271 matches
-
ajunge să se efectueze repede și cu un randament care asigură eficiența, cititul prezintă unele capcane, care fac să nu i se acorde inițial atenția cuvenită pentru obținerea acelorași bune rezultate ca și la scris. Consider că o bună pregătire apreciativă pentru învățare se realizează și prin realizarea lecturii altor texte, decât cele din abecedar, din alte cărți. Sub forma unor discuții care se pot face pe fondul desfășurării altor activități ( de exemplu gospodăreștiă să i se ceară copilului să formuleze
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
a discursului în întregime. Ca atare, această analiză ar trebui să stabilească mărcile (și eventuala lor ierarhie și clasificare) prin care locutorul (creatorul enunțului, enunțiatorul) exprimă o judecată de valoare sau o reacție subiectivă și prin care se etalează modalitățile apreciative. Însă, mai întîi, consideră Patrick Charaudeau, este necesară o distincție între apreciere și opinie, aprecierea fiind reacția subiectului față de ceva, iar opinia un punct de vedere bazat pe o judecată a subiectului, care îl determină să exprime o atitudine în legătură cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu "celălalt semnificativ", într un climat general de părelnicie interpersonală. Studiile anterioare similare au semnalat, de altfel, puternicele implicații adaptative ale unui asemenea proces de relaționare, care pe filiera cinismului social și a automonitorizării crescute poate suplini deficitul de integrare apreciativă în grupurile relevante și poate reașeza, pe termen scurt, nivelul satisfacției în viață (Leung, Bond, 2004), chiar dacă această remodelare este costisitoare și iluzorie. Un alt factor relevant al modelului axiomelor sociale este complexitatea socială, care exprimă convingerea implicită asupra existenței
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferite de "culoare" a pielii, status cultural revendicat, identitate culturală prezumată), ca membri ai out-grupului, nu sînt tratați similar cu autohtonii. Natura normelor culturale proprii, precum și relevanța pentru in-grup a calității de străin (care poate fi visceral peiorativă sau bovaric apreciativă) ordonează comportamentul care se activează față de "celălalt". într-un studiu de amploare asupra comportamentului prosocial, R. Levine, A. Norenzayam și K. Philbrick (2001) au încercat să surprindă în ce măsură străinii primesc mai mult ajutor în anumite orașe, în dauna altora. Derulat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tuturor elevilor și asupra întregii materii. Au drept scop ameliorarea procesului, scurtând, intervalul dintre evaluarea rezultatelor și perfecționarea activitații; Se pleacă de la obiectivele operaționale/competențe derivate; Are funcția prioritară de clasificare, dar nu definitiv, prin lăsarea unui câmp deschis sancționărilor apreciative viitoare; Determină relații de cooperare între profesori- elevi, cultivând capacitatea de evaluare și autoevaluare la nivelul elevilor. prelucrare a datelor mai îndelungat, imprimând astfel un ritm mai lent succesiunii secvențelor de evaluare; - Strategia de evaluare formativă (sau continuă), care prin
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Geo Dumitrescu (vestita ediție bilingvă a operei poetului Ă, 1 idem, p.319 2 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 444 3 Pagini de critică literară, vol. III, p. 73 75 salutată de Vladimir Streinu printr-o justă frază apreciativă, tălmăcirea fiind socotită „un adevărat act de cultură.”1 În O pagină din Proust este descifrat cu finețe mecanismul amintirii și procesul convertirii estetice: „... istoria întreagă a creației proustiene arată un om pus de sine însuși, în ciuda debilității fizice, sub
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
îndruma și motiva, de a lua decizii în funcție de situație. Marin C. Călin evidențiază competența normativă a profesorului compusă din: - competența imperativă (acțiunile indicate sau ordonate elevilor); - competența persuasivă (acțiunile recomandate, dezirabile); - competența executivă (acțiunile de realizare a actelor educative); - competența apreciativă (măsurarea corectă a performanțelor atinse în acțiunile educative cu elevi și de către elevi) [Călin M., 1995, p. 129]. Acest tip de competență pedagogică (normativă) este o manifestare a autodinamismului educatorilor - condiție de contracarare a atitudinilor ce se călăuzesc după "cerințe
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de prezența unui determinant calificativ sau apreciativ: „Are o inteligență ieșită din comun.”, „Se distinge printr-o frumusețe aparte”. Enunțuri precum „Are o inteligență...”, „Are o voință...”, „Se distinge printr-o frumusețe...” nu sunt reperabile, decât dacă articolul nehotărât este încărcat, prin accentuare, cu valori stilistice deosebite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
4 este singura categorie gramaticală autentică din flexiunea adjectivului, cu conținut propriu și mijloace specifice de exprimare. Conținutul categoriei are natură dublă, semantică și deictică, ceea ce duce la dezvoltarea a două variante categoriale: A. intensitatea obiectivă (comparativă) B. intensitatea subiectivă (apreciativă) A. Conținutul categorial al intensității obiective rezultă din interpretarea lingvistică a raportului dintre două sau mai multe obiecte din punctul de vedere al manifestării unei însușiri comune sau din interpretarea unui obiect din perspectiva aceleiași însușiri, situată între coordonate temporale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și singur. Iată-l Cum din haos face mumă iară el devine Tatăl.” (M. Eminescu) sau cu amândouă complementele obiectuale, direct și indirect: „Harap Alb... na-ți aripa asta...” (I. Creangă) Pot primi complement indirect și unele interjecții afective sau apreciative; dacă funcționează ca predicate: „Noaptea îngerii goi Zgribulind se culcă în fân. Vai mie, vai ție, Păianjeni mulți au umplut apa vie.” (L. Blaga) „Halal de Piscupescu! zic în gândul meu.” (I.L. Caragiale) Interjecția volitivă hai, haide, asimilată, în limbajul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic a informațiilor despre realitatea extralingvistică aflată la originea reacțiilor afective ale subiectului vorbitor. În planul expresiei, identitatea specifică a enunțurilor exclamative este fixată de mai mulți factori: • caracterul specific lexico-gramatical al termenilor prin care se realizează: interjecții afective sau apreciative: „- Frică?... bravo!” (I.L. Caragiale), „- De, nene! zic eu.” (I.L. Caragiale) • tipul de dezvoltare sintactică; când se realizează prin interjecții, aparțin enunțurilor sintetice: „Bravo!” (I.L. Caragiale), „A!” (I.L. Caragiale), „Uf! mi-a zis norocita matroană, românii...” (I.L. Caragiale). Între enunțurile analitice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
5 Artă teatrală și cinematografică Teatrul este spectacol, arta scenica realizată în echipă. Textul literar este transpus în scenă într-o concepție regizorală-scenografică ce mijlocește și transmite moduri de recreare a operei prin interpretarea actoriceasca. Participarea publicului este un criteriu apreciativ al spectacolului. Se oferă publicului informații, idei, moduri de gândire, stări afective și atitudini. Forță de atracție rezidă în interpretarea creatoare, în capacitatea de stimulare a trăirilor afective și înălțare în sferele esteticului. Cinematograful are un imens potențial de comunicare
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
funcționa. Acesta este cazul adjectivelor ce precizează forma, culoarea și a adjectivelor "relaționale" care stabilesc o relație între două noțiuni sau doi referenți: curenți oceanici, climă tropicală, energie solară, teatrul renascentist, casa părintească etc. Atunci când adjectivele "relaționale" capătă o valoare apreciativă, ele trec în categoria adjectivelor neclasificatoare: Atitudinea părintească a profesorului...", "Strălucirea solară a divei..." Adjectivele neclasificatoare denotă o proprietate definită subiectiv de un anume enunțător și exclud orice judecată de tipul adevărat sau fals. În această categorie se înscriu: adjectivele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
îi auzi foarte clar vocea, deși era slabă, și parcă repetată de un ecou îndepărtat 96. După cum este de așteptat, acest fragment de "povestire" nu conține deictice. Nu prezintă nici mărci ale subiectivității, în sens uzual: interjecții, enunțuri întrerupte, elemente apreciative etc. Situația e cu totul alta în cazul începutului din monologul lui Figaro: Femeie, femeie! Ființă slabă și amăgitoare. Orice animal pe lume e mânat de instinctul lui al tău e oare să înșeli ? Când o rugam, de față cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
semnificării, semnele se împart în: a) designative: dau receptorului o descriere a obiectului sau situației denotate; b) prescriptive: asigură receptorului o descriere a modului cum trebuie să se comporte cu obiectul sau în situația denotată în vederea unei acțiuni eficiente; c) apreciative: oferă o descriere a calităților obiectului sau situației denotate în raport cu valoarea de satisfacere a acestora; d) formative: se manifestă ca ,,determinatori" (,,de aceea", ,,este"), ,,conectori" (,,dacă... atunci"), ,,modori" (,,imposibil", ,,absurd"). 2) după criteriul de utilizare, menționăm semne: a) informative: informează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ar fi bine să", ,,ne îndreptăm spre" etc. și de aceea este predominant prescriptiv, mai ales când sunt în clasă elevi cu dificultăți de învățare. În ciuda caracterului prescriptiv, forma discursului didactic, care îmbracă haina metaforei, comparației, personificării, alegoriei etc., este apreciativă. Pentru ca școala să nu fie percepută de elevi ca fiind constrângătoare, autoritară și plictisitoare, profesorul trebuie să nu utilizeze excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc., este apreciativă. Pentru ca școala să nu fie percepută de elevi ca fiind constrângătoare, autoritară și plictisitoare, profesorul trebuie să nu utilizeze excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice (gestică, mimică, postură, contact vizual etc.). De asemenea, poate apela la inflexiuni vocale, accente în predarea unităților de învățare, ruperi de ritm, pauze stimulatoare, parametri paraverbali care măresc forța mesajului verbal, creează emoții și sentimente, captează atenția și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stimulatoare, parametri paraverbali care măresc forța mesajului verbal, creează emoții și sentimente, captează atenția și motivează elevii. Discursul didactic ca macrosemn este un ,,ascriptor", concept definit de Charles Morris ca fiind o propoziție ,,identificator" însoțită de diferitele ei performanțe: designativă, apreciativă, prescriptivă 93. Din această perspectivă, discursul didactic nu se mai rezumă la nivelul unităților mici de discurs/propoziție, ci reprezintă un ascriptor complex alcătuit din mai mulți ascriptori. De exemplu: ,,În ultima perioadă de timp, M. prezintă numai comportamente dezirabile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru a-l motiva." Dacă analizăm acest discurs observăm mai multe tipuri de ascriptori, fiecare îndeplinind o funcție semnificativă: • un ascriptor descriptiv cu funcție informativă: ,,M. prezintă numai comportamente dezirabile: este disciplinat, cooperant, își îndeplinește sarcinile școlare etc."; • un ascriptor apreciativ cu funcție evaluativă: ,,este un elev bun cu intelect de limită"; • un ascriptor prescriptiv cu funcție incitativă: ,,ar trebui recompensat personalizat pentru a-l motiva". Nevoia ascriptorilor apreciativi este imperativă în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comportamente dezirabile: este disciplinat, cooperant, își îndeplinește sarcinile școlare etc."; • un ascriptor apreciativ cu funcție evaluativă: ,,este un elev bun cu intelect de limită"; • un ascriptor prescriptiv cu funcție incitativă: ,,ar trebui recompensat personalizat pentru a-l motiva". Nevoia ascriptorilor apreciativi este imperativă în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a-i susține pe elevi pentru a-și forma o imagine de sine pozitivă. Să pornim de la exemplul ,,Cei mai mulți elevi din clasa voastră sunt destul de studioși" pentru a evidenția
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a-i susține pe elevi pentru a-și forma o imagine de sine pozitivă. Să pornim de la exemplul ,,Cei mai mulți elevi din clasa voastră sunt destul de studioși" pentru a evidenția rolul semnelor apreciative: • oferă putere de convingere prin evidențierea numărului mare de elevi (,,cei mai mulți elevi"); • fundamentează nuanțele gândirii, în sensul că expresia ,,sunt destul de studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși". Contextul afectiv-emoțional al comunicării didactice este influențat de prezența ascriptorilor apreciativi. Cuvintele de motivare și de susținere din partea profesorului determină elevii să participe activ în procesul de învățare. b) Analiza semantică a discursului didactic Stabilirea sensurilor pe care le cuprinde discursul didactic ca întreg sau pentru fiecare unitate discursivă, inteligibilitatea, lungimea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ajunge să fie înțeleasă ca reprezentând scopul principal al artei. În urma deprecierii analitice a experienței estetice, a apărut necesitatea articulării unui discurs critic 17. Calități precum armonia comunicării facultăților în jocul liber al imaginației (Kant)18, unitatea și completitudinea experienței apreciative (Dewey)19, fenomenalitatea obiectului, coerența în continuitatea dezvoltării experienței, intensitatea și concentrarea (Beardsley)20 formează cadrul de studiu al experienței estetice. Criticile aduse "mitului" experienței estetice pornesc de la argumentele lui Dickie 21 cu privire la posibilitatea confuziei percepției cu obiectul și imposibilitatea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Schimbarea rolului criticii, de la teoretizarea legislativă la interpretare, sau chiar recenzare, a presupus înțelegerea criticii ca instrument de mediere între lucrarea de artă și public, mai curând decât între artist și lucrare. Depășirea criticii legislative s-a făcut prin intermediul descrierii apreciative. Ca intermediar între lucrarea de artă și public, criticul de artă trebuia să aibă un gust exersat, o sensibilitate aparte pentru identificarea semnificațiilor și cunoștințe specializate. Descrierea apreciativă stă la baza evaluării implicite, având conexiuni directe mai curând cu retorica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
între artist și lucrare. Depășirea criticii legislative s-a făcut prin intermediul descrierii apreciative. Ca intermediar între lucrarea de artă și public, criticul de artă trebuia să aibă un gust exersat, o sensibilitate aparte pentru identificarea semnificațiilor și cunoștințe specializate. Descrierea apreciativă stă la baza evaluării implicite, având conexiuni directe mai curând cu retorica decât cu logica. Abordarea sistematică a criticii de artă, în ideea de a studia arta dincolo de discursul impresionist și intimist al criticii apreciative, a dus la apariția criticii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]