178 matches
-
delicatul fir singurul potrivit pentru natura divină a astrului: „Țasă, Iana, țasă/ Sculuri de mătasă,/ Să facă lui Soare cămașă” (OrleaRomanați). Mătasea devine astfel un echivalent textil al aurului asociat frecvent inițiaților. Atât metalul, cât și firul fin au puteri apotropaice, dar dacă aurul dezvoltă mai ales conotații pasive, de creare a fundalului solar, mătase devine un factor activ în domolirea stihiilor. O ipostază a mrejei ce capturează monștrii o constituie, într-un basm din Vălcău de Jos, Sălaj, straița primită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vei săvârși”. Darurile împărătesei al cărei portret este acum indubitabil de maestru inițiator implică solarul prin pana păunului, feminitatea capabilă să îndepărteze orice opreliște și amintește concomitent de jertfa întru nuntire a animalelor stricătoare. Poala de fustă (sună) are valori apotropaice în descântece, când este asociată cu aura pură a fecioarelor. Dacă pana frumoasă a păsării solare devine o mătură mirifică, agentul taumaturgic se schimbă într-un instrument casnic, ambele având rolul de a-i ușura inițiatei integrarea în noul statut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
culminează cu cea a mezinei născătoare de prunci minunați se face la cules de in sau cânepă, plante cu valorificare textilă ce implică un complex de acțiuni dificile. În special operațiunea prelucrării cânepii, trecută în registru verbal, capătă o putere apotropaică, în descântece, ca sugestie a evoluției inițiatice ce implică suferința rituală. În cântecul de Lioară, variantă a tipului Mă luai, luai, mutilarea inițiatică (pe care am întâlnit-o și în basme sub forma degetului mic retezat) este asociată ritualului culegerii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la vârsta inițiatică, ei fiind cei care redau, prin logos, statutul regal al mamei. Povestitul în interiorul povestirii mitice adaugă o valoare recuperatoare, de consacrare simultană a tinerei și a fiilor ei astrali, la funcțiile de resuscitare a timpului sacru și apotropaică. Inițiata este scoasă din spațiul infernal, moment în care dimensiunea ei divină este demonstrată planului profan: „Ș-atunci când au văzut ei, au luat pielea de bivol din poartă și, când au desfăcut-o, mama lui era chiar uscată cum ar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
necesar atât la nivel individual, cât și la nivel macrocosmic. Floarea ofilită risipește capacitatea de rod a lumii, pe care o înglobează în totalitate fecioara transfigurată vegetal. Eroul trebuie să dobândească această floare și să modeleze fast dezvoltarea societății. Metalul apotropaic formează un alt instrument cu simbolistică masculină, cu care împăratul strămută floarea de aur ivită pe mormântul fetei ucise de strigoi: „... văzând-o așa de minunată o tăie cu un briceag de argint, o luă cu el la palatul și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
argint -/ Preste pământ”. Eroul pontifex demonstrează și în acest fel că cealaltă lume îi este accesibilă, că știe drumul spre ea. Metalele (prețioase) fac sigură trecerea „de la lumea sensibilă la cea suprasensibilă”, vulnerabilitatea oricărui tranzit este anulată de valoarea lor apotropaică. Podul „se substituie luntrașului care (...) traversează sufletele în Lumea de Dincolo” și deschide o cale de comunicare regeneratoare pentru Cosmos. „Vama” peste care se face puntea duce în sacru și de aceea biserica se află la capătul ei opus: ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o vazut cî sî faci zâu șî el tot nu doarmi, a-nceput sî aduni merili” (Izvoare - Soroca). Suflarea apariției avimorfe instituie starea de latență, provocând retragerea conștientului și pierderea controlului exercitat de acesta. În credințele arhaice, suflatul are puteri apotropaice, fiind practicat pentru alungarea spiritelor aciuate la suprafața apei, dar și pentru definitivarea efectului taumaturgic al descântecului. Principiul magic catalizator stă în puterea interioară, aerul expirat bucal este încărcat cu energia spiritului și acționează direct asupra lumii. Suflarea păsării măiestre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
luna-n spate”. Aici calul este sinonim cu lumina ordonatoare ce smulge infernalului spații noi, încărcate de puteri magice. O ipostază acvatică a calului adjuvant întâlnim într-un basm din zona munților Apuseni, în care iapa hrănită cu jar încercuiește apotropaic satul și apoi devine una cu principiul simbolizat: „când ar ajunge în mijlocul satului, iapa ar crepa și din locul aceala ar isvorî un așa izvor, de s’ar putea din el sătura toți cei din sat”. Consubstanțialitatea cu apa devine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al drumului istovitor către dincolo: „Da’ uite ce: îț’ dau eu un cotum dă fier, opinci dă fier, haine dă fier, să poț’ să te sui pă cuțâtele ălea, că nu poț’ să te sui. Ălea intră”. Armura folosește puterea apotropaică a fierului pentru a contracara nocivitatea spațiului sacru, contondent tot prin mijlocirea metalului sacru de origine uraniană (el „a fost considerat căzut din cer”) sau htoniană („confirmă datele embriologiei tradiționale”). Muma pădurii îi dă eroului, întrun basm cules de G.
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu sacrul. Veștmintele augmentează natura specială a pribeagului pe lumea cealaltă și au o imagine similară în mitologia laponă, în care eroul aflat în stomacul uriașului Antero „își făurește o îmbrăcăminte de fier”. Pătrunderea în infern este neutralizată prin hainele apotropaice, a căror putere datorată metalului a fost conștientizată de civilizații aflate la distanțe considerabile. Motivul aducerii leului legat se apropie la nivel simbolic de practica inițiatică a societăților feminine N(d)yembe din Gabon, care extrăgeau cu mâna goală șerpi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gura deschisă spre stânga ( pentru creștini, izbăvirea de păcate vine din Răsărit) era însemnat pe spinare o platoșă cu o cruce inițial malteză, apoi latină, obținută prin lungirea liniei verticale, probabil ca semn distinctiv față de alte confrerii, dar și semn apotropaic și de biruință și apărare, de la Constantin cel Mare încoace). Veșmântul oficial al membrilor ordinului era o capă neagră purtată pe fond roșu, simbolizând, poate, chinurile Mântuitorului sau lupta dintre pasiuni și virtuți. în multe mitologii, dragonul este un simbol
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
nu pot fi confundate în plan zoologic, însă în plan mitologic pot implica travestiuri mitologice si contaminări. Taurolatria a dominat sudestul Europei încă din preistorie. Considerând bourul un animal sacru, dacii au atribuit imaginii acestuia valoare sacră, totemică și chiar apotropaică (imaginea lui apare gravată pe scuturi, pe celebrele si contestatele tăblițe de plumb, este reprodusă în figurine de lut, care nu pot avea o altă destinație decât cea ritualică). „în Dacia pontică, dar și în Dacia carpatică, afirmă Romulus Vulcănescu
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
ei sublimata și spiritualizata: ‚, Capul lui Antipa răsucindu-se brusc, împotriva așezării sale, parcă ar privi acum printre picioarele lui larg depărtate, gura i se strâmba, face o tumba(...)” Oglindă are patru simboluri : broască - țestoasă, dragon, pasăre Phoenix, tigru, însemne apotropaice subliniind structura imagologica, posibilă integrare a celui ce se reflectă în viață cosmosului ale cărui energii distilate sunt transmise. Temporalitatea individuală se comprima și se dilată simultan, personajul trăind într-o intemporalitate parțială, punctata de metatemporalitate și de alunecare în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe roșii (ambele fiind culori apotropaice) <endnote id="(173)"/>. Pentru a prezenta evreul ca pe o ființă opacă, insensibilă la Învățătura creștină, i s-a pus În seamă - pe lângă surzenie - un alt beteșug : lipsa vederii. Nu mai este vorba de orbirea credinței absolute a evreului veterotestamentar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ordin magic, uneori greu de descifrat. Un prim exemplu îl constituie elementele de arhitectură populară. Stâlpii porților au întotdeauna la capătul superior o reprezentare geometrică, abstractizată, a capetelor umane. La origine erau cranii înfipte în stâlpii porții în scop protector (apotropaic), pentru incinta curții și a gospodăriei în general. Ostrețele cerdacului reproduc în aceeași manieră siluete umane, iar la streașină, capetele grinzilor reproduc abstract țeste de cai, cândva așezate de oameni tot în manieră apotropaică. în ansamblul său, arta lemnului operează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în stâlpii porții în scop protector (apotropaic), pentru incinta curții și a gospodăriei în general. Ostrețele cerdacului reproduc în aceeași manieră siluete umane, iar la streașină, capetele grinzilor reproduc abstract țeste de cai, cândva așezate de oameni tot în manieră apotropaică. în ansamblul său, arta lemnului operează cu simboluri, exprimate prin motive fundamentale, uneori comune cu reprezentările de pe ceramică și țesături. Ele sunt, totodată, apropiate de simbolurile preistorice studiate și în zona noastră de Marija Gimbutas, arheolog american de origine lituaniană
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Prin mijlocirea lui, ofrandele ajung la cer. Este arhetipul preotului, fiind numit sacrificator sau capelan. De aceea imnurile care Îi sunt închinate se găsesc la începutul Rig Vedei. Este zeul veșnic tânăr fiindcă renaște cu fiecare foc ritual. Are rol apotropaic: alungă întunericul, îndepărtează diavolii, apără de boli și vrăji. Deși este omniprezent în viața religioasă, totuși el nu dispune de o mitologie apreciabilă. i) Soma. „cu cele 120 de imnuri ce-i sunt consacrate, Soma apare ca fiind al treilea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
funcționează ca un reflex imediat al faptelor lupului din natură, ca o semnificație culturală strict ancorată în planul referențial. Pentru că animalul real aduce o mulțime de pagube, pentru că este prădalnic și nedorit, lupul invocat în credințe, descântece, practici magice ori apotropaice și în povestiri "trăite" capătă valori negative. Într-o instanță secundă, acolo unde semnificațiile sunt mai elaborate și acolo unde referentul se șterge în fața conotației, lupul apare ca o figură mitologică, dacă nu deplin benefică, cel puțin favorabilă și binevoitoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oamenii obișnuiau să mănânce usturoi cu nemiluita, ungându-și, pentru protecție totală, și trupul. O posibilă explicație pentru rolul jucat acum de usturoi, o putem afla chiar din denumirea sa originară, sanscritul „bhutagna” însemnând „omorâtor de monștri”, credința în virtuțile apotropaice și terapeutice ale usturoiului fiind răspândit ă în toată Europa. CUVANT DE ÎNCHEIERE LA ULTIMA EDITIE A PRACTICILOR DE SANTANDREI. Etnolog Marcel Lutic, 29 noiembrie 2007 Atmosfera din această sală e una specifică nouă, românilor, fără microfoane, fiindcă microfoanele acestea
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
modificările optice și sonore în funcție de regimul astronomic și meteorologic, iată doar cîteva dintre coordonatele acestei ambițioase instalații. Care nu e doar opera unui artist, ci și utopia unui raționalist fantast care mai crede în forța exorcizatoare a artei, în semnul apotropaic și în locul bun. Dinu Câmpeanu a reușit să atingă performanța de a suspenda materialului, cu predilecție lemnului, orice speranță de autoexprimare. Asociat, în multe dintre lucrările sale, cu bronzul patinat sau lustruit, lemnul își pierde nu numai relevanța, ci și
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
l-a întipărit pe egida ei, purtată drept platoșa. Din corpul neînsuflețit al Medusei au răsărit gigantul Chrysaor și calul înaripat Pegas, rezultați în urmă unirii sale cu Poseidon. În Antichitatea clasică, imaginea Medusei a fost folosită ca si dispozitiv apotropaic sau de înlăturare a spiritelor rele, cunoscut sub numele de "Gorgoneion". Cele trei gorgone — Medusa, Stheno și Euryale— erau fiicele zeităților marine Phorcys (sau "Phorkys") și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
o înălțime de 280 cubiți; raportul 1.760/280 ≈ 2π. Egiptologi ca profesorii Flinders Petrie și I.E.S Edwards au arătat că aceste proporții circulare au fost alese deliberat de către scribii și arhitecții Vechiului Regat, din motive simbolice. Aceleași proporții apotropaice fuseseră utilizate și la ramida de la Meidum din anul 2600 î.e.n. Aceste aplicații au fost relevate arheologic, întrucât nu există dovezi scrise din perioada respectivă. Istoria veche a lui π în documente scrise urmează dezvoltarea matematicii în ansamblul ei. Unii
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede ca în această noapte "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor". Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește ca principal element apotropaic (de apărare), usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale. În general, acest usturoi cu rol de apărare, provine din cel menit
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de credința în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]