527 matches
-
bine în vedere; ea sună: că nu putem numi transcendentale toate cunoștințele apriori, ci numai acelea vor fi numite astfel prin care cunoaștem cum că și modul în care reprezentațiuni certe (intuițiuni sau noțiuni) se aplică sau sânt cu putință apriorice. De aceea nici spațiul nici vro determinare geometrică a lui nu sânt o reprezentație aprioric transcendentală; ci numai cunoștința cum că aceste reprezentații nu sânt nicidecum de origine empirică și putința cum ele totuși se pot refera apriori la obiecte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acelea vor fi numite astfel prin care cunoaștem cum că și modul în care reprezentațiuni certe (intuițiuni sau noțiuni) se aplică sau sânt cu putință apriorice. De aceea nici spațiul nici vro determinare geometrică a lui nu sânt o reprezentație aprioric transcendentală; ci numai cunoștința cum că aceste reprezentații nu sânt nicidecum de origine empirică și putința cum ele totuși se pot refera apriori la obiecte ale experienței, numai această cunoștință zic se poate numi transcendentală. Tot așa ar fi întrebuințarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simplă dejudecare și prezervație a inteligenței pure de iluzii sofistice acele pretenții mari de invenție și lărgire ale lor pe care cred[e] a le ajunge manipulând numai cu principie transcendentale. ANALITICA TRANSCENDENTALĂ Această analitică este discompunerea întregei noastre cunoștinți apriorice în elementele cunoștinței intelectuale pure. Trebuie deci să păzim următoarele lucruri: 1) ca noțiunile să fie pure și nu empirice 2) să nu aparție intuițiunei și sensibilității, {EminescuOpXIV 393} ci cugetărei și inteligenței 3) să fie noțiuni elementare, bine distingîndu-se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reumple terenul întreg al inteligenței pure. Această complectudine a unei științe nu poate fi admisă cu siguranță numai pe suputațiunea unui agregat constituit prin niște încercări numai, ci este cu putință numai prin mijlocul unei idei al întregului cunoștinței intelectuale apriorice și prin compărțirea noțiunilor determinată prin această idee, prin urmare numai în conexul unui sistem. Inteligența pură nu se deosebește cu desăvârșire numai de cele empirice, ci și de sensibilitate. Ea este așadar o unitate de sine stătătoare, suficientă sieși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu pricep analiza lor sau procedura comună din cercetări filozofice de a discompune cuprinsul noțiunilor ce se prezintă și a le expune explicite, ci înțeleg discompunerea, pîn-acum (puțin) arare încercată, a facultății intelectuale însăși; spre a afla putința unor noțiuni apriorice, să le căutăm spre acest scop numai în inteligență, care, cum am zice, e locul lor de naștere și să analizăm întrebuințarea curată a acesteia; căci aceasta e misiunea proprie a filozofiei transcendentale, iar celelalte sânt în filozofie numai tratarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în faptă mărginitoare decât în privirea conținutului cunoștinței în general, drept care într-o tablă transcendentală a tuturor momentelor cugetărei în județe nu trebuiesc trecute cu vederea, fiindcă funcțiunea inteligenței exersată în ele poate să fie importantă pe terenul cunoștinței pure apriorice. {EminescuOpXIV 396} 3. Toate relațiunile cugetărei în județe sânt a) ale predicatului la subiect b) ale rațiunei (Grund) la urmare c) ale cunoștinței repărțite și ale membrelor adunate ale împărțelei întreolaltă. În speția întîia a județelor se consideră cătrolaltă numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tot conținutul cunoștinței și așteaptă ca dintr-altă parte să i se dea reprezentații, spre a le preface pe acestea în noțiuni, care toate acestea se-ntîmplă în mod analitic. Acestora împrotivă, logica transcendentală are înainte-i o varietate a sensibilității apriorice pe care estetica transcendentală i-o susținu spre a da o materie noțiunilor intelectuale pure, fără care ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
varietate a sensibilității apriorice pe care estetica transcendentală i-o susținu spre a da o materie noțiunilor intelectuale pure, fără care ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
es. categoriei cauzalității predicabilele puterei, acțiunei, pasiunei, categoriei comunităței cele al prezentului, rezistenței; predicamentelor modalității predicabilele iscărei, trecerei, schimbărei ș. a. m. d. Categoriile combinate cu modi-i ai sensibilității pure sau și întreolaltă dau naștere la o mulțime mare de noțiuni apriorice deduse, a căror observare și înregistrare de s-ar putea complecta ar fi o ostenință folositoare și nu neplăcută, dar care aicea este dispensabilă. De definițiile acestor categorii mă dispensez anume în acest tractat, deși poate-aș fi în posesia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici din experiență, nici din rațiune vrun temei juridic și legitim din care s-ar justifica cu claritate îndreptățirea întrebuințărei lor. Între feluritele noțiuni cari constituiesc țesătura foarte amestecată a cunoștinței omenești sânt unele cari sânt destinate pentru o-ntrebuințare apriorică pură (cu totul neatârnată de orice experiență), și îndreptățirea noțiunilor acestora [au] [are] totdeauna nevoie de o deducțiune; căci pentru legitimitatea unei asemenea întrebuințări probe din experiență nu sânt de ajuns, pe când noi trebuie să știm cum de asemenea noțiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru legitimitatea unei asemenea întrebuințări probe din experiență nu sânt de ajuns, pe când noi trebuie să știm cum de asemenea noțiuni se pot referi la obiecte, deși nu pot fi deduse din nici [o] experiență. Explicarea modului în cari noțiuni apriorice se pot referi la obiecte eu o numesc deducțiunea lor transcendentală și o disting de deducțiunea empirică, care arată modul în care o noțiune se câștigă din experiență și din reflexie asupră-i, neatingând legitimitatea, ci numai actul din care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spre a ajunge de la percepții singuratece la noțiuni generale este fără-ndoială de mare folos, și avem a o mulțămi celebrului Locke că mai întîi au deschis drumul unor asemenea cercetări. Însă niciodată nu vom ajunge astfel deducțiunea, noțiunilor pure apriorice, căci aceasta nu se află defel în numitul drum, căci în respectul viitoarei ei întrebuințări, care e să fie neatârnată cu totul de experiență, ea va trebui să se legitimeze c-un act cu totul altul de naștere decât descendința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai quaestionem facti, voi numi-o explicarea posesiei unei cunoștințe pure. Este deci clar că despre aceste poate să se dea numai o deducție transcendentală și nicidecum una empirică, și că cele din urmă nu pot fi în privirea noțiunilor apriorice decât niște încercări vane, cu cari se poate ocupa numai acela care n-a priceput natura proprie al acestui soi de cunoștințe. Dar, deși concedem singurul mod posibil pentru deducerea cunoștințelor pure apriorice, adică acela pe cale transcendentală, totuși din această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmă nu pot fi în privirea noțiunilor apriorice decât niște încercări vane, cu cari se poate ocupa numai acela care n-a priceput natura proprie al acestui soi de cunoștințe. Dar, deși concedem singurul mod posibil pentru deducerea cunoștințelor pure apriorice, adică acela pe cale transcendentală, totuși din această concesie nu rezultă încă cum că o asemenea deducere ar fi de neapărată trebuință. Mai sus am urmărit cu acest mijloc al deducerei transcendentale noțiunile spațiului și a timpului până la izvoarele lor, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această concesie nu rezultă încă cum că o asemenea deducere ar fi de neapărată trebuință. Mai sus am urmărit cu acest mijloc al deducerei transcendentale noțiunile spațiului și a timpului până la izvoarele lor, și am explicat și fixat valabilitatea lor apriorică obiectivă. Cu toate acestea geometria merge cu pas sigur prin cunoștințe numai apriorice fără ca să fi trebuit să cerșească de la filozofie un act de constatarea originei legitime a noțiunei ei fundamentale de spațiu. Dar întrebuințarea noțiunei se și aplică în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neapărată trebuință. Mai sus am urmărit cu acest mijloc al deducerei transcendentale noțiunile spațiului și a timpului până la izvoarele lor, și am explicat și fixat valabilitatea lor apriorică obiectivă. Cu toate acestea geometria merge cu pas sigur prin cunoștințe numai apriorice fără ca să fi trebuit să cerșească de la filozofie un act de constatarea originei legitime a noțiunei ei fundamentale de spațiu. Dar întrebuințarea noțiunei se și aplică în această știință numai la lumea exterioară a simțurilor, pentru care spațiul e forma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legitime a noțiunei ei fundamentale de spațiu. Dar întrebuințarea noțiunei se și aplică în această știință numai la lumea exterioară a simțurilor, pentru care spațiul e forma pură a intuițiunei ei, în care așadar cunoștința geometrică nebazîndu-se decât pe intuițiune apriorică are evidență nemijlocită și fiindcă obiectele (după forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a căuta deducțiunea transcendentală nu numai pentru ele, ci și pentru spațiu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a căuta deducțiunea transcendentală nu numai pentru ele, ci și pentru spațiu, fiindcă ele, nevorbind despre obiecte prin predicatele intuițiunei și a sensibilității, ci prin acelea ale cugetărei apriorice pure, se și referă general la obiecte, lipsite de toate condițiile sensibilității și, nefiind bazate pe experiență, nu pot nici arăta în intuițiunea apriorică vrun obiect asupra căruia s-ar întemeia înainte de orice experiență sinteza lor; excitând prepus nu numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiindcă ele, nevorbind despre obiecte prin predicatele intuițiunei și a sensibilității, ci prin acelea ale cugetărei apriorice pure, se și referă general la obiecte, lipsite de toate condițiile sensibilității și, nefiind bazate pe experiență, nu pot nici arăta în intuițiunea apriorică vrun obiect asupra căruia s-ar întemeia înainte de orice experiență sinteza lor; excitând prepus nu numai în privirea valabilității obiective și a hotarelor întrebuințărei lor, ci și prin aceea că fac echivocă noțiunea spațiului, arătîndu-se aplecate de a o întrebuința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai pretinde cunoștințe asupra rațiunei pure, ca terenul predilect a cărui hotară întrec toată experiența posibilă, sau să aducem la capăt această cercetare critică. Asupra noțiunelor spațiului și a timpului am putut demonstra cu ușurință cum de ele, ca cunoștințe apriorice, trebuie cu toate aceste să se refere la obiecte, și cum fac cu putință o cunoștință sintetică a lor, neatîrnătoare de orice experiență. Căci un obiect neputând apărea, adică neputând fi obiect al intuițiunei empirice decât numai prin mijlocul acestor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bază cât privește forma lor. Toate fenomenele s-acordă cu necesitate cu această condiție formală a sensibilității, căci numai prin ea ele pot apărea, adică pot fi date și empiric intuite. Acuma e-ntrebarea dacă nu preced cumva și noțiuni apriorice sub care singure ceva să poată fi, de nu intuit, totuși însă cugetat ca obiect în general; căci în asemenea caz toată cunoștința empirică a obiectelor va trebui neapărat să se conformeze acestor noțiuni, căci fără supoziția lor nimic n-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simțurilor prin care ceva este dat, încă și o noțiune despre un obiect carele este dat în intuițiune sau care apare; prin urmare drept fundament al experienței vor premerge la toată cunoștința acestora noțiuni despre obiecte în genere, ca condiții apriorice ale acelei cunoștințe; prin urmare valoarea obiectivă a categoriilor, ca noțiuni apriorice, se va-ntemeia pe aceea că prin ele numai va fi cu putință abia esperiența (cît privește forma cugetării). Căci în asemenea caz ele se referă neapărat și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiect carele este dat în intuițiune sau care apare; prin urmare drept fundament al experienței vor premerge la toată cunoștința acestora noțiuni despre obiecte în genere, ca condiții apriorice ale acelei cunoștințe; prin urmare valoarea obiectivă a categoriilor, ca noțiuni apriorice, se va-ntemeia pe aceea că prin ele numai va fi cu putință abia esperiența (cît privește forma cugetării). Căci în asemenea caz ele se referă neapărat și apriori la obiecte ale experienței, neputîndu-se nici cugeta măcar un obiect al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
abia esperiența (cît privește forma cugetării). Căci în asemenea caz ele se referă neapărat și apriori la obiecte ale experienței, neputîndu-se nici cugeta măcar un obiect al experienței afară decât 110r numai prin mijlocul lor. Deducerea transcendentală a tuturor noțiunilor apriorice are așadar un principiu asupra căruia trebuie să fie țintită toată cercetarea și care este că ele trebuiesc să fie recunoscute ca condiții apriorice a posibilității experiențelor (fie a intuițiunei ce se găsește-n ea, fie a cugetărei). Noțiuni ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un obiect al experienței afară decât 110r numai prin mijlocul lor. Deducerea transcendentală a tuturor noțiunilor apriorice are așadar un principiu asupra căruia trebuie să fie țintită toată cercetarea și care este că ele trebuiesc să fie recunoscute ca condiții apriorice a posibilității experiențelor (fie a intuițiunei ce se găsește-n ea, fie a cugetărei). Noțiuni ce constituiesc fundamentul obiectiv al posibilității experienței sânt tocmai de asta necesare. Iar dezvoltarea experienței în care ele se pot găsi nu este deducția (ci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]