4,702 matches
-
o lume care este numai a mea”. Mă regăsesc în multe pasaje din cărțile-i scrise cu har și sinceritatea aceea debordantă a românului ce nu și-a uitat rădăcinile: Buni are Țigăneștiul, pe când eu, colo, peste Carpați, la poalele Apusenilor am Săcuieul copilăriei. Cred că este unul din lucrurile care ne leagă, și un este puțin ... Volumul doamnei Elena Buică este un minunat colaj de file de istorie, tradiție, analiză subtilă a caracterelor umane din zona unde-și are rădăcinile
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
tabăra BookLand este locul unde copiii pot descoperi magia de a învăța prin distracție, chiar în mijlocul naturii. Tabăra Coolturala BookLand se va desfășura în intervalul 29 iunie - 7 septembrie, în trei locații, concomitent (Valea Lotrului - Vâlcea, Bran - Moeciu și Munții Apuseni), fiind structurată pe 10 module, a câte o saptămână fiecare. Programul taberei pune accent pe un mix echilibrat de activități coolturale, cognitive și distractive, gândite pentru 50 de copii per modul, având drept obiectiv dezvoltarea personalității și autonomiei participanților. Conceptul
Au început înscrierile pentru Tabăra Coolturală BookLand by http://www.zilesinopti.ro/articole/6683/au-inceput-inscrierile-pentru-tabara-coolturala-bookland [Corola-blog/BlogPost/98761_a_100053]
-
locuiești? CONTELE DRACULA: Cum unde, la castel! PRINȚIȘOR: (tresare) Cum? Te-ai întors la castel? CONTELE DRACULA: Am fost ândurerat de pierderea Contesei, a fiicei și a ginerelui. De la moartea lor mi-am petrecut veacurile într-o peșteră din Munții Apuseni. PRINȚIȘOR : Și ce te-a determinat să ieși din „bârlog”? CONTELE DRACULA: Fiindcă vă am pe voi și strănepotul meu! PRINȚIȘOR: (bucuros) Refă-ți regatul din Carpați și te recăsătorește! Contele îi prinde pe amândoi pe după umeri. CONTELE DRACULA:Toate
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
pentru vatră, E semn sublim de vitejie Și de iubire pentru glie, Nestinsă pildă pentru moți, Imbold de-a pururi pentru toți! La crucea lui, în vârf de munte, Mi-am aplecat și a mea frunte. ------------------------------ Gențiana GROZA Mărișel, Munții Apuseni toamnă, 2016 Referință Bibliografică: Gențiana GROZA - LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNȚI / Gențiana Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gențiana Groza : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1484373735.html [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
Află mai mult: Andrei Muraru - Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători: „Vă rog să mă lăsați să mor!” Am fost cu specialiștii Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, în frunte cu Marius Oprea și Ghiță Petrov, prin Munții Apuseni asistând la deshumarea unor partizani. Înainte de asta, am stat o zi întreagă între pereții zidurilor pușcăriei de la Râmnicu Sărat, am zăbovit în celulele în care Ion Mihalache și Corneliu Coposu au fost torturați. De atunci, de câte ori am citit mărturiile unor
Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste by https://republica.ro/visinescu-sfarsit-de-capitol-scrisoarea-unui-profesor-de-istorie-care-preda-la-clasa-a-viii-a-optionalul [Corola-blog/BlogPost/337951_a_339280]
-
nu l-am văzut, dar parcă nu aș vrea să-l văd așa, pe fugă, mai ales acum, când am intrat în filmul de outdoor după o lună de big city life :) Așa că mă îndrept spre Valea Ariesului, spre bătrânii Apuseni, pe care i-am văzut prima oara anul trecut pentru doar două zile și le-am promis că îi voi vizită cât mai des. Pe înserate ajung în cătunul Față Cristesti, la tânți Rafila, de unde îmi doresc să mă aprovizionez
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gandurile_unui_intrus_de_la_cheia_la_ch_corina_lucia_costea_1340654263.html [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
un guvern, nu se întâmplă nimic grav, economia merge înainte, structura instituțională funcționează. Pe când în România nu avem management performant, iar managementul înseamnă viziune, perspectivă. Statul român actual nu mai există, pentru că nu mai funcționează instituțional. Accidentul aviatic din Munții Apuseni este o dovadă a inexistenței statului. Continuarea interviului pe cotidianul.ro Ultima oră
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească by http://uzp.org.ro/presedintele-clubului-de-la-roma-pe-europa-dr-calin-georgescu-despre-crunta-realitate-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
constitui într-o reală sursă de inspirație pentru creația cultă. Unul dintre cei mai reprezentativi culegători de folclor românesc, devenit pe parcursul activității sale profesor al majorității specialiștilor români în folclor este, fără îndoială, Ovidiu Bârlea, fiu de țăran din Munții Apuseni, născut la data de 13 august 1917 la Mogoș (jud.Alba) și trecut în lumea îngerilor la data de 07.01.1990 la Cluj-Napoca. Un cadru mai potrivit decât Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care să fie sărbătorit
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
cu o personalizare specială și punere în valoare a aripii aparținătoare comunității din Bucium ca civilizație de milenii aservită exploatării zăcămintelor aurifere. Evenimentul închinat memoriei folcloristului Ovidiu Bârlea a primit deci tenta aurie a cercetărilor de teren din zona Munților Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. „Vinovați” de organizarea întâlnirii cu istoria și cultura prin prisma operelor semnate de Ovidiu Bârlea s-au făcut Asociația „Baia Domnilor” din Bucium și Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca. Evenimentul a debutat
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
de a se aduna pentru a-și onora înaintașii, pentru a-și cunoaște rădăcinile și pentru a se mobiliza în vederea întoarcerii fiilor satului în această zonă care nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la repere bio-biblografice la specificul activității
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
atractivă, a realizat dl.prof.univ.dr. Mircea Popa, care, în calitatea sa de critic și istoric literar, a prezentat partea literară a activității folcloristului, evidențiind caracterul profund și dens al prozei acestuia și construind o frumoasă paralelă cu altă personalitate a Munților Apuseni, Ion Agârbiceanu. Astfel, pe lângă prezentarea celor mai cunoscute volume ale lui Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848” și a punctelor de confluență a prozei lui Bârlea cu opera
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile între care oscilează prezentarea pe care o face acesta decorurilor, personajelor și lexicului regional arhaic, care se constituie într-un material de studiu veritabil al legendelor, credințelor și superstițiilor din Munții Apuseni. În această lume nealterată a lui Ovidiu Bârlea, de o exprimare sinceră și clasică a vieții simple amintind de Ion Creangă, a pășit și dl.prof Ioan Bembea, care, prin prisma scriitorului, a prezentat revolta din Munții Apuseni din anul 1886
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
superstițiilor din Munții Apuseni. În această lume nealterată a lui Ovidiu Bârlea, de o exprimare sinceră și clasică a vieții simple amintind de Ion Creangă, a pășit și dl.prof Ioan Bembea, care, prin prisma scriitorului, a prezentat revolta din Munții Apuseni din anul 1886 și epopeea sa consemnată în „Verșul buciumanilor”, povestire în versuri de o similitudine izbitoare cu fenomenul Roșia Montană care stă dovadă asupra faptului că aurul Apusenilor a fost dorit atât ieri cât și azi. S-au aliat
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Ioan Bembea, care, prin prisma scriitorului, a prezentat revolta din Munții Apuseni din anul 1886 și epopeea sa consemnată în „Verșul buciumanilor”, povestire în versuri de o similitudine izbitoare cu fenomenul Roșia Montană care stă dovadă asupra faptului că aurul Apusenilor a fost dorit atât ieri cât și azi. S-au aliat pentru a creiona și ancora în contemporan fascinația pe care o exercită viața buciumănească dl. Remus Hădărean, scriitor, care a prezentat considerentele care au făcut din domnia-sa un
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea de culegere și de interpretare a folclorului din Munții Apuseni va avea asigurate toate premisele de continuitate și permanență. Mihaela Rașcu - Liga Scriitorilor Români - Filiala Mureș Referință Bibliografică: CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
cea ortodoxă, în general, a fost în mod simțitor îmbogățită în ultimul timp prin activitatea de excepție desfășurată de Părintele Dumitru Stăniloae, recunoscut ca fiind cel mai mare profesor al Ortodoxiei secolului nostru. Fin observator al subtilităților patristicii răsăritene și apusene, cunoscător de seamă al gândirii protestante și catolice din perioada medievala și din cea a ultimelor secole, om al condeiului, surprinzător al farmecului dar și al capcanelor prezente în lucrările de cultură ori filozofie ale epocii sale sau anterioare acesteia
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
pe harta țării. Un astfel de loc este Valea Jiului ... Un astfel de oraș este Petrila ... ************************************** ISTORIA APARIȚIEI SALUTULUI MINERESC : „NOROC BUN, ORTACE !” Este salutul tradițional general valabil al minerilor de pretutindeni, cu rădăcini adânci în mineritul de minereuri din munții Apuseni, zona munților Erz și Mansfield din Germania. Unde și cum s-a născut expresia de „NOROC BUN" nu se cunoaște cu exactitate, iar ceea ce se știe sunt în parte doar presupuneri. Urme scrise sunt puține și nu fac referiri stricte
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
nu fac referiri stricte la salutul minier. La început, expresia Noroc bun a fost folosit la botezarea unor filoane aurifere sau explorări miniere. Pe pământul românesc, mineritul se practică încă din vremea daco-romanilor, când centrul miner aurifer era în munții Apuseni la Ampelum, regăsit mai târziu sub ruinele sale de la Zlatna și renăscut odată cu venirea descălecătorilor unguri și al coloniștilor sași (hospitas), sub ocupația cărora Zlatna devine un oraș cu o populație numeroasă și o puternică clasă de intelectuali, rămânând până la
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
la restaurant însă a fost sfătuită de miliție să nu ,,ciripească” în stol. S-a auzit de arestare după câteva zile când era deja trimis din închisoarea orașului într-o colonie de muncă. Nimerise la minele de aur din Munții Apuseni și anume la colonia din Almașul Mare. Aici avea să cunoască adevărata viață a deținuților din minele de aur. Aceștia aveau un statut special de hrană și muncă, dar alta era viața din interior când deținutul nu era la muncă
DON BASILIO STUDENT LA ,,DREPT COMUN ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_student_la_drept_comun_.html [Corola-blog/BlogPost/361878_a_363207]
-
trebuie să le ceară încă un mandat de președinte, așa că poate să facă schimbul aurului pe cianură cum dorește compania străină la ordinele căruia se vede că este. Pe Băsescu de asemenea nu-l interesează distrugerea frumosului mediu din Munții Apuseni, nici că sunt țări europene care au interzic folosirea cianurilor în minerit. El rămâne orb la faptul că toate celelalte exploatări aurifere pe care a pus mâna Gold Corporation, sunt în alte țări, nu în Canada, oare de ce (!), doar Canada
ŞI NOI AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1367827793.html [Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181]
-
mine, cred că avea cam un metru optzeci si cinci, era puțin cepeleag și visa să întâlnească zâna din povești, zâna visurilor lui. - Ovidiule, eu fug de bombardamente și plec din București. Am un unchi contabil la Câmpeni în Munții Apuseni și mă duc la el. Eu zic să vii și tu că te trezești cu o bombă în spinare dacă mai stai aici! - Aș pleca dar nu am la cine, tu ai noroc cu unchi-tu. - Vino și tu... Nu
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
tu. Acolo sigur că o să fie haleală pe săturate și fără lovele. - Ți-a ieșit un porumbel din gura, vin bucuros căci îmi cam chiorăie mațele destul de des. Abrud era un orașel mai mare decât Câmpeni, chiar în creierii Munților Apuseni, un oraș de moți, și câțiva unguri să-i numeri pe degete. Desigur că oferta era cât se poate de atrăgătoare. Deci m-am îmbrăcat cu ce aveam mai bun, adică mi-am pus o cravată, căci alte haine nu
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
burghez din Constantinopol, dar și un faimos negustor florentin de postavuri, Donato dei Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre produsele locale, căutate de negustorii genovezi, primează ceară, mierea și, mai ales, grâul. Nu există, din păcate, în documentele vremii, nicio indicație cu privire la identitatea producătorilor acestor bunuri, comercializate, cel mai probabil, prin
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
și cu centre mai îndepărtate: astfel s-au găsit fusaiole de Ovruci, ouă de lut smăltuite, engolpioane la Kiev sau Constantinopol, podoabe din aur sau argint, țesături scumpe, obiecte din sticlă, ceramică din orașele bizantine nord-pontice sau sud-balcanice, egeene și apusene sau obiecte de metal ori ceramică din Orientul Îndepărtat sau apropiat în zona Dobrogei. Descoperirea la Pacuiul lui Soare a peste 1500 piese monetare, la Noriodunum a peste 4000 monede, la Dinogetia peste 1000 la fel la Troesmis sau Nufărul
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Trăgând la pipa veche-ntr-o verandă... Un Sovrom-Bank, la urmă, amical Leul sub rublă, ultima ofrandă. VENIREA RUȘILOR LA ȘTEI „Ia vas liubliu”, „spasiba”, „dobrîi deni”, Au răsunat cândva prin satul Ștei, Atunci când Rusia, cu pașii grei, În Munții Apuseni înțărcă renii. ´N omienouăsutecin´ș´doi, săteni, În ziua de Răpciune, din bordei, Dădură buzna-n gară peste chei Să-i vadă pe sovieticii - arieni. Vagoanele s-au descărcat deîndată Cu ajutorul celor de pe aici, Și-o balalaică aprinsă de o
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]