979 matches
-
tatăl ei, știu amândoi, Căci el îi va alege, ei, pereche. De-aceea s-au gândit să fugă-n lume Cât mai curând, de toți să se ascundă, Departe, în poiana fără nume, Unde picior de om nu se afundă. Arțarul, bun, le-a tăinuit iubirea Și i-a păzit ca un străjer, dar iată Că, într-o zi, își coborâ privirea Și o zări, sub el, pe biata fată. Ea era tristă și îngîndurată Și nu înțelegea de ce izvorul Avea
LEGENDA CELOR ȘAPTE IZVOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1456421668.html [Corola-blog/BlogPost/373353_a_374682]
-
să-ntrebe nu avea pe cine, Iar inima i s-a aprins de jale Și s-a temut că, dragul ei, nu vine. Atunci, încremenită de durere, A înțeles că soarta îi desparte, Pe frunte a simțit o mângâiere: Era arțarul, întristat de moarte. A plâns amar, frumoasa Sânziană, Cu lacrimi calde a umplut ulciorul Și zi de zi , la locul din poiană, L-a revărsat, să curețe izvorul. Atâta timp cât a trăit sub soare, Iubitul ei i-a fost în amintire
LEGENDA CELOR ȘAPTE IZVOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1456421668.html [Corola-blog/BlogPost/373353_a_374682]
-
să intre în căsuța ariciului. Pe un pătuț doi arici mititei, cu țepi mici, mici, stăteau cuminți așteptând-o pe mămica lor. - Hai micuților, să vedeți ce v-am adus de mâncare! O mulțime de bunătăți. Aici aveți siropel de arțar, mi l-a dat căprioara, vecina noastră. Aici avem pâinișoare de brusture, mi le-a dat șoricelul cel viteaz. Și încă o bunătate, mare, mare.! Miere ! mă împiedicasem de o tulpină de floare- clopoțel, și o albinuță, o doamne ce
FRUMOASA DIN PĂDUREA NEADORMITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1479480793.html [Corola-blog/BlogPost/384236_a_385565]
-
cunosc al tatălui izvor, Lipcanii mamei plini de ghiocei, Să strâng la pieptu-mi florile de dor Și lacrimile bunilor bunei. Dragii nostril, scumpii mei bunici, Știu, că fuge timpu-n calendar Eu am apărut pe lume-aici, Pe meleagul Frunzei de Arțar. Azi inima mă-ndeamnă să mă duc Chiar fie și în chip de nepoței, La casa mamei din micul sătuc, La pragul casei scumpilor bunei. Referință Bibliografică: Cântec pentru bunici / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1676
CÂNTEC PENTRU BUNICI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438609949.html [Corola-blog/BlogPost/373988_a_375317]
-
zice cu foc cum să devii conștient de flacăra inimii de jar prin ostoire? sau prin obidire? consternată de paradoxul îndepărtării voiești a pedala ușor fluierând un cântecel navigând printre esențe tari de foioase (nu tec, nu mango, nu bambus): arțar cireș stejar frasin stejar nuc plop (nu santal) pe cât te îndepărtezi de copilărie și de stejarii ei lemnul îți vine ca turnat și mereu alții îți vor alege esența după sufletul lor STUDIUL MATERIALELOR degeaba aveau preșuri peste tot și
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/eugenia_taralunga_1472551959.html [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
împlinit pe toate planurile: și familial și profesional. Este de remarcat faptul că, deși în Canada se realizează pe deplin, nu uită nicio clipă că este român și, alături de alte nume de seamă ale diasporei române din „țara frunzei de arțar”, pune piatra de temelie a Asociației Românilor din Canada, numărându-se printre membri ei fondatori. Însă o puternică criză hepatică îi curmă viața, fulgerător, la numai 58 de ani. În data de 29 decembrie 1977, se stinge din viață departe
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
se scaldă până și umbra frunza pe valuri - pentru păstrăvul flămând încă un eșec cerul mohorât - în firidă gutuia lampă de veghe luna plină - peste candela stinsă pânza de paing boare pe iezer - în zbor planat spre lună frunza de arțar stol spre miazăzi - bătrânul cocor târând prin mâl aripa gheața subțire - doar umbra turturelei face cumpăna Marea Roșie - săgeata lui Orion în cornul lunii școala primară - anevoie prin troian căciula de miel luna în tremur - sub salcia pletoasă păstrăv la pândă
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ioan_rasinaru.html [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]
-
din 03 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt porțile deschise spre lumină Și-i încrustat pe stâlpi câte un sărut, Să înflorească-n timp și să revină Tot ce a fost frumos și a dispărut. Râdă soarele în frunze la arțari Pe ulița dorului de pe-acasă, O să se întoarca fiii, acum mari, La casa părintesca, lângă masă. Să prăznuim o întâlnire rară Cu dragostea dospită în așteptări Și să trăim savoarea de la țară, Cu vinul buturugii în degustări. Închinăm pahare
PĂRINŢILOR S-ADUCEM MULŢUMIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parintilor_s_aducem_multumire_llelu_nicolae_valareanu_1338727392.html [Corola-blog/BlogPost/358268_a_359597]
-
seară de august - / mâini dibace”; “Paris-Café / Galerie cu viță / Poezie și vis”; “Culori în croșet / Pălării și poșete / pisici curioase”; “Gius-ul orange / evantaie de fildeș / - Nări amețite”; “Lucruri de mână / Simfonii de culoare - bucăți de suflet”; “Pe-o frunză de-arțar / lumină de aură / ecou amuțit”; “Vârste și spirit / amintiri în oglindă - / poeme cu ceai”; “Trăgându-și seva / din hârzobul de plastic - bonsaiul ciclam.” Am experimentat încă o dată faptul că arta manuală ne poate înfrumuseța viața, ne poate vindeca sufletul, oferindu
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Culoare_si_feminitate_la_pari_cezarina_adamescu_1375825921.html [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
împlinit pe toate planurile: și familial și profesional. Este de remarcat faptul că, deși în Canada se realizează pe deplin, nu uită nicio clipă că este român și, alături de alte nume de seamă ale diasporei române din țara frunzei de arțar, pune piatra de temelie a Asociației Românilor din Canada, numărându-se printre membri ei fondatori. Însă o puternică criză hepatică îi curmă viața, fulgerător, la numai 58 de ani. În data de 29 decembrie 1977, se stinge din viață departe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-10/ [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GHIOCELUL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ghiocelul L-am găsit mic și firav Sub o frunză de arțar, Nu era mod să-l mai scap; Trebuia să-l dau în dar. L-am rupt cu mică plăcere; El a lăcrimat în fir. M-am simțit într-o durere... Era motiv să mă mir ? L-am strâns cu grijă
GHIOCELUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1456915163.html [Corola-blog/BlogPost/380860_a_382189]
-
o mușcată ruptă din pridvor Și în ochi o mură că prea îmi sunt dragi . În două cuvinte, este crezul meu : Te iubesc ! Pot scrie cu litere mari În culori alese dintr-un curcubeu, Cât poate fi frunza verde din arțari . Mereu simt căldura trupului tău crud În răcoarea unei odăi fără ceas . La tot ce se mișcă-n juru-ne sunt surd ... Tu, sentiment dulce, în suflet m-ai ars . Din ceaiul rămas pe o noptieră Mă-ndemni să beau c-
TU EŞTI O FLOARE-N PRIMĂVARĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Tu_esti_o_floare_n_primavar_al_florin_tene_1360565547.html [Corola-blog/BlogPost/366068_a_367397]
-
ca și destinul - ni le facem pe jumătate.. singuri. Credeți că s-a înțeles sfatul meu? Dacă nu, pot sa mai insist. C.T. CIUBOTARU: Care a fost cel mai dificil moment sufletesc atunci când ați pus piciorul în „Țara frunzei de arțar” ? Alex CETĂȚEANU: S-a scurs multă apă pe St. Laurent de atunci, dar anumite lucruri nu se pot uita. Cred că dorul de copilul de numai 12 ani rămas zălog în România a fost sfâșietor. Nici la telefon nu puteam
POVARA DE A FI ROMÂN – INTERVIU CU ALEX CETĂŢEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_povara_de_a_fi_constantin_t_ciubotaru_1344344484.html [Corola-blog/BlogPost/354562_a_355891]
-
Las Vegas, apoi ne minunăm de măreția naturii la Cascada Niagara, pentru ca apoi să poposim în Canada, unde concediul înseamnă, înainte de toate... „casa noastră de la munteˮ (pe care frumos o evocă în paginile sale o altă româncă stabilită în Țara Arțarilor, Milena Munteanu). Coborâm apoi, alături de Elena Buică și familia sa, în America Centrală și de Sus, vizitând Cuba, Republica Dominicană și statul Hawaii. Cu aceeași patină a călătorului insațiabil, dornic să vadă totul, să simtă emoția descoperirii milioanelor de universuri umane subsumate
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1413618402.html [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
MANIFEST FEMINIST UNIVERSAL - REPORTAJ IMAGINAL LA UN CONGRES INTERNAȚIONAL AL FEMEILOR, de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1608 din 27 mai 2015. Foto: “Mister în Unu; Mister în Doi și Mister în Trei” (lemn de stejar, nuc și arțar) Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, dragi prieteni de pe Facebook, de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului...în unu, în doi, în trei sau în câți vrei...O zi bună să vă dea Dumnezeu...în care voi nu credeți
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
teatral-feministă, conflictul dintre două culturi și zece civilizații diferite, Orient și Occident, dintre comunism și capitalism, dintre vânătoarea regală și vânătoarea ... Citește mai mult Foto: “Mister în Unu; Mister în Doi și Mister în Trei” (lemn de stejar, nuc și arțar)Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, dragi prieteni de pe Facebook, de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului...în unu, în doi, în trei sau în câți vrei...O zi bună să vă dea Dumnezeu...în care voi nu credeți
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
arheologii efectuează săpături mai bine de un secol. În 1867, geologul Ed. Dupont a fost însărcinat de guvernul belgian cu studiul stratigrafiei grotelor. Acesta a denumit grotele în funcție de arborii crescuți în preajma: grota de șoc, grota de stejar sau grota de arțar, cu excepția celei locuite de un pustnic, fiind denumită după numele "proprietarului" sau, grota Philippe. Fiecare dintre acestea a dezvăluit urme de locuire preistorice, inclusiv musteriene (aprox. 50.000 de ani) și din mezolitic (între 8.000 și 5000 ani). Un
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ruinele_castelului_montaigle_tatiana_scurtu_munteanu_1358758346.html [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TOAMNA PALIDA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului toamnă palidă în soare spectru parfumat, cobaltul arțarilor pe pânză pictat. mai adaug o culoare cerului de Voroneț stolurilor nedormite, un gri zâmbăreț. pădurilor de la șes un roșu venețian valului ce bate-n mal albastru prusan. toamna palidă-n culoare fuge de nămeții iernii primăvara prin vâltoare, așteaptă
TOAMNA PALIDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Toamna_palida_constanta_abalasei_donosa_1337692442.html [Corola-blog/BlogPost/358398_a_359727]
-
câți au fost făcuți de-a lungul timpului. Grădina templului este originală, așa cum a fost ea gândită de arhitectul de geniu ce a îmbinat splendoarea templului japonez cu farmecul artei grădinăritului. Pe potecă, fiecare cotitură te surprindea cu alte delicii: arțarii japonezi dădeau parcă în pârg, ruginind în lumina toamnei, copăceii păreau că sfidează gravitația cu grația lor, iar îmbinarea de frunze de toamnă cu copacii în floare făcea ca fiecare colț de grădină să-ți pară un colț de rai
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475562443.html [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chișinău, 2003; „Florile Speranței”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze de arțar”, Editura Prometeu, Chișinău, 2013 - prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire si aspirații”. Este corespondent special și laureat pentru publicistică al
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1412155630.html [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TOAMNA VIEȚII MELE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului cade bruma, e toamnă iar, ce triști sunt norii pe afară s-a zgribulit și un arțar și cade frunza funerară, izvorul clipocește în mal, pădurea e multicoloră, se aude nechezând un cal și ielele se prind în horă, mai cântă cucul în pădure, rândunelele au plecat, se duc codanele la mure și ursul intră la iernat
TOAMNA VIEŢII MELE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1474478742.html [Corola-blog/BlogPost/384371_a_385700]
-
fiecare râu întâlnit văd Răutul și căsuța părintească de pe malul lui...iar în Canada foarte multe râuri mai sunt...Când mă deplasez cu automobilul pe autostrăzile ce leagă o localitate de alta și care neapărat trec prin pădurile mixte de arțar, stejar, ulm ș.a. am senzația, că trec prin codrii Orheiului... Aflarea la Săptămâna Culturală a Românilor de la Câmpul Românesc de lângă Hamilton în luna iulie a fiecărui an mă fac întotdeauna să mă visez la festivalurile artistice din timpurile anilor 80
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
sânul familiei. Citesc, scriu... 25. Cine, în opinia Dvs., Vă cunoaște cel mai bine? - Dumnezeu și...soția, copiii. 26. Ce bucate și băuturi sunt preferate în casa familiei Cazacu? - Sarmalele învelite în frunze de viță de vie și frunze de arțar, răciturile din carne de porc, ciorbă și vinul din via mea, iar în Canada, vinul curat, mustuit de prietenul meu Ion Roșca, originar din Țânțărenii orheilor. 27. Descrieți câteva momente cruciale din viața Dvs. - 1970 - student,căsătoria, nașterea copiilor, absolvirea
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
lunară Înțepenite grămezi din lemn împletit între nuiele de vise prinse-n șorțul de frunze Pe plajă-n arcuri fragile dune mărunte, dune uriașe spulberate la Nord de-o Cetatea-n ruină O altă zi, o altă noapte În maquis arțari se-afundau la mal tulburat Abalone absconse în nisipuri albastre Sfere din lemn chinuit erau reazem și țintă ibisului conturat care-absent ciugulea în șorțul de frunze Bolți sprijineau dune pe plajă la porți de Cetate lunară O altă zi dinaintea
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
publicate la pagina 36 a prezentului număr al Contraatac-ului, s-ar putea vorbi deja despre o nouă rubrică, 31 August - Ziua Limbii Pelasge > Valahe (ce n-ar strică să fie descoperită și în transatlanticul periodic, Destine literare, din „Țară Arțarilor“, infra), în care să se încoroleze toate adevărurile noastre istoric-lingvistice, în ciuda falsei istorii în care crescură / cresc, de două mii de ani, tot prin imperii, mai mult de o mie de generatii ale Daciei și ale Poporului ei Pelasg > Valah, cel
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]