11,678 matches
-
7 plante/m2, cu înălțimea medie a miriștii de 16 cm. În ce privește caracterizarea solului, s-a ținut seama de: umiditate, rezistență specifică la arat, densitatea aparentă și rezistența la penetrare. Umiditatea solului s-a determinat pe trei adâncimi ale orizontului arabil (0 - 10; 10 - 20; 20 - 30 cm), în cinci repetiții, iar rezultatele obținute sunt specificate în tabelul 61. Umiditatea solului se mărește pe măsura creșterii adâncimii orizontului arabil. La miriștea de porumb pentru boabe, umiditatea, pentru aceeași adâncime, este puțin
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
la penetrare. Umiditatea solului s-a determinat pe trei adâncimi ale orizontului arabil (0 - 10; 10 - 20; 20 - 30 cm), în cinci repetiții, iar rezultatele obținute sunt specificate în tabelul 61. Umiditatea solului se mărește pe măsura creșterii adâncimii orizontului arabil. La miriștea de porumb pentru boabe, umiditatea, pentru aceeași adâncime, este puțin mai mare (fig.60). Rezistența specifică a solului la arat (K - daN/cm2), ne conduce la constatarea că experiențele au fost executate pe un sol mijlociu la care
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
18,6 daN/cm2 la miriștea de grâu și de 20,5 daN/cm2 la miriștea de porumb. S-a constatat că acești doi indicatori, ce caracterizează suficient de bine solul sub aspectul tasării, au modificări valorice în funcție de adâncimea orizontului arabil. Acest fapt ne-a determinat să stabilim valoarea celor doi indici pe adâncimea de 0 - 10; 10 - 20 și 20 - 30 cm, la cele două tipuri de miriște (tabelul 62) și să urmărim variația lor (fig.61). Tasarea inițială a
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
cm3); - sol foarte tasat care necesită afânări energice (DA = 1,4 - 1,6 g/cm3); - sol excesiv de tasat (DA = 1,6 - 1,8 g/cm3). În cadrul experimentărilor, pentru fiecare variantă, s-a stabilit densitatea aparentă pe trei adâncimi ale orizontului arabil (0 - 10; 10 - 20; 20 - 30 cm) și s-a comparat cu densitatea aparentă inițială a miriștii de grâu de toamnă și de porumb pentru boabe. Rezistența la penetrare (Rp - daN/cm2) este proprietatea fizicomecanică care reprezintă rezistența opusă de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
grâu de toamnă și pe cea de porumb, în trei repetiții, pentru fiecare variantă experimentală. Densitatea aparentă a solului pe miriștea de grâu de toamnă și variația sa, după trecerea secției tăvălugului neted 3TN-1,4, pe trei adâncimi ale orizontului arabil este prezentată în fig.69. Variația valorică a densității aparente pe miriște de porumb pentru boabe, are același caracter ca pe miriștea de grâu de toamnă. Crește prin mărirea numărului de treceri ale tăvălugului și a adâncimii stratului arabil. Densitatea
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
orizontului arabil este prezentată în fig.69. Variația valorică a densității aparente pe miriște de porumb pentru boabe, are același caracter ca pe miriștea de grâu de toamnă. Crește prin mărirea numărului de treceri ale tăvălugului și a adâncimii stratului arabil. Densitatea aparentă a solului pe miriștea de porumb pentru boabe, la toate variantele experimentate, are valori mai mari decât cele determinate pe miriștea de grâu de toamnă. Rezistența solului la penetrare (Rp, daN/cm2), determinată în aceleași condiții ca și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
valorilor sale, sunt prezentate în fig.72. În legătură cu acești doi indici ce caracterizează tasarea solului, respectiv densitatea aparentă și rezistența la penetrare, se impun câteva observații. Densitatea aparentă și rezistența la penetrare își măresc valoarea pe măsura creșterii adâncimii stratului arabil și a numărului de treceri ale secției tăvălugului neted. Densitatea aparentă și rezistența la penetrare, pentru aceleași condiții de determinare, au valori mai mari pe miriștea de porumb pentru boabe, față de miriștea de grâu de toamnă. Ambii indici de apreciere
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
pe Costică. Atât Petrache, cât și Vilma au fost trimiși de generalul Berthelot la Galați, unde le-a dat și o casă și serviciu la Direcția Căilor Ferate Române, iar la Tibănești, P.P. Carp l-a împroprietărit cu cinci hectare de pământ arabil și un plug cu boi. După o perioadă de timp Petrache a fost avansat la serviciu într-un post de conducere în Ministerul Căilor Ferate, cum era atunci și a fost nevoit să-și vândă curțile de la Galați și să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
posibil ca ele să fie dictate și de fragilizarea, în ultimii ani, a potențialului natural agro - productiv. Utilizate dezorganizat, fără o încadrare juridică eficientă și fără preocupări de amenajare durabilă, suprafețe extinse nu au mai putut fi utilizate ca teren arabil, fără riscul degradării iremediabile, încât exploatarea extensivă prin creșterea animalelor, mai ales a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3,2% (352 ha), pădurile 23,8% (2.618 ha), iar teren neproductiv, 4,6% (506 ha). În
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3,2% (352 ha), pădurile 23,8% (2.618 ha), iar teren neproductiv, 4,6% (506 ha). În general, terenurile arabile din bazinul Lohan sunt situate pe pante mai mici de 10°. Din cercetările efectuate de o serie de specialiști (printre care și V. Butnaru) a rezultat că până la această limită, majoritatea culturilor agricole pot asigura producția corespunzătoare în cazul aplicării
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Procesul este accentuat în partea superioară a versantului, mai înclinată, și mai slab în partea inferioară, unde domină procesul de acumulare coluvială și proluvio-coluvială. Șiroirea se intensifică la ploi torențiale, dar se estompează în urma lucrărilor agricole. În unele cazuri, terenurile arabile urcă până pe platou. Tot pe dreapta Lohanului, la nord-est de Satul Nou, terenurile arabile sunt prezente pe suprafețe cu înclinări de 10° 15°, cu densitatea fragmentării de 4,5 - 5,5 Km/Km2 și cu o energie de relief de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
partea inferioară, unde domină procesul de acumulare coluvială și proluvio-coluvială. Șiroirea se intensifică la ploi torențiale, dar se estompează în urma lucrărilor agricole. În unele cazuri, terenurile arabile urcă până pe platou. Tot pe dreapta Lohanului, la nord-est de Satul Nou, terenurile arabile sunt prezente pe suprafețe cu înclinări de 10° 15°, cu densitatea fragmentării de 4,5 - 5,5 Km/Km2 și cu o energie de relief de 0,31 - 0,52. Acești versanți cu expoziție nord-estică, cât și cei orientați spre
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fragmentării de 4,5 - 5,5 Km/Km2 și cu o energie de relief de 0,31 - 0,52. Acești versanți cu expoziție nord-estică, cât și cei orientați spre sud-vest sunt afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt amplasate tot în lungul curbelor de nivel. Spre deosebire de flancul drept, ocupă însă suprafețe mult mai reduse, mai ales în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului Lohan, care are o morfologie tipică de cuestă, și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
redusă. În anii cu precipitații abundente, izvoarele de coastă declanșează în multe cazuri alunecări de teren, ceea ce face ca ariile ocupate inițial cu culturi agricole să nu-și mai poată păstra utilizarea. În cursul inferior, tot pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt ceva mai extinse ca în cursul superior și cel mijlociu. La N - NE de satul Curteni și la S de satul Oltenești (sate situate în niște hârtoape din cuprinsul cuestei de pe stânga văii Lohanului), relieful prezintă o dinamică foarte
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind și terenuri arabile. În nord-estul orașului contemporan, pe malul stâng al râului Prahova s-a înjghebat altă așezare care și-a luat numele de Podul Corbului, de la o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din Breaza înregistrează un evident regres. AGRICULTURA 7. 3. 1 Utilizarea terenurilor Structura utilizării terenurilor este strâns legată de potențialul productiv al componentelor naturale, de lucrările de amenajare și ameliorare. Fondul funciar ara alcătuit în 1989 din 280 ha terenuri arabile, 1311 ha pășuni, 900 ha fânețe, 823 ha livezi și pepiniere. Față de aceste valori, după 1989 și până în 2003 au apărut modificări, așa cum rezultă din tabelul de mai jos. Situându-se într-o regiune cu condiții fizico-geografice mai puțin favorabile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mozaicată în raport cu extinderea interfluviilor și a teraselor și cu gradul de fragmentare a reliefului. Terenurile agricole sunt afectate parțial de procese de versant determinate de formațiuni geografice mai puțin dure. După 1989, mai exact după 1991 s-au diminuat suprafețele arabile cu cca 130 ha iar explicația constă în faptul că acestea sunt situate în majoritate pe terase, numite de localnici poduri acestea reprezentând cele mai bune amnplasamente pentru locuințe dar și pentru construcții de altă natură. Terenul arabil, care ocupă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
diminuat suprafețele arabile cu cca 130 ha iar explicația constă în faptul că acestea sunt situate în majoritate pe terase, numite de localnici poduri acestea reprezentând cele mai bune amnplasamente pentru locuințe dar și pentru construcții de altă natură. Terenul arabil, care ocupă cca 4, 7% (152 haă din suprafața agricolă nu este foarte fertil. La momentul actual, pășunile și fânețele constituie suprafețele cu ponderea cea mai mare, ele reprezentând peste 90% din totalul terenului agricol. Această situație a apărut ca
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Cu toate acestea producția globală animală, rămâne încă la valori care nu satisfac necesitățile orașului. Produsele sunt valorificate în mod direct sau sunt prelucrate în unități autohtone sau din împrejurări (Câmpina, Comarnic, Sinaiaă. 7.3.2. Cultura plantelor În cadrul terenului arabil care este restrâns (cca 4, 7% din suprafața agricolăă la care se adaugă și slaba productivitate a acestuia (excepție făcând teritorii restrânse corespunzătoare teraseloră cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în această ordine și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
statistica nu arată mai îmbucurător, cantitatea de legume scăzând de la 213 tone la 143 tone la nivelul anului 1997. Această scădere drastică a producției în anii de referință 1987 și 1997 se datorează, pe de o parte, scăderii suprafeței terenului arabil de la 280 ha la 152 ha și pe de altă parte, lipsei de preocupare pentru fertilizarea parcelelor de pământ. 7. 3. 4. Perspective pentru dezvoltarea agriculturii Deoarece agricultura se află într-un declin continuu marcat de diminuarea suprafeței arabile, a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
terenului arabil de la 280 ha la 152 ha și pe de altă parte, lipsei de preocupare pentru fertilizarea parcelelor de pământ. 7. 3. 4. Perspective pentru dezvoltarea agriculturii Deoarece agricultura se află într-un declin continuu marcat de diminuarea suprafeței arabile, a livezilor, prin reducerea efectivelor de animale și prin absența persoanelor care se declară agricultori, se impun măsuri pentru revigorarea și dezvoltarea acestei remuri a economiei. Pentru creșterea productivității și calității sunt necesare măsuri de sprijinire în special prin ajutor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
substanțe (Combinatul de var de la Comarnic) sau resturi menajere, neexistând stații de epurare eficiente sau lipsind cu desăvârșire. În ceea ce privește calculul presiunii umane asupra mediului prin modul de utilizare al terenurilor, au ales patru categorii de utilizare predominantă și anume: teren arabil, pășune, fânețe, livezi. Astfel, pentru anul 1968 formula de calcul a acestui indicator a evidențiat valori ce situează orașul Breaza în cadrul teritoriilor aflate la limita de păstrare a echilibrului relativ al componentelor naturale (0,4 ha/locuitoră. Și pentru perioada
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
păstrare a echilibrului relativ al componentelor naturale (0,4 ha/locuitoră. Și pentru perioada 19921998 se păstrează aceeași situație dar se remarcă o ușoară creștere a presiunii umane asupra modului de utilizare al pășunilor (0,04-0,05ha/locă și terenului arabil (0,06-0,07ha/loc) și o ușoară scădere a presiunii umane asupra modului de utilizare al livezilor (0 08-0,03ha/loc). Paralel cu preocupările agricole, locuitorii orașului se mai îndeletnicesc și cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cât și celor economico-sociale (căi de comunicație, piețe de desfacere în marile orașe din Moldova și nu numai), la care se adaugă tradiția îndelungată și experiența bogată acumulată în câteva secole. Orașul Tg. Frumos dispune de 914 hectare de teren arabil, din care 250 hectare sunt cultivate cu legume, iar circa 40 de hectare reprezintă culturi protejate cu solarii. Aceste culturi sunt prezente atât în perimetrul orașului cât și în lunca Bahluiețului până la Jora și Dădești, spre vest și spre Războieni
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]