrof, interviurile pe care Marta Petreu le-a luat unor personalități ale culturii autohtone. Cînd le-am văzut strînse într-o carte, am avut o primă reacție de respingere. Din cauză că am o părere foarte bună despre Marta Petreu și n-aș
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
uneori proiecții ale biografiei autorului: Toto Istrati, Panait Petre, Erasmus Ionescu sau Prospero Dobre. Sunt reeditate după reviste și așezate la locul lor în întregul "colecției" următoarele episoade: Vârsta de aur sau dulceața vieții (retipărit separat în 1999 în Biblioteca "Apostrof" de către Ion Vartic), Copilăria unui netrebnic, Paella, Ars amandi, Viața și moartea unui om fără acte de identitate, Stenahoria majoră, Problema sexuală, Pe Victoriei, Romanticii, Nexus. Sunt texte inedite: Secretul, Coborâre în iad, Viața și moartea lui Constantin Andreica sau
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
din schița lui Caragiale, îl vom lăsa pe cititor (și pe autor) să le descopere singur. După un excelent număr (4, aprilie) consacrat tatălui, unde mai mulți scriitori vorbesc despre paternitate (și ce datorează tatălui), numărul 5, pe mai, al APOSTROFULUI din Cluj vine cu un dosar M. Sebastian: o conferință din 1935, la Institutul Francez din București, despre Specificul național, și două scurte articole din RAMPA referitoare la aceeași problemă. Le-a identificat și le prezintă dl Leon Volovici. E
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
în aceeași frază, să apară forme diferite ("în noaptea de 16-17 septembrie 2000 s-a înființat situl [...], ca urmare a lipsei de pe piața web românească a unui astfel de sait") - și că inventivitatea nu are limite, recurgîndu-se pînă și la apostrof: Ne cerem scuze dar sit'ul este în reconstrucție". Dincolo de această veselă babilonie, putem constata că se menține mai puternică tendința de păstrare a pronunției englezești - ca formă de snobism, sau pur și simplu de respect pentru cunoașterea și utilizarea
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
ritmica, în cadrul trupei Trandafirii negri - Mediaș; între 1978 și 1990, cantautor la Serbările Scânteii Tineretului; invitat în recital la edițiile 1987, 1989, 1995 ale Festivalului Stelele Cetății; în 1987 devine membru la Divertis; în 1990 publică scurte povestiri în revistă „Apostrof“ și ziarul „Cuvîntul“; între anii 1990 și 1992 e redactor la TVR - Departamentul de muzică și varietăți; în 1992 formează trupa Ioan Gyuri Păscu & The Blue Workers, cu care participă prima oară la Festivalul internațional de blues-Costinești, apoi la Festivalul
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
al nostru, ca să nu mai spunem că pe Strauss și pe Mozart i-am cunoscut dintotdeauna și ne sunt dragi. Și ei sunt de-ai noștri.” Am putea exclama: Austria, pământ românesc! Nu sună rău. Confesiunea unui cărturar În revista APOSTROF (nr. 1, 2014), Nicolae Balotă răspunde la câteva întrebări adresate de Carmen Elena Andrei. Confesiunea cărturarului este de citit fiindcă ea conține detalii prețioase de biografie și de creație. Reproducem un fragment: „Astfel, la eliberarea mea din domiciliul obligator de la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
liberalismului (Ed. Humanitas, 115 000 lei); Henry James - Daisy Miller (Ed. Polirom, 179 000 lei); Proust - În căutarea timpului pierdut. Timpul regăsit (Ed. Univers, 249 000 lei); Lucian Boia - Mitul democrației (Ed. Humanitas, 100 000 lei); Alexandru Vona - Esmeralda (Ed. Apostrof, 75 000 lei); Anne Stamm - Civilizațiile africane (Ed. Corint, 85 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Orbul văzător În cartea publicată pentru prima dată în 1964, prozatorul renunță la „acțiunea“ tradițională
Agenda2003-12-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280828_a_282157]
-
tradus anul trecut, dar abia romanul o determină s-o remarce pe scriitoare. „De aici încolo, cu siguranță, n-o vom mai slăbi pe Marta Petreu din ochi”, scrie Florence Noiville în încheiere. Din sumar Bun - numărul 4 al revistei APOSTROF. Și din paginile revistei clujene putem afla, în două relatări semnate de Ina-Lé Delaunay și Florica Courriol, despre succesul real iar nu făcut (succes semnalat în precedent) al romanului Acasă, pe câmpia Armaghedonului la Salonul Cărții de la Paris, ca și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2569_a_3894]
-
Cronicar Laudatio în APOSTROF nr. 4, "Dosarul" cuprinde discursurile rostite la solemnitatea ce a avut loc la 6 martie, în aula Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa profesorilor Matei Călinescu și Marco Cugno. Două personalități nu doar unanim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
al autorului ei din perioada premergătoare acestei cărți. Relevante sunt cele 12 scrisori salvate "ca prin minune", adresate prietenului său Bucur }incu, originar tot din Rășinari, publicate și comentate de Ion Vartic într-un volum apărut în 1995, în Biblioteca Apostrof din Cluj-Napoca. Zbuciumul existențial din perioada tinereții a fost mărturisit de Emil Cioran în scrierea sa intitulată Mon Pays (}ara mea), datând de prin anii 1950, publicată mult mai târziu, în 1995, la Gallimar, cu un cuvânt înainte de Simone Boué
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
august) Citiți urarea de la vecinii Raci și adăugați, pe același tipar, urarea pentru dumneavoastră: multă sănătate! Asta ca să puteți parcurge cu liniște paginile despre boală și urmele ei tipografice, despre legătura dintre fizic și metafizic din Despre bolile filosofilor (Biblioteca Apostrof în colaborare cu Polirom). Cartea Martei Petreu (care de mult face ecografii, tomografii și alte analize de specialitate pe textele filozofice) îl are în medalion, de data aceasta, pe Cioran, cu toate metehnele lui atât de frumos ridicate la rang
Horoscop critic by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/7750_a_9075]
-
A. Papilian, Zig-Zag, 14, 1992; Elena Budu, interviu cu B. Nedelcovici, România literară, 36, 2000; Angela Furtună, interviu cu M. Vișniec, Agonia, 2, 2007; C. Nistea, ancheta "Scriitori români în exil", Discobolul, 7-9, 2004; Dora Pavel, interviu cu M. Vișniec, Apostrof, 3, 2004.
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
despre gesturile iresponsabile ale unui ministru de a arunca sute de mii de euro pentru niște spectacole de gust cel puțin îndoielnic, vreau să vorbesc aici. Nu. Dar ia să ne gândim altfel: câte reviste România literară și câte reviste Apostrof sau Familia sau Convorbiri literare sau chiar Viața Românească și așa mai departe s-ar fi putut scoate cu suma care s-a dus pe apa ŤZilei Tineretuluiť, sărbătoare ce datează de pe vremea împușcatului? Multe, desigur". Așa este, dar cui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
uimească pe toți cei care examinează literatura noastră. Ivită sub semnul unui miracol, cartea lui Dosoftei nu a lăsat din păcate urmași. Apărută în străinătate, bucurîndu-se apoi de o circulație restrînsă la mediul bisericesc și la un public specializat (vezi Apostrof-ul lui Miron Costin, singurul poet comparabil cît de cît cu Dosoftei, Apostrof inspirat de unele dintre cele mai celebre versuri dosofteiene), prima noastră mare operă poetică n-a fost urmată de alte încercări, nu a creat o tradiție semnificativă
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
cartea lui Dosoftei nu a lăsat din păcate urmași. Apărută în străinătate, bucurîndu-se apoi de o circulație restrînsă la mediul bisericesc și la un public specializat (vezi Apostrof-ul lui Miron Costin, singurul poet comparabil cît de cît cu Dosoftei, Apostrof inspirat de unele dintre cele mai celebre versuri dosofteiene), prima noastră mare operă poetică n-a fost urmată de alte încercări, nu a creat o tradiție semnificativă. Ca și celelalte două scrieri literare importante ale literaturii noastre dinainte de secolul al
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
au simpatii marxiste: Dawkins, Gould și Weinberg, restul fiind fără amprentă ideologică. În fine, toți cei șase sunt atinși de o viziune apostrofică asupra lumii. Așa cum sînt cuvinte cărora le cade o literă, dispariție pe care o marcăm printr-un apostrof, tot astfel sunt gînditori din al căror orizont dispare o dimensiune a spiritului. Lor, pur și simplu, le cade un tipar de înțelegere, urmarea fiind un gol de interpretare pe care nu-l resimt ca pe o carență. Vederea lor
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
Cronicar „Nu mai am nici un cititor“ În APOSTROF nr. 8 descoperim un text prețios: un poem-scrisoare, datat 10 septembrie 1987, pe care Florin Mugur l-a scris și i l-a trimis lui Livius Ciocârlie. Versurile celor 7 fragmente care compun poemul surprind prin prospețime și expresivitate, par
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]