357 matches
-
dominați de pulsiunile ideale, morale și spirituale, de virtuțile supraeului. Spre deosebire de tipurile revoluționarului și bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a unor creații și aspirații utopice. 21 MODELELE PSIHOBIOGRAFICE ȘI SEMNIFICAȚIA LOR MORALĂ Biografie și existență Psihologia generală Înregistrează psihobiografia persoanei ca succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
personaje, intruși sau direct implicați în viața abației (axis mundi al romanului), prezentă chiar grafic în text, printr-o schiță care bănuim că-i aparține fie naratorului de grad secund, fie unei reproduceri ad hoc pentru mai multă credibilitate. Finalul apoteotic, din nou apropiat de imaginea infernală, acreditează și el ideea unei lecturi pluristratificate 347: de la schemele de compoziție specifice romanului polițist, care se desfășoară într-o mănăstire din Nordul Italiei, în secolul al XIV-lea, se glisează cu ușurință către
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parțială și mediată. Un exemplu îl poate constitui în acest caz ceremonialul imperial, în cadrul căruia orice etapă are o încadrare precisă în semnificația generală a evenimentului public (spre exemplu, arderea pe rug, act suprem al funerariilor, ca modalitate de consacrare apoteotică); datorită acestui aspect, ea îndeplinește și o funcție specifică (în continuarea exemplului: cremația atestă și "de-scrie" scoaterea definitivă a corpului mort din rândul formelor vii, din masa "corpului comunitar"). Dintre miturile explicative, puternic ancorate în discursul epic identitar, abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
comunității un autocontrol sever în manifestarea emoțiilor în fața morții. El constituia și o lecție de pedagogie civică în raport cu figurile mitice tutelare ale războiului, în special cu Mars Ultor roman (v. fig. 3 și fig. 4), pentru că îi revela cetății caracterul apoteotic al funcției supreme. Transformarea modelului republican al ceremoniilor de înmormântare (rezervat aristocraților) în grandioase funera imperiale a impus omagierea vocației autocratului de cuceritor al lumii, prin includerea în cortegiul veteranilor (eroilor martori), alături de populus, societatea civilă, a soldaților săi, ordines
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și de senatori, defilări ale diverselor categorii de nobili și înalți funcționari ai statului, un emoționant salut final din partea membrilor familiei, de gradul I și II, apoi aprinderea rugului (de către noul împărat sau de către consulii săi) și, la final, momentul apoteotic − eliberarea acvilei "romane" deasupra focului purificator. Benoist subliniază un aspect important pentru teoria puterii și, consider, relevant atât pentru constituirea imaginarului "constantinopolitan", cât și pentru relația acestuia cu cel ortodox în general: în cazul principatului, nu există dovezi, nici în
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Hegel. Filozoful berlinez este primul cu adevărat interesat să suprapună o logică transcendentală a subiectului (care investighează posibilitatea cunoașterii) cu o logică a obiectului (care investighează posibilitatea realității naturale). Deși în cele din urmă cele două tipuri de logică coincid apoteotic în autocunoașterea Spiritului absolut, încercarea lui Hegel presupune o curajoasă ieșire din limitele teoriei cunoașterii fixate de Kant, precum și un efort glorios de justificare a istoriei umanității. Totuși, prin faptul că impune desfășurarea diferenței culturale în termenii conceptuali ai dialecticii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
legat cobză la schit în munte: patruzeci de zile, post, mătănii și molifte. Am ieșit deacolo pocăit: m-am logodit și m-am însurat’’). Intenția naratorului în realitate, însă, nu este alta decât de a conferi întregii povestiri, în chip apoteotic, necesarul coeficient de mister fantastico-baladesc, element pe care l-a cultivat de la bun început. Detașata ,,analiză’’ căreia îi este supus ,,cazul’’ după trecerea unui bun număr de ani, cu prilejul unei plăcute taclale (,,ședeam cu socru-meu la lafuri’’) nu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
această concepție s-a format ca urmare a faptului că mass media oferă imagini frumoase fără să ofere și miros sau gust, dar și a educației greșite care înțelege prin igienă o stare obținută prin sterilizare. Dar, pentru a încheia apoteotic, iată un principiu important al relației sexuale: cei doi parteneri, luați împreună, trebuie să fie mai curați decât cel mai curat dintre ei. Respirația erotică Când te aflai în stadiu embrionar în burta mamei tale, n-aveai nevoie să respiri
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să nu devansăm etapele. Să rămânem deci la anii 1992-1993, când conducerea M.A.E., în frunte cu colegul meu de an la facultate, Teodor Meleșcanu, devenit subsecretar de stat, secretar de stat, ministrul afacerilor externe, hotărâse, într-un final "apoteotic", să se dispenseze în fine de un diplomat director problemă și să mă trimită în calitate de Consul general la Milano. În locul meu, ca director, a fost adus domnul Dumitru Ciaușu, fost Însărcinat cu afaceri a.i. la Oslo, un jurist bun, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
R.S.S. În ultima zi a Congresului, Ion Iliescu a fost ales membru al Comitetului Central al U.T.M., alături de alte patruzeci și cinci de persoane, care vor adresa o telegramă - cui altcineva? - generalissimul I. V. Stalin, si care se încheia apoteotic, în spiritul epocii: TRĂIASCĂ MARELE PRIETEN AL TINERETULUI MUNCITOR DIN ÎNTREAGA LUME, GENIUL OMENIRII MUNCITOARE - TOVARĂȘUL STALIN! 5. LA BACALAUREAT ȘI ADMITEREA LA POLITEIINICA, ION ILIESCU - MEMBRU C.C. AL U.T.M. - DEVENISE "ȘEFUL POLITIC" AL PROFESORILOR SAl Din martie 1949
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ușor vitregiile sorții. Dl. Muca, de exemplu, i-a ajutat pe copii să-și ridice o încăpere, iar gestionarul de la GAS nu le-a luat bani pentru articolele de tâmplărie. Finalul celui de-al doilea caiet de însemnări este aproape apoteotic. Familia lui Titi, acest alter ego al autorului, a reușit să iasă, după mulți ani, din întunericul pământului. Aveau și ei o cămăruță prin ferestrele căreia pătrundea, în sfârșit, nestingherită, lumina soarelui. De câteva ori firul epic se rupe, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
depășit etalonul Sanda Țăranu. Singurul personaj-liant, care a traversat ambele perioade rămâne Bulă-cel-fără-de-moarte. El e trăsătura de unire: era și-al vostru, era și este și-al nostru, va fi și al urmașilor urmașilor noștri...) Încheierea textului de pe internet este apoteotică: "Suntem o generație de învingători, de visători, de first-timers". Cum să comentez chestia cu "first timers", câtă vreme generația mea expirată a-nvățat doar franceza (nu te mai descurci cu ea nici în Franța!) și rusa (zice-se, inutilă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
e frică să nu ajung un om din acesta, căldicel adică. Mă gândesc că starea de echilibru sterp, de continuitate monotonă anunță o stagnare creativă sau o Înghețare a ființei. E un fel de moarte pe care mulți o afișează apoteotic drept o stare de glorie, de Împlinire exemplară a așteptărilor pretinse de alții (au ajuns la un anumit grad de realizare materială, sunt mulțumiți, au devenit niște exemple, fac milostenie, Îndeplinesc toate cele ce se cade). Ce ar urma după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sau ponant, în românește apus și în ungurește nyugat, semnifică în aceste limbi și locul de declin, de îmbătrînire, de epuizare... Occidentul este în declin sau îl așteaptă gloria finală, alt semn al sfârșitului? În ceea ce mă privește, prefer gloria apoteotică, deoarece unii o știu: „Orice imperiu piere”. Titlul acestei cărți de Jean-Baptiste Duroselle (este vorba despre Istoria relațiilor internaționale) poartă intuiția unei istorii desfășurate mereu în altă parte, deocamdată fără răspuns... La crepusculul vieții sale, Heidegger scria: „Doar un Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
teritoriale suferite de România în iunie-septembrie 1940, ideea unității naționale a fost mult mai accentuată în manuale, sugerând viitoarea reîntregire prin luptă, în acord cu discursul militant al regimului Antonescu. Elevilor li se imprima, retrospectiv, imaginea unui sfârșit de război apoteotic, prin campania românească din Ungaria. În ciuda situației dezastruoase de la începutul anilor '40, ei trebuiau să fie mândri, căci "dintre toate armatele, câte au luptat timp de patru ani (1914-1918) contra Puterilor Centrale, numai armata română a reușit să intre biruitoare
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
utile prin "recunoașterea internațională a unirii" decât prin faptul că puseseră capăt confruntărilor armate. Astfel descris, Marele Război nu se încheia, ci pur și simplu dispărea în umbra Marii Uniri. Totuși, în ciuda cantității impresionante de informații care amănunțeau preferențial și apoteotic Unirea, povestirea părea să își propună, de fapt, depășirea acestui moment fericit. Unirea era o împlinire, deci o încheiere istorică în sine, iar destinația finală a povestitorului nu era Transilvania, ci Statul român. Și astfel, războiul mondial, provinciile, unirea, entuziasmul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Război Mondial" și despre "Unire". Singurul amendament vizibil a fost enumerarea, încă din titlu, a tuturor provinciilor unite, aranjate după ordinea cronologică a evenimentelor în care fuseseră implicate. Era o manieră mai firească de acumulare a faptelor, care se încheiau apoteotic tot cu Adunarea unionistă de la Alba Iulia. O altă noutate se referea la "statul național unitar", numit acum și "România Mare"48. Pentru elevii de clasa a VIII-a, manualul descria evenimentele dintr-o perspectivă mai atentă la mizele locale
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unor titluri-rezumat de genul: "Păreri puțin lămurite despre Unirea Românilor. Ea nu a răsărit din dărnicia vreunei puteri lumești, ci dintr-o tainică și îndelungată pregătire istorică. Temeiurile ei sunt adânci și nesguduite"265. Relatarea sa începea cu invocarea momentului apoteotic: "1 Decembrie 1918 ziua în care s-a vestit lumii prin hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia Unirea tuturor Românilor sub sceptrul regelui desrobitor Ferdinand I (s.n. C.M.)"266. Dar Ferdinand nu mai era personajul principal al unirii, ca în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
participării României la Primul Război Mondial (s.a.)" (D. Almaș, G. Georgescu-Buzău și A. Petric, Istoria României. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1960, p. 269). 37 O astfel de frază, bine integrată în relatarea finalului apoteotic al războiului când popoarele "asuprite", bineînțeles "în frunte cu clasa muncitoare", luptă "pentru eliberare", distrugând imperiile și exploatatorii aducea în atenție și "prăbușirea Imperiului Austro-Ungar". Cititorii puteau afla cu acest prilej că "Transilvania, stăpânită până atunci de imperiul respectiv, a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci", "Întărirea asupririi boierești și turcești", "Lupta P.C.R. ..." și, într-un final apoteotic, "Republica noastră luptă pentru pace" (s.n. C.M.) (Ibidem, pp. 197-200). 317 Istoria Patriei pentru clasa a IV-a elementară, (responsabil de carte, Constanța Teodorescu), Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1956, p. 63. 318 Manualul citat anterior, din 1954
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
activi- tății sale distructive va fi de trei ani și jumătate, potrivit profeției lui Daniel (V, 25, 3). În descrierea acestui scenariu, Irineu invocă, spunem noi, o serie de fragmente selectate și organizate într‑o ordine bine definită, cu final apoteotic. El citează mai întâi versiunea lui Daniel, apoi interpretarea pe care îngerul o dă acestei vedenii, apoi 2Tes., încheindu‑și incursiunea scripturistică prin cuvintele lui Cristos (In. 5,43 și parabola de la Lc. 18). Așadar: un profet din Vechiul Testament, un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
divine izbăvitoare și a tentației șoptită din neguri șerpuitoare. În cutremurul extazului misticul înțelege gravitatea destinului uman, misiunea înălțării spirituale pe care omul trebuie să și-o asume dar pe care, cel mai adesea, o ignoră ratând intrarea și instaurarea apoteotică în sublim. Ne-omenescul ce răzbate prin chipul celui rău se rezumă pentru ateu la grotescul unei atitudini împrumutate, la schimonosirea animalică a psihicului pe fondul unei parazitări a gândului echilibrat de pozitivitate. Omul se împrumută în această perspectivă din
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
către care proiectează și poartă deschizându-se, totodată, în și prin unitatea acestui plan evocat paralel cu realitatea fluxului cotidian. Creația artistică izbucnește punctând realitatea profană întru frumusețe și se poate desăvârși prin rostuirea de capodopere, rostuire ce implică răsturnarea apoteotică prin care frumusețea însăși izbucnește, întru fereastra operei de artă, marcând ireversibil timpul epuizărilor mundane. Aici capodopera nu poate fi un scop sau un mijoc al frumuseții ci ea se topește metafizic în eflorescența acesteia, în erupția resurecționară a energiilor
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
copleșitoare a Venerabilului Beda7. Acest gigant al spiritului creștin, care însuflețise arhipelagul britanic, pare să-l fi inspirat și pe episcopul de York din anii 687-721, Ioan din Beverly, el însuși discipol al bedanului Theodor din Canterbury 8. Dar momentul apoteotic al episcopiei și școlii din York a venit în anul 732, când în scanul ecleziastic s-a instalat prințul Egbert, fratele regelui northumbrian, el însuși discipol al Venerabilului 9. Prestigiul școlii episcopale a atins apogeul odată cu înălțarea așezământului ecleziastic yorkez
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
loje londoneze s-au reunit și au ales prin vot deschis un Mare Maestru unic. Era Antony Sayre - primul Mare Maestru al Marii Loje din Anglia, care se va considera „Loja-Mamă” a tuturor lojilor masonice născute mai târziu. Un moment apoteotic. S-a creat acum o jurisdicție care s-a extins asupra tuturor lojilor și confreriilor secrete care aderaseră la masonerie din întreaga lume. Eu cred că abia acum s-a încheiat agonia filosofiei pansofice din Consultatio catholica. Realizarea visului comenian
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]