489 matches
-
trăit, cu ochii măriți de febrele spaimei, suferințele și ororile războiului. Și aici, distanța față de Proust se menține totuși considerabilă, scrierea purtând, în ciuda unității subiective de perspectivă, suficiente însemne ale emblematicii normative tradiționale - liniaritate cronologică, dozare a intensității dramatice, organizare arborescentă a discursului - pentru ca devansarea sistemului, luat ca întreg, să genereze, în percepția critică interbelică, o impresie obscură de „nesuprapunere” și inadecvare funcțională. În ce îl privește, autorul - răspunzând unor interviuri publicate în „Facla” (1932), „România literară” (1933) și „Timpul” (1943
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
trecerii eului prin lumea pe care încearcă s-o facă, pe o astfel de cale, cel puțin să pară mai ,,a sa”. Modelul înalt (nu imitat, ci în a cărui matcă duc afinitățile) e Lucian Blaga, ultimul Blaga, cântărețul lumii-basm arborescent, văzută cu o sublimată nostalgie. Mișcarea proprie acestei lirici evită sistematic gestul majusculizat, spectaculosul, ostentația; discreția, surdinizarea apar cu mult mai motivante fie că este vorba de fixarea unei stări căreia detaliile-sursă îi ,,rezumă” unda de emoție („Întâmplările se legau
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
față de imprevizibilul destinului uman, întotdeauna supus hazardului, constituie și substanța versurilor din Zaruri de apă (1999). Dar registrul imagistic se modifică și, de asemenea, sintaxa poetică. Metaforele, abstracte și oarecum reci la început, devin mai concentrate și mai sensibile. Stihurile, arborescente inițial, își diminuează entropia, urmând, în șerpuirea multiplă a ingambamentelor, paradigmele semantice ale textului. Dintre ele, cu precădere Eros și Thanatos, această asociere bipolară, fundamentală pentru poezia lui P., se manifestă ca o figură de sursă expresionistă. SCRIERI: Lebede ale
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
fiind consacrate lui N. Filimon. Dar despre marii scriitori sunt inserțiate adevărate microeseuri critice. Se rețin, cu deosebire, capitolele sau pasajele ample despre Richardson, Diderot, Flaubert, Lev Tolstoi, demne de interes și dacă sunt considerate independent de context. Oportun eclectică, arborescentă uneori până la marginea prolixității spre a nu lăsa neexploatate asociații, analogii și sugestii provenind din toate zonele exegezei de specialitate și, în general, al științelor omului și al științelor limbii, cercetarea comparatistă promovată de O. se distinge ca o realizare
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
lui Marlowe spre aflarea Adevărului e intersectat de un arhipelag de mici opriri și scrutări ale adâncimilor ființei sale. Portretul detectivului la maturitate se suprapune maturizării structurii romanului ca atare. Eliptismul inevitabil al cărților anterioare este înlocuit de o construcție arborescentă, temeinic așezată în solul narațiunii realiste. Într-un astfel de text, nimic nu rămâne subînțeles. Aluzia e înlocuită de descriere, iar afirmația generalizatoare - de analiză. Existența numeroaselor personaje secundare și a scenelor colaterale au o perfectă motivare în tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o idee este argumentată cu un citat amplu. Alteori, putem Întâlni un text Într-o limbă străină care poate repeta ceea ce s-a spus deja În românește; - prezența structurilor enumerative; - dezvoltarea, transformarea atributelor În atributive, ajungându-se la fraze lungi, arborescente, cu multe subordonate (așa cum sunt, de pildă, textele lui Odobescu). 2.5. Nivelul lexical - cuvintele trebuie folosite fără nicio funcție expresivă, așadar cu sensul propriu, denotativ, care să nu poată genera niciun fel de ambiguități. Un enunț precum „Adi Mutu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
unei structuri de date pot fi date elementare sau, la rândul lor, structuri de date. Dacă toate componentele sunt de același tip, atunci structura de date este omogenă. Definirea structurilor de date se bazează, în majoritatea aplicațiilor, pe structurile liniare, arborescente și de tip rețea. Acestea sunt considerate structuri de bază, deoarece, prin combinarea lor convenabilă, se pot construi structuri oricât de complexe. Listele sunt structuri de date liniare, dinamice, recursive, cu componente omogene sau eterogene. Ca secvențe finite de elemente
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
componente pe niveluri ierarhice. Există un singur nod-rădăcină și mai multe noduri cu un anumit număr de descendenți. Se întâlnește în articolele dintr-un fișier; cele mai utilizate date structurate sunt: articolul, fișierul, tabloul. Articolul este o structură de tip arborescent ale cărui câmpuri sunt descendenții rădăcinii (nivelul 1), subcâmpurile sunt descendenții câmpurilor (nivelul 2) Câmpurile unui articol pot fi date elementare sau grupuri de date de diverse tipuri. În principiu, fiecare câmp sau subcâmp se definește prin următoarele atribute: nume
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
orice program specific de aplicații, direct accesibile după criterii multiple. În funcție de tipurile de structură abordate și concepția de definire a relațiilor dintre colecțiile de date, putem avea: baze de date ierarhice (modelul ierarhic), care operează cu mulțimi de date structurate arborescent; baze de date tip rețea (modelul rețea), care operează cu mulțimi de date structurate în rețea; baze de date relaționale (modelul relațional), care operează cu mulțimi de date structurate pe baza teoriei matematice a relațiilor dintre ansambluri; baze de date
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lumea vikingilor, transpuse fluid în versuri melopeice. După interludiul poetic din 1970, autoarea se dedică unor ample construcții epice, publicând câteva romane și un volum de Nuvele fantastice (1984), ce fac dovada unei deosebite predispoziții imaginative, capabilă să domine intrigi arborescente și planuri paralele, dar nu și în măsură să insufle tensiune conflictelor, ceea ce, de altfel, nici nu i-a stat în intenție. C. își plasează acțiunea romanelor în anii interbelici, atât în spațiul românesc, cât și în cel străin. Primul
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
să operăm de la început câteva distincții fundamentale între povestire („expunere de fapte”) și descriere („expunere de lucruri”), între portret și personaj. Lista procedeelor și mai ales a formelor narative pare fără sfârșit: povestire oratorică, istorică, dramatică, etiologică, fantastică, parodică, comică, arborescentă, încadrată, fabulă etc. Genurile narative aparțin unei diversități de discursuri (literar, religios, jurnalistic), adică unor variabile culturale, cum ar fi: poveste de călătorie, poveste de război, poveste de viață, fapt divers, parabolă etc. Ce este totuși o povestire? Simplificând la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bucurie din viața lui etc. Puteți descoperi multe lucruri interesante. În cazul în care aveți mai multe personaje, mai multe mărturii, încercați să le restrângeți în jurul celui mai puternic și mai interesant personaj. Având prea multe voci narative, textul devine arborescent și obositor. Excepție face subiectul care vizează mai multe biografii (o familie de nonagenari, spre exemplu). Fiecare loc și fiecare colectivitate ascund secrete, un anume cod moral, întâmplări despre care nu se vorbește din diferite motive. Un bun reportaj trebuie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sporadic în revistele de literatură dintre cele două războaie mondiale. Debutează editorial în 1972, la insistențele prietenilor, cu poemele din Lampadoforie. Autorul făcea apel la mitologie și istorie, într-o limbă românească păstoasă, amintind de Cuvinte potrivite, și cultiva metafora arborescentă, vrând să dea lirismului o perspectivă pronunțat existențială. Profund și meditativ vrea să fie întregul lui discurs liric și în culegerile ce au urmat: Lâna de aur (1975), Inscripții rupestre (1981), Arbori (1989) și Pod peste legende (1992). O poezie
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
de noile posibilități cognitive și reale. În consecință, noile enciclopedii cuprind adesea liste incongruente, vizibil nesistematice (acumulări )<ref id="36">Ibidem, p. 40.</ref>. Nu atât dorința de consemnare completă este în joc, cât evitarea unor clasificări sărace, precum cele arborescente. Pe de o parte, există lucruri ce nu pot fi definite și clasificate. Pe de altă parte, lumea de posibilități apare mereu deschisă. Este ceea ce readuce în față principiul semiozei nelimitate, apt să genereze noi și noi interpretări. Am putea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
acumulări „de relații imprevizibile și inedite între obiectele cunoașterii“)<ref id="36">Ibidem, p. 40.</ref>. 48 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 35. . 36. Nu atât dorința de consemnare completă este în joc, cât evitarea unor clasificări sărace, precum cele arborescente. Pe de o parte, există lucruri ce nu pot fi definite și clasificate. Pe de altă parte, lumea de posibilități apare mereu deschisă. Este ceea ce readuce în față principiul semiozei nelimitate, apt să genereze noi și noi interpretări. Am putea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cuvintele să-nnoate - corole imense de trandafir, lăsați-mă să cânt pe o pană de lebădă, pe o undă de nai însingurându-mă pe un bulgăr de pământ, pe o scânteie de rai... Zori de zi ... Imi treceau zorile prin venele arborescente condensând nemurire în armoniile aproape absente ale memoriei, unde, oare, sunt nuanțele dintre bine și rău, unde, oare, mi-am lăsat înadins dragostea pentru cei ce vor veni ? zorile îmi treceau printre tulpinile cunoașterii ca și cum mă scăldam într-un strop
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în Întuneric, Îndurare, îndurare, îndurare... " ADRAMALECH Aceeași zi, dis-de-dimineață. Trezit în cap cu zorile, Bursucul Trei-Coițe năvălește în vizuina Iepurelui Alb și Pufos. Văgăuna aceluia se găsea nu departe de a sa, pitită la poalele unei movilițe încărcate de vegetație arborescentă pitică și de pungi de plasic bucșite cu resturi menajere, în zona mărginașă dinspre bariera Oborului de animale al orașului, pe o parcelă rămasă nedefrișată, dintr-un petic de pădure mai vechi, parcelă brăzdată de șanțuri și de mușuroaie, într-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
hotărât pe mânerul spadei corvine, trage odată, trage iarăși și... nimic! Încearcă și tu Excalibur-ul ăsta, măi Dane! Apucă-l! icnește el, siderat și neputincios. Dănuț se opintește în tălpi, mai dihai decât un juncan, venele gâtului umflându-i-se arborescente, de atâta efort, de spaimă cumplită și de dezamăgire. Cu exact același rezultat... Că doar n-o fi falitul de Boss, Cel vrednic! Ce fază! Și până la coadă, măcar să fie! menește Fratele. Cu tot pericolul extrem al situației, când îi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
apele epifizei (dar văzând pe cine?), trecând pe deasupra bolgiilor cu amintiri care urlă în smoală topită, sucindu-mă sub ploi cu fulgi de foc, suind purificat în mezencefalul plin de reptile și de păsări cu dinți, pierdut acolo, printre ferigile arborescente. Și sus, explorând cele șase straturi extaziate ale ncocortexului, pictate cu chipul Ginei deformat ca un fetus peste emisfere: frunte turtită, gură cu buze groase și limbă enormă, trup minuscul, dar mâini cu degete cât tot corpul, rășchirate grotesc. Și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o sintaxă dialectică, fiecare piesă a cărții trădează formația cosmopolit-eclectică a autorului. Geniul analitic de tip britanic e obturat uneori de barocul francez al frazei și depășit prin masivitatea unei erudiții mai degrabă teutonice. O asemenea desfășurare, care prezintă ramificații arborescente, excursuri istorice, rapeluri polemice și paranteze retorice, ar putea cu greu fi rezumată. Energia consumată în fiecare detaliu al acestei construcții alveolare este cu totul impresionantă. Milbank reușește să consulte atât dosarele europene, cât și pe cele nord-americane ale genezei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sare din tufiș pentru a mânca antilopa...”, aceste caractere sunt foarte repede identificate în memorie cu niște cuvinte, iar sensul foarte familiar al acestora este disponibil imediat. Dar dacă ochiul citește o frază cum ar fi „Tiranozaurul țâșni dintre pteridofitele arborescente pentru a devora un triceratops”, mai multe cuvinte vor avea nevoie de un timp mai îndelungat pentru a fi identificate și pentru a li se găsi un sens. De exemplu, dacă durata unei priviri este de aproximativ un sfert de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
parodic, a refrenului unei cunoscute melodii de la începutul secolului trecut, continuă cu invocarea unor detalii specifice spațiului cotidian bucureștean (troleibuzele 24, 27 și 26, autobuzele 119 și 276, magazinul Bucur Obor), pentru a introduce apoi în scenă - după o enumerare arborescentă, în spirit dimovian - personajul (colectiv, deocamdată): „elevele în practică de la liceul Economic doi”: „Farfise dulci ca-n București/în toată lumea nu găsești./ Și pentru saxofoane și chitări e ușor: de la gară cu 24, 27, 26 sau cu 119 sau 276
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
apă. Desțelenită, lunca, a devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sindicale, profesionale și politice, fundații și asociații și alte persoane fizice sau juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, în completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere precizarea ocupației. Nomenclatorul cuprinde trei părți: 1) Clasificarea Ocupațiilor în România; 2) Structura arborescentă a Clasificării Ocupațiilor din România; 3) Indexul alfabetic al ocupațiilor. Clasificarea Ocupațiilor este concepută pe patru niveluri de clasificare, astfel: − nivelul I - Grupe majore; − nivelul II - Subgrupe majore; − nivelul III - Grupe minore; − nivelul IV - Grupe de bază. Structura nomenclatorului cuprinde
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]