215 matches
-
locuirile din pace n-au nume, le ține viitorul Domnul, Bicsadu Oltului jalea organul nostru pentru frumos, doina, cît ar despuia-o de folclor, de-oi adormi curînd / La marginea mării cu apa curgînd pe el, cleanțul julește în plasmă arboricolă, cuibul de pe vîrf, cinci trepte de creste de nuanțe, desenele căderii nămeți pe piatră, noi sîntem munții cu orografia continuă, odihna este a trecerii, moartea căderii, scriitorul cabotinul tehnicilor Tușnad în scris, frumoase cu observația că nu încape numele, largul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
formată, imaginea Rîndunicii-de-noapte se inversează în cea a Leneșului, care, prin mai multe trăsături, formează cu ea un cuplu opozițional. Similaritatea dintre genul de viață al Leneșului și cel al altor animale incită atunci la subsumarea tuturor conceptului de faună arboricolă, care conduce la poporul piticilor fără anus, reprezentare figurată a acestei faune : de aici se ajunge la piticii fără gură, printr-o relație de simetrie inversată care se observă dacă se schimbă emisfera. Aceste transferuri succesive, de ordin uneori logic
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cauzei pe care o pledăm ? Și nu ne îndepărtează ele din ce în ce mai mult de punctul de plecare, ca și cum am uita pe parcurs de olărit, al cărui statut mitic dăduse anchetei rațiunea ei de a fi ? După ce reamintește teza potrivit căreia fauna arboricolă ar fi concepută de mitologia americană ca transformarea unui popor de pitici, un critic obiectează : „Este însă numai o presupunere, fiindcă [...] majoritatea acestor relații sînt doar postulate, fără să fie prezentate mituri care să le justifice [...]. Avînd în vedere locul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
urmăream cu privirea încețoșată deplasarea voinicească a "rinocerului" ionescian, călcând bățos pe miriștea țepoasă, urmat, la o distanță respectuoasă, de anonimul delegat al primăriei aflate încă în stadiul de proiect. Și erau 20. Douăzeci de asemenea exemplare cu recognoscibile ascendențe arboricole, cu sau fără atavisme palpabile în partea inferioară a corpului. Aceste gorile, urangutani sau cimpanzei aveau la dispoziția lor câini-lupi, pregătiți special, dresați să ia urma deportaților care s-ar fi încumetat să evadeze. Ei bine, în asemenea circumstanțe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu și cauza reprezentărilor sale), pe care le denumim generic "culturi".189 Omul este sfâșiat între instinctele sale de primată (insectivor și fructivor) și cele ce prădător terestru (carnivor), care pun în conflict cele două mari sfere simbolice corespunzătoare, cea arboricolă și cea vânătorească, din încleștarea lor născându-se mitul, "războiul zeilor", ilustrat prin cuplurile antagonice Marte-Venus, Apollo-Dionysos, Cain-Abel etc., și care exprimă "puterile constitutive ale stratului ultim din noi, elementele simbolice extreme dincolo de care nu mai poate spune nimic și
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
antisociale autiste etc., cum consideră dr. Păunescu Podeanu. Meloterapia ajută la redescoperirea canalelor de comunicare între oameni, a posibilităților de contact real cu lumea exterioară, afirmă C.D. Cernei. Peisajele, în forma masivelor plantate, a compozițiilor limitate fitopeisagistice, a ansamblurilor arhitecturale, arboricole sau floricole, înfrumusețează mediul de viață, prin mijloace artificiale. Estetica mediului este una din coordonatele principale ale calității vieții, factorul emoțional este inseparabil de condiția umană. Mediul social care se constituie într-o stațiune balneoclimaterică își are particularitățile sale, cu
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
EST DE CARPAȚI Natura sanogenă la est de Carpați Bogăția izvoarelor mineralizate, varietatea zonelor climatice și a peisajelor pe care le aflăm în Podișul Moldovei se datorează structurilor geologice, varietății zonelor geografice, de la văi și coline până la terase alpine, complexității arboricole și floricole, propice amenajărilor peisagistice și practicii fitoterapeutice. Formațiunile geologice ale unei regiuni oferă toate elementele necesare lămuririi genezei apelor minerale din acea regiune. Odată cu revigorarea balneologiei, la mijlocul secolului trecut, împreună cu acad. prof. Nic. Macarovici neam consacrat, pentru un interval
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Arborii și arbuștii scad viteza aerului, respectiv a vântului, ceea ce aduce o stare de calm celor care se odihnesc. Nu trebuie uitată activitatea de ordin biochimic: producerea oxigenului și consumarea bioxidului de carbon, precum și crearea de ioni negativi de către vegetația arboricolă, cu recunoscută influență asupra echilibrului psihic. Spațiul verde asigură cel mai bun cadru pentru programul de odihnă activă. Forma coroanei arborilor exercită o influență diferențiată asupra stării psihice, în funcție de forma columnară, conică, sferică, umbrelată. De asemenea, sub raport sanitar, sunt
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sferică, umbrelată. De asemenea, sub raport sanitar, sunt de luat în considerație nuanța culorilor, gradul de luminozitate, dispoziția compactă sau rarefiată a exemplarelor de arbori și arbuști. Funcția recreativă privește aproape în totalitate populația urbană. În mediul rural, diferitele compoziții arboricole și floricole au un caracter didactic pentru tineretul școlar și educația sa estetică. Diferitele programe culturale sau sportive organizate în locuri special amenajate din parc au un efect psihologic de destindere, asigură mișcarea și divertismentul într-un mediu salubru. Funcția
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
balneoclimaterice, plantațiile peisagistice constituie, după opinia noastră, o parte a fondului medical care cuprinde clima și bioclima terapeutică, apele minerale, nămolurile, gazele naturale și salinele terapeutice. Se poate afirma că utilizarea factorilor naturali de cură, în afara unei ambianțe cu plantații arboricole și floristice, contravine condiției minime pentru definirea unei stațiuni balneare. Dacă factorii naturali caracteristici constituie fondul medical, spațiile verzi estetico 75 vitalizante conferă personalitate unei localități balneare, climatice sau turistice și un element de diferențiere și atracție. Pădurile, parcurile sanatoriale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Cu prilejul realizării stațiunilor balneare Strunga și Nicolina din județul Iași, un colectiv format din medic, arhitect și peisagist a elaborat un plan tematic fitopeisagistic din care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii spațiali, prin existența în imediata apropiere a spațiilor deschise de diferite adâncimi. Formele compoziționale silvice cuprind masive, pădurici și grupe arboricole, uneori însoțite de arbori în număr de 10 până la 50 de exemplare, cu talie
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii spațiali, prin existența în imediata apropiere a spațiilor deschise de diferite adâncimi. Formele compoziționale silvice cuprind masive, pădurici și grupe arboricole, uneori însoțite de arbori în număr de 10 până la 50 de exemplare, cu talie variată și arbuști subcrescuți. Interiorul acestor boschete servește ca spațiu de tratament în aer liber sub formă de salon, rezervă, cabinet - cu șezlonguri, hamacuri și fotolii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Bahlui, să izoleze estetic calea ferată din apropiere, clădirile mari și să izoleze zona de zgomotul și impuritățile care provin dinspre oraș. 2. Ambianța vegetală sanogenă contribuie la purificarea aerului și la estetizarea perimetrului geografic și se realizează prin grupe arboricole, peluze floricole, treiaje, boschete, parcuri. Ținând seama de specificul morbidității care se adresează obiectivelor sanitare din zonă, spațiile verzi vor trebui să cuprindă specii care exercită anumite influențe fitoterapeutice. 3. Pentru profilul de bolnavi locomotori cu deficite de cauză reumatică
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
activități sportive de iarnă. Suprafețele acoperite de pădure ocupă cea mai mare parte a versanților, pădurile fiind formate din carpen, fag, gorun, frasin, tei, jugastru și pâlcuri de brad. Altitudinea relativ mare pentru județul Iași, orientarea și înclinarea versanților, bogăția arboricolă, relativa izolare de funcțiile urbane condiționează un topoclimat igienic și vitalizant. Hidrografia este constituită din pâraie afluente râului Bahlui, în general cu apă puțină. Căi de comunicație - o șosea județeană, numeroase drumuri comunale, o șosea națională (în vest) și calea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
spațiilor verzi. Plantațiile peisagere constituie, după opinia noastră, parte a fondului medical care cuprinde clima și bioclima terapeutică, apele minerale, nămolurile, gazele naturale și salinele terapeutice. Se poate afirma că utilizarea factorilor naturali de cură, în afara unei ambianțe cu plantații arboricole și floristice, contravine condiției minime pentru definirea unei stațiuni balneare. Dacă factorii naturali caracteristici constituie fondul medical, spațiile verzi estetico-vitalizante conferă personalitate unei localități balneare, climatice sau turistice și un element de diferențiere și atracție. Pădurile, parcurile sanatoriale, spațiile de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Cu prilejul realizării stațiunilor balneare Strunga și Nicolina din județul Iași, un colectiv format din medic, arhitect și peisagist a elaborat un plan tematic fitopeisagistic, din care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii spațiali, prin existența în imediata apropiere a spațiilor deschise de diferite adâncimi. Formele compoziționale silvice cuprind masive, pădurici și grupe arboricole, uneori însoțite de arbori, în număr de 10 până la 50 de exemplare, cu talie
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii spațiali, prin existența în imediata apropiere a spațiilor deschise de diferite adâncimi. Formele compoziționale silvice cuprind masive, pădurici și grupe arboricole, uneori însoțite de arbori, în număr de 10 până la 50 de exemplare, cu talie variată. Un apărător al naturii: cercetașul În toate timpurile, învățământul de toate gradele a antrenat populația școlară în acțiuni de ocrotire a mediului înconjurător. Subiectul făcea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nu era dezinteresat de el (ba dimpotrivă) și având în vedere că este vorba de un orizont deschis chiar de Rimbaud sub anumite aspecte. În bancul menționat, masculii puteau fi încadrați în trei categorii: palmieri, cocotieri și curmali. În imaginarul arboricol al inepuizabilei Thalia, Pițu a trecut prin toate clasele sexo-botanice. 44 Termenul "puitor de mine" desemna, în cărțile de război de acum cinci decenii, vasul de război care diseminează mine pe ape. 45 Am remarcat că tinerele (indiferent de gradul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
C), chiar și pentru sorturile ceroase (Mateescu et Dumitriu); la temperaturi ridicate se înmoaie și devine rășinos și lipicios (intervalul de temperatură cuprins între 60-69 grade Celsius, sau peste 81-83°C (Marin și Velescu, 197511). Culoarea propolisului: variabilă, în funcție de vegetația arboricolă din zona stupinei, putând fi brun închis, brun deschis cu reflexe roșiatice ori/și verzui, portocaliu, negru, galben-brun etc. (Andrițoiu, 2005); conform studiilor efectuate de Ricciardelli D’Albore, încă din 197912, pe eșantioane de propolis provenind din 5 continente, din
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
taigaua euroasiatică. Sunt caracteristice: elanul american (Alces americanus), renul karibu (Rangifer caribou), zibelina americană (Martes americana), bizonul de pădure, cerbul wapiti, jderul nord-american, vidra, nurca americană, ursul brun, ursul negru american, râsul, castorul, specii de veverițe (veverița roșie), porcul spinos arboricol, la care se adaugă alte specii comune taigalei euro-asiatice. Pădurile de coastă au o faună mai puțin diversificată, în care comun este cerbul wapiti occidental (Cervus canadensis occidentalis), cerbul cu coadă neagră, ursul negru, vulpea nord americană etc. VI.1
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în America de Nord: nucul, arțarul, la care se adaugă și unele conifere: cedrul, molidul. O caracteristică a pădurilor de foioase este existența a trei straturi: stratul arboricol (cu arbori de până la 40m înălțime), stratul arbustiv (cu arbuști cu frunze căzătoare) și stratul ierbos. VI.2.1. PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA TEMPERATĂ A AMERICII ȘI ASIEI Pădurile de foioase din continentul nord-american ocupă o mare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
wapiti, cerbul de Virginia, elanul american, castorul, oposumul, vulpea cenușie, vizonul, ursul baribal, curcanul sălbatic, ierunca americană, șarpele de mlaștină, șarpele panglică, șarpele regal comun, crotalul etc. În America de Sud sunt întâlnite pădurile caducifoliate în Patagonia și insula Țara Focului. Stratul arboricol cuprinde specii de fag austral (Nothofagus antarctica, N.pumilio), cu înălțimi de cca.20m, iar stratul arbustiv este reprezentat de drăcilă (Berberis) și magnoliaceu (Drimys winteri). Pădurea de foioase din zona temperată asiatică s-a dezvoltat bine în nordul Chinei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
linii mari între paralelele de 45 și 60șN, incluzând însă și nordul Peninsulei Iberice, iar la răsărit de Nipru pădurile se întind sub forma unei benzi subțiri până în apropierea Munților Ural. Pădurea se prezintă de regulă sub formă stratificată: Stratul arboricol este dominat de fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Q.petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
un echivalent al copacului cosmic pe care urcă flăcăul până în sacru. Recluziunea ia o formă lemnoasă, în basmele în care tatăl își amenință incestuos fiica, clasificate de Lazăr Șăineanu sub numele Peaud’Ane Viziunea arhaică percepe o echivalență între existența arboricolă și cea umană, mai mult chiar, viața copacului devine un model superlativ pentru trecerea prin lume: „Să trăiți,/ Sămbătrâniți/ Ca un măr,/ Ca un păr”. Într-un basm din Fărcașele, Olt, ajutorul miraculos vine de la o entitate integrată dendrolatric. Informatorul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
integral, existența ei este dovedită uzând același registru specific spiritelor, pe care l-am văzut în basmul Florea. Ca și fecioara - floare, ea iese din ipostaza izolantă doar noaptea, pentru a se hrăni. Cea de-a doua circumscriere în dimensiunea arboricolă este o haină de lemn. Menirea ei este să acopere frumusețea și bogăția fetei izgonite, pentru inducerea stării rituale de anulare a identității umane. Un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, redă, prin antroponimul ales de neofit, abandonul în regnul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]