468 matches
-
la baza îndelungatelor conflicte interne. În marea lor majoritate, frontierele trasate de la distanță, „la masa verde”, se caracterizează printr-o geometrie aproape perfectă, cu o reprezentare spațială dată de linii drepte și unghiuri perfecte, așa cum sunt frontierele statelor din Africa arabofonă, din nordul și din sudul peninsulei arabice. Multe dintre aceste segmente frontaliere nu au fost marcate pe teren pentru mult timp (unele nu sunt nici în prezent), element ce a alimentat permanent diferendele de frontieră dintre statele vecine, multe din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
natural, fiind frontiere jalonate pe spațiile marilor platouri deșertice puțin populate din regiunile specificate - Sahara, deșertul sirian, Rub-al-Khali. Din acest motiv, ponderea frontierelor deșertice de platou, desenate pe hartă de la birou, este cea mai ridicată pe ansamblul spațiului politico geografic arabofon (54,1% - 36.185 km.), fiind majoritară în economia frontalieră a majorității statelor arabofone, cu excepția statelor insulare Bahrain, Comore și Malta, ce nu dispun de segmente de frontieră încadrabile acestei categorii (Tabelul nr. 11, fig. 37 și fig. 38). De
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Sahara, deșertul sirian, Rub-al-Khali. Din acest motiv, ponderea frontierelor deșertice de platou, desenate pe hartă de la birou, este cea mai ridicată pe ansamblul spațiului politico geografic arabofon (54,1% - 36.185 km.), fiind majoritară în economia frontalieră a majorității statelor arabofone, cu excepția statelor insulare Bahrain, Comore și Malta, ce nu dispun de segmente de frontieră încadrabile acestei categorii (Tabelul nr. 11, fig. 37 și fig. 38). De altfel, dată fiind relativa monotonie a cadrului natural pe mari suprafețe din spațiul arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
arabofone, cu excepția statelor insulare Bahrain, Comore și Malta, ce nu dispun de segmente de frontieră încadrabile acestei categorii (Tabelul nr. 11, fig. 37 și fig. 38). De altfel, dată fiind relativa monotonie a cadrului natural pe mari suprafețe din spațiul arabofon și complicata sa evoluție istorico geografică, factorii naturali au jucat un rol mai puțin semnificativ în stabilirea frontierelor de stat și liniilor de demarcație. Prin urmare, ponderea frontierelor topologice (trasate de-a lungul catenelor montane, cursurilor de apă) este relativ
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și liniilor de demarcație. Prin urmare, ponderea frontierelor topologice (trasate de-a lungul catenelor montane, cursurilor de apă) este relativ scăzută în economia generală a rețelei frontaliere arabe - 7,1% (4.756 km.) din lungimea totală a limitelor din spațiul arabofon. Frontierele orografice (pe catene montane, pe creste de interfluvii, pe platouri înalte) dețin doar 3,5% (2.332 km.) din lungimea totală a frontierelor și liniilor de demarcație. Acestea cuprind câteva segmente de frontieră din aria munților Atlas (30% din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
aria munților Antiliban (70% din dyada siriano libaneză), din munții Kurdistanului (95% din dyada turco-irakiană și 40% din frontiera irakiano-iraniană), din munții Asir (10% din frontiera saudito-yemenită) și din Podișul înalt etiopian (60% din frontiera Eritreanoetiopiană). Prin urmare, majoritatea statelor arabofone nu dispun de segmente frontaliere orografice, fiind doar 8 state care dețin o pondere redusă a granițelor montane: Liban (38,7%), Irak (24,7%), Eritrea (19,7%), Maroc (11,9%), Siria (10,7%), Algeria (6,3%), Yemen (4%), Arabia Saudită (2
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și linii de demarcație fluviale, așa cum a fost limita nordică a zonei de ocupație israeliană din sudul Libanului între 1982-2000, trasată în proporție de 50% pe cursul râului Litani. Ponderea frontierelor lacustre este cu totul insignifiantă la scara întregului spațiu arabofon - 0,2% (144 km.), având câteva segmente pe suprafața lacului/mlaștinii Ciad (8% din frontiera dintre Ciad și Niger, întreaga dyadă dintre Ciad și Nigeria și 7% din frontiera ciadiano-cameruneză), pe suprafața Mării Moarte (45% din frontiera dintre Iordania și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
granițe lacustre, în proporții nesemnificative: Teritoriile palestiniene (6,7%), Iordania (3,5%), Ciad (1,5%). Fațadele maritime constituie o importantă componentă a conturului teritorial alstatelor arabe, ce le asigură deschiderea și vocația către viața maritimă de contact cu exteriorul. Spațiul arabofon dispune de un perimetru marin în lungime totală de 25.667 km., din care 9.721 km. în Asia, 15.748 km. în Africa și 197 km. în Europa (Malta). Cu excepția Ciadului, toate statele arabofone sunt state maritime, iar ponderea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de contact cu exteriorul. Spațiul arabofon dispune de un perimetru marin în lungime totală de 25.667 km., din care 9.721 km. în Asia, 15.748 km. în Africa și 197 km. în Europa (Malta). Cu excepția Ciadului, toate statele arabofone sunt state maritime, iar ponderea fațadelor litorale din perimetrul frontalier variază de la 1,5% în cazul Iordaniei (26 km. de țărm) și Irakului (58 km. de țărm), până la peste 35% în statele cu duble fațade marine: Oman (60%), E.A.U
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
cazul Iordaniei (26 km. de țărm) și Irakului (58 km. de țărm), până la peste 35% în statele cu duble fațade marine: Oman (60%), E.A.U. (60%), Yemen (52,2%), Egipt (47,9%), Maroc (47,6%), Arabia Saudită (37,3%). În spațiul arabofon sunt extrem de puține frontierele naturale ideale, amplasate pe aliniamentul unei bariere topologice (fizico geografice), care reprezintă în același timp și o limită etno-culturală tranșantă. Într-o atare situație poate fi încadrată frontiera mauritaniano-senegaleză, centrată pe cursul fluviului Senegal, ce desparte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
extrem de puține frontierele naturale ideale, amplasate pe aliniamentul unei bariere topologice (fizico geografice), care reprezintă în același timp și o limită etno-culturală tranșantă. Într-o atare situație poate fi încadrată frontiera mauritaniano-senegaleză, centrată pe cursul fluviului Senegal, ce desparte arealul arabofon din nord de cel nearabofon din sud. Dar chiar și în asemenea cazuri, dimensiunea tensional conflictuală nu este exclusă, precum am văzut că se întâmplă în relațiile dintre Mauritania și Senegal. Ponderea ridicată a frontierelor de platou deșertic și a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
frontierelor de platou deșertic și a frontierelor maritime, coroborată cu ponderea redusă a frontierelor de contact interior (frontiere fluviale, lacustre), relevă aportul scăzut al argumentelor fizicogeografice interne în forjarea strategiilor proprii de dezvoltare și de securitate în cazul celor mai multe state arabofone. Teritoriile dependente din E.A.U. circumscriu areale de mici dimensiuni ce aparțin emiratelor componente, în cadrul complicatului mozaic politico-administrativ al federației: teritoriile dependente de emiratul Sharjah cuprind patru exclave extrateritoriale și o insulă: teritoriul Nahwa (7 kmp.) este o “exclavă în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
unele arii teritoriale cu statut neclar din punct de vedere politico-juridic (cu suveranitate limitată, entități nerecunoscute etc.), fenomen datorat fie unor remanențe istorice, fie unor acorduri internaționale încheiate în perioada de după decolonizare. Funcție de particularitățile statutului acestor entități teritoriale, în spațiul arabofon există sau au existat în perioada contemporană mai multe tipuri de asemenea areale: teritorii internaționale, teritorii binaționale, teritorii insurgente, zone de ocupație nerecunoscute, teritorii cu statut incert, teritorii aflate în dispută (revendicate). A. Teritoriile internaționale Au apărut după primul război
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
R.P.D. a Yemenului (Yemenul de Nord). D. Zonele de ocupație Reprezintă materializarea în peisajul politico geografic a politicilor de forță practicate de factorii politici, dar care nu se finalizează prin apariția unor entități teritoriale recunoscute pe plan internațional. În spațiul arabofon au existat după 1950 sau mai există următoarele zone de ocupație: Libia, colonie italiană din 1911, a fost ocupată de trupele britanice în 1943, în condițiile luptelor cu forțele germane din Africa de nord. Spre deosebire de alte teritorii arabe aflate sub
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a determinat riposte dure din partea Israelului. Peninsula Sinai, numită de egipteni “teritoriul Fayrouz”, reprezintă o punte teritorială ce face joncțiunea atât între două continente, dar și între cele două mari părți componente ale lumii arabe - arealul arab asiatic și arealul arabofon nord-african. În același timp, acest teritoriu deșertic cu o suprafață de 60.000 kmp. și o populație de 380.000 locuitori, poartă și o mare încărcătură geostrategică prin faptul că este pivotul estic de control al tranzitului prin Canalul Suez
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Capitolul 3 Coordonate geopolitice regionale Pentru caracterizarea și analiza din punct de vedere geopolitic a spațiului arabofon vom lua în calcul o serie de raporturi funcțional teritoriale ce se desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial. Este vorba despre trei categorii de componente calitativ-spațiale, respectiv integrarea spațială, stările de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
periferie. Aceste trei coordonate forjează identitatea de stare a unui subiect teritorial și dau măsura valențelor sale de potențialitate pe harta politică. În cazul lumii arabe, parametrii și distribuția spațială a acestor mărimi, admit și confirmă caracterul intermediar al spațiului arabofon, ce se prezintă sub forma unui segment de contact median desfășurat de-a lungul bordurii sud-vestice a Rimland-ului circumeurasiatic. Nivelul integrării spațiale exprimă gradul de conectare la realitatea regională și mondială al unui subiect teritorial și este dat de conjugarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
considerare valorile mai multor mărimi ce definesc situația teritorială de fapt (poziția geografică, dimensiunile teritoriale, dimensiunile componentei demografice, potențialul economic, gradul de stabilitate, potențialul financiar destinat apărării), ale căror efecte însumate cuantifică cantitativ și justifică în același timp, segregarea spațiului arabofon pe paliere de centralitate (spații pivotale) și periferice. 3.1. Geopolitica integrării spațiale Principiul integrării din teoria generală a științelor geografice reprezintă un element de bază aplicabil și în geografia politică, menit să sublinieze realitatea complexă a existenței și funcționării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
relaționale pe care le stabilește în acest cadru - integrarea funcțională. Putem vorbi așadar despre o dublă integrare, funcțional-spațială, care dă măsura locului, rolului și potențialului relațional al unui stat în cadrul sistemului ierarhiei mondiale, definind totodată una din fațetele intermediarității spațiului arabofon. Funcție de scara de mărime la care se face referire, raporturile externe ale unui stat pot fi analizate la nivel bilateral și multilateral. Astfel, analiza spațială a legăturilor bilaterale ale statelor are în vedere relațiile politicodiplomatice și economice ale acestora, iar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ale statelor are în vedere relațiile politicodiplomatice și economice ale acestora, iar domeniului multilateral îi este circumscrisă integrarea lor în cadrul diferitelor organisme regionale și internaționale. În ambele variante ne propunem să urmărim evoluția în timp a relațiilor pentru fiecare stat arabofon, precum și a corelațiilor dintre ele, cu evidențierea caracteristicilor regionale a evoluției acestora și a tipologiei dinamicii lor pe țări și categorii de state. Pe acest fond,raporturile externe (politico diplomatice și comerciale) ale statelor arabe și atributele lor relațional-funcționale determinate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
organizații regionale, trebuie privite ca legături interconexive, iar integrarea lor în spațiul politico-geografic ca o rezultantă a interacțiunilor spațiale care le generează, respectiv fluxurile umane, materiale, de servicii și informații. 3.1.1. Dinamica și geografia relațiilor externe ale statelor arabofone Diferitele ramuri ale geografiei umane, inclusiv geografia politică, au operat de-a lungul timpului cu date și indicatori de reprezentare spațială ale unor elemente concrete, materiale, din domeniul ce face obiectul investigării lor științifice, precum distribuția teritorială a populației, așezărilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a unor parametri mai puțin concreți sau materiali, ce țin de sfera legăturilor externe proiectate de guvernele statelor în cauză. Este vorba despre o reprezentare în manieră geografică a acestor raporturi, respectiv o geografie a relațiilor politico-diplomatice bilaterale ale statelor arabofone, corelată cu o latură mai palpabilă și mai materială, cea a relațiilor economico comerciale externe (fluxurile comerciale și ponderea acestora în comerțul mondial). Totodată, pentru a da o imagine și o înțelegere obiectivă asupra realităților faptice analizate, o atare întreprindere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
războiului, precum Liban, Siria, Transiordania, în timp ce altele și-au dobândit acest statut abia peste două-trei decenii, în anii ’60-’70, între care se detașează emiratele de la Golful Persic (Kuwait, E.A.U., Qatar, Bahrain, Oman), dar și o serie de state arabofone mixte din Africa (Mauritania, Ciad, Somalia, Djibouti, Comore). Se remarcă faptul că, pentru statele arabe bogate în rezerve hidrocarbonice,stabilirea independenței de stat a fost corelată ori a fost precedată de începerea exploatării industriale a zăcămintelor petrolifere: Arabia Saudită în 1932
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Egiptul (cel mai activ stat arab pe eșichierul relațiilor bilaterale), Marocul, Tunisia și Iordania își consolidează statutul de cele mai angrenate state arabe în procesul relaționării bilaterale pe arena mondială, urmate de o puternică grupă mediană compusă din cele mai multe state arabofone (9 state): Liban, Siria, Irak, Kuwait, Qatar, Oman, Algeria, Libia, Bahrain. De remarcat viguroasa ascensiune a E.A.U. și puternica revenire a Libanului, în contextul pacificării acestei țări. De asemenea, s-au conturat două grupe la partea inferioară a clasamentului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Oman, Algeria, Libia, Bahrain. De remarcat viguroasa ascensiune a E.A.U. și puternica revenire a Libanului, în contextul pacificării acestei țări. De asemenea, s-au conturat două grupe la partea inferioară a clasamentului, alcătuite din cele mai instabile/nesigure state arabofone: Mauritania, Ciad, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritrea. Totodată, ponderea țărilor cu care întreține raporturi bilaterale oficiale fiecare stat arab, din totalul statelor lumii, reprezintă un indicator ce dă măsura gradului de integrare și de racordare a statului respectiv în țesutul fluxurilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]