544 matches
-
cerere și copii de pe procesul-verbal de cercetare, FIAM sau fișa BP2. Articolul 29 (1) În termen de 15 zile de la primirea cererii, asiguratului i se va comunică instituția și data la care va avea loc evaluarea stării fizice, mentale și aptitudinale. ... (2) Comunicarea locului și datei evaluării stării fizice, mentale și aptitudinale se va face prin invitație scrisă conform anexei nr. 7 la prezentele norme metodologice. Articolul 30 (1) După efectuarea aprecierii stării fizice, mentale și aptitudinale a asiguratului, furnizorii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164363_a_165692]
-
Articolul 29 (1) În termen de 15 zile de la primirea cererii, asiguratului i se va comunică instituția și data la care va avea loc evaluarea stării fizice, mentale și aptitudinale. ... (2) Comunicarea locului și datei evaluării stării fizice, mentale și aptitudinale se va face prin invitație scrisă conform anexei nr. 7 la prezentele norme metodologice. Articolul 30 (1) După efectuarea aprecierii stării fizice, mentale și aptitudinale a asiguratului, furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă autorizați au obligația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164363_a_165692]
-
stării fizice, mentale și aptitudinale. ... (2) Comunicarea locului și datei evaluării stării fizice, mentale și aptitudinale se va face prin invitație scrisă conform anexei nr. 7 la prezentele norme metodologice. Articolul 30 (1) După efectuarea aprecierii stării fizice, mentale și aptitudinale a asiguratului, furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă autorizați au obligația să transmită casei teritoriale de pensii concluziile examinării, împreună cu propunerile legate de activitățile pe care asiguratul le mai poate efectua. ... (2) Comunicarea concluziilor se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164363_a_165692]
-
Comunicarea concluziilor se va face în termen de 5 zile de la data efectuării expertizei, sub forma unui referat. ... Articolul 31 (1) În termen de 15 zile de la primirea concluziilor, pe baza dosarului, precum și a concluziilor aprecierii stării fizice, mentale și aptitudinale a asiguratului, directorul executiv al casei teritoriale de pensii admite sau respinge cererea prin decizie motivată. ... (2) Decizia va cuprinde propuneri privind unul sau mai multe cursuri de reconversie profesională, furnizorul acestora, programul de instruire, precum și modalitatea de absolvire. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164363_a_165692]
-
Sociale Casa Județeană de Pensii: ............. INVITAȚIE Vă facem cunoscut că sunteți invitat să vă prezentați în ziua de ............ luna ........ anul ...... ora ..... la ....................., ce funcționează în localitatea ............... Județul/Sectorul ........... din str. .............. nr. ..... camera ......... pentru începerea efectuarea aprecierii stării fizice, mentale și aptitudinale. Veți aduce următoarele: 1. .......................................................................... 2. .......................................................................... 3. .......................................................................... 4. .......................................................................... În caz de neprezentare programarea își pierde valoarea urmând să vi se aloce un nou termen în funcție de celelalte programări. MEDIC EXPERT AL RESPONSANBIL ASIGURĂRILOR SOCIALE, COMPARTIMENT ACCIDENTE DE MUNCĂ ..................... ȘI BOLI PROFESIONALE (semnătura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164363_a_165692]
-
nu depășește 12 luni. ... 3. Contraindicații: a) contraindicațiile sunt relative; ele necesită evaluarea raportului dintre gravitatea bolii și factorii constitutivi ai condiției de muncă și evaluarea efectuată de către medicul de medicina muncii; ... b) inaptitudinea psihologică datorată lipsei potențialului atitudinal și aptitudinal psihologic profesional reprezintă contraindicație pentru ocupația/funcția sau locul de muncă respectivă/respective; ... c) contraindicațiile menționate sunt valabile atât pentru examenul medical la angajare, cât și pentru examenul medical periodic. ... 4. Observații: a) bolile acute, până la vindecarea lor, constituie contraindicații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248194_a_249523]
-
îmbracă aptitudinea este talentul. Talentul este acea combinație a unor aptitudini care dă individului posibilitatea de a realiza o activitate într-un mod nou, original, creator. Persoana talentată face ușor ceea ce alții fac greu. Nivelul extrem al formelor de dezvoltare aptitudinală este geniul. Geniul este o complexă sinteză de aptitudini ce realizează saltul de la condiția normalității la condiția anormalității în activitate realizând ceea ce predecesorii nu putuseră realiza, adică noul absolut. Geniul creează paradigme adică modele noi neexistente până la el în activitatea
Aptitudine () [Corola-website/Science/312947_a_314276]
-
valorile de adevăr, de bine, de frumos și de dreptate, și era convins că tânăra generație are nevoie de o combustie spirituală care nu poate fi limitată la consumul de informație, urmărind în egală măsură educarea abilităților, modelarea componentei psihocomportamentale, aptitudinale și valorice. Profesorul Ioan Brezeanu consideră, cu drept temei, că așezămintele de învățământ, în care sufletele generațiilor se modelează, îmbogățind tezaurul spiritual al omenirii, reprezintă "garantul sigur al supraviețuirii și afirmării perene a unui popor". El a promovat actul educațional
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
în Centrul „Huerta del Rey’, în 1989, se află într-un stadiu de perfecționare, adaptat și populației noastre.El propune o perspectivă amplă printr-o aproximare multidimensională, ce include atât personalitatea, cât și componentele sociale și alți factori determinanți informativi, aptitudinali și cognitivi. Modelul de îmbogățire psihopedagogică și socială (MEPS) se bazează pe studiul diferențelor în privința dezvoltării și a caracteristicilor copiilor supradotați, prin multiple procedee, probe psihometrice, observații, interviuri, chestionare etc. Astfel, ar putea să fie realizate o orientare și o
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
logica fuzzy) și aplicabilitate pe studii de caz concrete. Timp de 15 ani a format caractere, a îndrumat, evaluat și a oferit consultanță de specialitate pentru mii de studenți din Timișoara, în calitate de Asistent universitar și Director al Laboratorului de Evaluare Aptitudinală a Studenților din cadrul Centrului de Informare și Consiliere a Studenților, universitatea Politehnica. Prin toate acțiunile ei, Adela Dinu, a dovedit calități excepționale de leader care au contribuit la asocierea femeilor manager cu performanța în afaceri. Realizările ei, rămân un exemplu
Adela Ionela Dinu () [Corola-website/Science/337471_a_338800]
-
în colectivul de lucru; ... d) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relațiilor de muncă în vederea diminuării sau rezolvării acestora; ... e) elaborează programele de dezvoltare organizațională; ... f) concepe și/sau asigură utilizarea instrumentelor de diagnoză organizațională; ... g) asigură pregătirea motivațională și aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivației intrinseci, capacității de memorare, capacității de autocontrol, abilităților comunicaționale și optimizarea atenției; ... h) îndeplinește atribuțiile corespunzătoare sferei sale de competență privind sănătatea și securitatea în muncă; ... i) îndeplinește orice alte sarcini primite de la președintele curții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261909_a_263238]
-
ideea existenței unor componente intelectuale multiple, dependente sau nu una de cealaltă, care constituie ansamblul inteligenței. Conceptualizarea funcționării intelectuale printr-o singură variabilă dispare, fiind înlocuită de un ansamblu de elemente. Acest ansamblu de procese intelectuale duce la determinarea profilurilor aptitudinale specifice prin care diferă subiecții. Thurstone (1938) a definit o serie de componente intelectuale implicate în explicarea diverselor tipuri de comportament inteligent-prin modelul de aptitudini mentale primare. Conceptul și modelul erau net distincte de ale precursorilor săi, adepți ai teoriilor
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
formă de defulare, ori de ). Al. Roșca (27) consideră că: Această clasificare este detaliată de Ioan Nicola în Tratat de pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
83) afirma: Fenomenul complex al creației cunoaște și o altă categorie de factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302). Factorii stimulativi interni (țin de individ) sunt factori intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cele: academic, artistic, interpersonal, sportiv; „catalizatorii” intrapersonali sunt: motivația, curiozitatea, autonomia și perseverența; variabilele de mediu sunt acei „catalizatori” externi: familie, școală, colegi și prieteni. Ceea ce este cu adevărat interesant este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent, punând problema în următorii termeni: dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent, punând problema în următorii termeni: dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal artistic, precum și modalitățile de receptare a literaturii în contemporaneitate, ne oferă exemple care contrazic această teză. în mod fals, avem tendința de a transla din prezent gradul social de acceptare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și induce un sentiment de inferioritate care accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale; altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional pornind de la capacitățile elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
expresiv e mai dezvoltat decât cel impresiv; copiii cu această afecțiune preferă utilizarea limbajului nonverbal, în defavoarea celui verbal, atunci când rezolvă o sarcină - cu alte cuvinte, vorbirea nu reflectă nivelul real de înțelegere al copilului trisomic, iar nivelul lor intelectual și aptitudinal poate fi minimalizat/subestimat datorită dificultăților întâmpinate în organizarea și oferirea de răspunsuri verbale, chiar atunci când înțelege sensul întrebărilor și soluțiile de rezolvare (sublinierea ne aparține - n.a.); capacitatea mnezică este scăzută și sunt întâmpinate greutăți în menținerea concentrării atenției; schimbările
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care să contribuie la schimbarea feței societății prin intermediul, întâi, a autorealizării individului. Pentru a stimula dezvoltarea talentelor, în special în arii academice, în multe țări (mai nou și în România) există școli/clase destinate copiilor cu aptitudini supra-medii sau dotare aptitudinală înaltă, însă sectorul copiilor dizabili incluși în aceste sisteme este prea mic ca să fie menționat ori, chiar, nici nu este inclus ca grup-țintă. Pentru copiii cu dizabilități diverse, dar cărora aceste dizabilități nu le afectează forța creativă, toate ideile pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
egal. Un rol foarte important revine, însă, familiei și școlii, ca medii de stimulare imediate, care să-i încurajeze pe creatorii dizabili să se dezvolte, să arate lumii că și ei au ceva de oferit acesteia. Căutarea și practicarea resurselor aptitudinale ale copilului, implicarea sa în diverse activități din familie, școală și comunitate, cu scopul de a găsi căi de împlinire personală compensatoare ale deficitului și, eventual, furnizoare, chiar, de deprinderi profesionale ori de succes social, constituie modalități eficiente de autorealizare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
integra în societate, să ia, în măsura posibilităților, decizii pertinente și realiste. Pentru a încuraja copilul cu cerințe speciale să se dezvolte în acord cu cerințele unei viitoare profesiuni, dezirabile pe piața muncii, consilierul trebuie să cunoască particularitățile psihointelectuale și aptitudinale ale copilului, să-l informeze cu privire la ofertele școlii sau ale instituțiilor de educație de masă și speciale, ori despre programele de formare din zonă, să evalueze resursele familiei și să se informeze la zi cu situația de pe piața muncii. Familia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu CES a conținuturilor predate în clasă; e) folosirea de metode și tehnici de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor nu numai în plan intelectual, ci mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de viață sau a unor situații problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur, performanțele în plan profesional, etc.) (sublinierea ne aparține - n.a.) Alois Gherguț (6, pp. 275-277) face o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
unor politici coerente și flexibile, precum și organizarea unor servicii eficiente pentru protecția și asistența socială a persoanelor aflate în dificultate; - informarea opiniei publice cu privire la responsabilitatea civică a membrilor comunității față de persoanele aflate în dificultate, precum și posibilitățile de valorificare a potențialului aptitudinal și relațional al acestor persoane în folosul comunității. 1.2. Finalitățile și cadrul conceptual al asistenței psihopedagogice și socialetc "1.2. Finalitățile și cadrul conceptual al asistenței psihopedagogice și sociale" Obiectivul central al acestui domeniu de cercetare‑acțiune este axat
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.); aceste cerințe plasează persoana/elevul într‑o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur, stare care nu‑i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care acesta dispune și induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. În consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și desfășurare a lor în relație directă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prin raportare la standardele existente, prin teste și instrumente specifice care vizează anumite procese psihice, inteligența, aptitudinile și personalitatea în ansamblul ei; c) evaluarea educațională - se referă la stabilirea nivelului de cunoștințe, gradul de asimilare și corelarea acestora cu potențialul aptitudinal și nivelul intelectual al copilului, precum și identificarea cerințelor educaționale speciale; d) evaluarea socială - presupune analiza, cu precădere, a calității mediului de dezvoltare a copilului, a factorilor de mediu și factorilor personali. • Pentru ce evaluăm? (scopul evaluării): stabilirea calității 2 și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]