850 matches
-
Dornei între 13 aprilie 1924 și 14 august 1927, în proiect săptămânal, dar de fapt fără o regularitate deosebită. Director și redactor este Valerian Dugan. De la numărul 15-16/1925, publicația își schimbă numele în „Santinela română”, așa cum explică editorialul Gazeta „Arcașul” sub alt nume. De la numărul 1/1927 titlul publicației devine „Luceafărul Carpaților”. Ambele schimbări sunt însoțite de modificări de format. Conform articolului-program, intitulat Către cetitori și semnat Redacția, publicația este organul de presă al asociației culturale cu același nume, înființată
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
Către cetitori și semnat Redacția, publicația este organul de presă al asociației culturale cu același nume, înființată, încă înainte de primul război mondial, de societatea studențească „Dacia”, pentru luminarea țărănimii: „În această gazetă veți găsi știri [...] de la societățile culturale și de la arcașii din întreaga țară, despre întâlnirile sărbătorești ale sătenilor de munte cu cei de la țară, despre hotărârile și faptele lor și despre portul, graiul și obiceiurile lor.” Scopurile inițial inocent-culturale se manifestă cu vremea tot mai estompat și apare o tot
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
St. O Iosif (E mult de-atunci). Alături de o astfel de literatură, în periodic apar și primele producții aparținând la ceea ce se va numi mai târziu literatura propriu-zis legionară. E vorba de poeme precum Merele de M. C. Popescu ori Arcașii de Serghie Florescu. I.I.
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
ating pământul pe-aproape cu genunchii, / această putrezire mă-mbată ca un vin / căci simt curgând printr-însa bunicile și unchii. Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred, / oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara / deși arcașii ceții prin mine își reped / săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara.” Toată lumea a notat cu voluptate frenezia senzorială, s-au inventariat „metaforele sângelui”, ale energiei înecate în vin și în senzații tari, s-a exaltat facultatea versificatorie, s-au făcut
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
blagiene („inimile somnului”), cu dor de pământ, mirosuri fragede. Un aer de Maramureș adie uneori printre versurile, altminteri reci, artificiale. O neliniște înghețată, cu ceva tonuri de Ioan Alexandru și nostalgii expresionist-rurale: „Aș fi putut să rămân fiu nebun de arcași prin păduri / Între coarne de zimbru ca într-un mare amurg fumegând. / Aș fi putut să rămân fiul domnilor mei, voievozi / Între Iza și Mara, lângă tatăl și mama, frumoși și cărunți.” Privire liberă (1980) aduce un plus considerabil de
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
români) lui Basarab au luptat alături de tătari. În lupta de la Messembria (1331), dintre bizantini și bulgari, primii și-au imaginat că au în față "pe geții (românii) de peste Dunăre, care se folosesc de aceleași arme ca și tătari, cei mai mulți sunt arcași și au venit în ajutorul bulgarilor. Dar ei au descoperit alături de bulgari și români, chiar pe tătari". Astfel, românii au luptat alături de tătari, la Mesembria, împotriva bizantinilor, ca și la Velbujd. Deducem că, în anii 1330-1331, românii, bulgarii și tătarii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acelui măr în singurătate.” Alte filiații evidente ar fi Grete Tartler și Doina Uricariu. Ieșirea de sub zodia transparenței, alterarea diafanului prin umor acidulat și a reveriei prin concretețea aproape nevrotică a asimilării realului s-au produs lent, în timp. De la Arcașii orbi (1978) și Crângul hipnotic (1979), care marchează eliberarea de monotonia calofil-contemplativă, și până la Vânzătorul de indulgențe (1981), cel mai reprezentativ volum al poetei, dezabuzarea, retorica detașării și autopersiflării amare, relativismul, adică resorturile „distanțării ironice” postmoderne, definesc o experiență lirică
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
cu notația băiețoasă a prozelor cu mediu studențesc și „ceaiuri în gașcă”, umorul tandru și maliția bonomă dovedesc ceva mai mult decât simplul capriciu narativ al unei sensibilități poetice. SCRIERI: Lumină cât umbră, București, 1973; Spațiul de grație, București, 1976; Arcașii orbi, București, 1978; Crângul hipnotic, București, 1979; Vânzătorul de indulgențe, București, 1981; Șaizeci și nouă de poezii de dragoste, București, 1982; ed. București, 1995; Carte pentru fata Gu, o fetiță cum ești tu, București, 1982; Marele premiu, București, 1983; Niagara
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
Timișoara, 1979; Focul rece, Timișoara, 1982; Lebăda solară, București, 1984. Repere bibliografice: I. Jivi-Bănățeanu, Tânărul poet Pavel Bellu, „Luceafărul”, 1936, 11; E. Secoșan, „Candelabre albastre” de Pavel Bellu, „Reșița”, 1937, 40; M. Georgescu, „Flori de piatră”, VS, 1940, 2406; I. Arcaș, „Elogiul simplității”, „Făclia” (Cluj), 1967, 6408; Petru Poantă, „Blaga în marea trecere”, „Făclia”, 1970, 9 august; Ion Cocora, Avram Iancu, TR, 1973, 10; Nicolae Țirioi, Barocul bănățean, O, 1973, 7; Ungureanu, Imediata, I, 59, 102-103; Nicolae Țirioi, „Focul rece”, „Drapelul
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
care o dusese băiatul, se posomorî. Îl chemă la el și, prefăcându-se supărat, Îi zice : Ia ascultă, voinice : nu crezi că-i păcat de tine să lâncezești aici, la curte ? Munca mea e folositoare, Doamne. Eu cioplesc săgeți pentru arcașii Măriei tale, făuresc paloșe pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți! Astăzi vreau să mă-ntrec În arc cu voi, zise Ștefan. Voinicii Își pregătiră săgețile, Își Încordară arcurile cu putere și au tras. Săgețile lor se duc ca vântul, de nu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și Mânăstirea Putna, zidită de Ștefan cel Mare. Cuvinte: cetate de scaun = cetatea unde locuiau voievodul și slujitorii săi; capitala țării; Împlătoșat = Îmbrăcat, Înarmat cu o haină specială din zale, de fier, piele etc., pentru a apăra corpul de lovituri; arcaș = oștean Înarmat cu arc; persoană care trage cu arcul. GIURGIU - CĂLUGĂRENII după Alexandru Vlahuță Sosim În fața orașului Giurgiu. Dunărea liniștită, largă, are aspectul unui lac frumos, poleit de razele soarelui. Pe-aici și-a Întins pod peste Dunăre, acum trei sute
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
BOIER] E Calabă Mesteacăn pe care-l duc la groapă. [LĂPUȘNEANU] Cum, unul ca acela la groapă? Unul/ce-n dușmănie s-a ridicat asupră-mi/ și i se cade oare o cinste așa de mare? / Aduceți-l încoace... Goniți, arcași, no-rodul /și nimeni să intre. Nu! nu! / Călăul să-l ieie pe-a sa mînă/ {EminescuOpVIII 209} și în spânzurătoare rămâie zece zile, /o neagră siluetă în zarea depărtată/ și în pohod de Nistru... Acolo corbii vie / și cânii să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Blois și cu bătrânul doge Dandolo; pe frate-său Enric îl chemă prin curier să vie din Asia înapoi, dar, fără a-i aștepta întoarcerea, împăratul porni totuși numai cu mica trupă de 140 de cavaleri, cu suita lor de arcași și scutieri, precum și cu trupele mai sus-numiților doi tovarăși de luptă, înaintînd cu curaj spre Adrianopol. Înaintarea acestei oștiri de agresiune, cam puțină la număr, contra orașului întărit, a cărui împresurare se hotărâse, a urmat în chipul următor: mareșalul Gottfried
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împăratului; Enric, mărinimos cum era, crezu răzvrătiților de-odinioară, dar acum pocăiților romei, îi iertă și-l luă sub scutul său în contra crudului lor nimicitor. Deși deocamdată nu putu aduna sub steagul său decât 400 de cavaleri cu scutierii și arcașii lor, totuși ieși-n campanie cu-această neînsemnată putere și dete piept romîno-bulgarilor, cu toate că aceștia, împreună cu aliați lor, fără a număra și pe pedeștri, erau aproape 40000 de călări. Ei cuceriseră deja Didymotichos și-ncepuseră a urzi intrigi și în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împresurară capitala despre uscat și despre mare, și o îndesuiră cu atât mai rău cu cât întreaga ostășime de luptă a latinilor se mărginea la abia o sută șasezeci de cavaleri proprii și la o neconsiderabilă grămăgioară de scutieri și arcași. Capitala era deja în pericolul iminent de a cădea necondiționat când extraordinară vitejie a împăratului Ioan de Brienne dete lucrului altă față. Acest erou făcu o ieșire puternică cu ceata sa de cavaleri în contra asediatorilor, aruncă claie peste grămadă oștirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreție relații cu această țară și să-și sporească cu efect influența lor proprie în țară. În acest spirit se întîmplă că Vladislav, principele de Opeln, în calitatea sa de regent vremelnic al Poloniei, dete în anul 1378 comandantului de arcași, românului Alexandru, moșia Hodlo lângă pârâul Tîrnova, permițîndu-i totodată ca administrația și justiția pe această moșie să se poarte după dreptul românesc. Regina Ungariei, Maria, exercită chiar fără jenă un drept de suveranitate asupra Poloniei, dăruind în anul 1383 o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sili din răsputeri să-i împiedice intrarea, puind în cumpănă toată puterea sa de luptă, întărind căile de munte, strâmtorile și drumurile săpate ce aveau a le trece ungurii mai cu țarcuri, mai puind curse și lăsând pretutindeni garnizoane de arcași. Avangarda armatei de operație, compusă din secui, o comanda Ștefan de Kanischa, un ostaș încercat, cu multă esperiență și stând în mare grație la monarhul sau, care prin înaintarea sa combinată părea a oferi oștirii năvălitoare destulă siguranță contra oricării
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
irumpe în țara inamică. Când regele, făr-a presupune deosebitele locuri de curse, începe să treacă lanțul Carpaților ce se ridică între Ungaria și Moldova, se vede deodată în mijlocul acelor curse, încunjurat și atacat pe neașteptate de o nenumărată mulțime de arcași moldoveni; oameni și cai sufer egal sub ploaia cea de săgeți și întreaga oaste regală se vede {EminescuOpXIV 196} oprită în loc. Ungurii la nevoie estremă sar de pe cai jos, se aruncă cu inimă de leu asupra moldovenilor, taie pe mulți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a lui Herodot pare a fi întărită de date arheologice. Este vorba de o cnemidă (datată din secolul al IV-lea î.e.n.) desco perită în mor- mântul princiar getic de la Agighiol (județul Tulcea), pe care este repre zentat un călăreț arcaș săgetând un balaur uranian (7, p. 45). În secolul I e.n., autorul latin Columella (De re rustica) vorbește despre „gonitori de nori” (nubifugus). La rândul său, în secolul al IV-lea e.n., Palladius (De agricultura, I, 35) descrie felul în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și, respectiv, pe Columna lui Traian. Interesant este faptul că ambii balauri nu sunt reprezentați, ca de obicei, într-o postură agresivă, ci, dimpotrivă, într-una de supunere totală. Personajele antropomorfe nu înfruntă monștrii (așa cum înfruntă balaurul atmosferic un călăreț arcaș de pe cnemida nr. 1 din mormântul princiar getic de la Agighiol, județul Tulcea, secolul al IV-lea î.e.n. ; cf. 107, p. 45), ci îi leagă fie la propriu (cu căpăstru), fie magic (prin actul libației). Revenind la plăcuța nr. 2, consemnez
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi de mare ajutor fraților noștri care, de ani lungi, se chinuie să găsească leacul pentru boala voastră. ― Și pînă-atunci așteptăm să ne măcelăriți, așa cum a făcut-o criminalul acela cu Jeremiah? insistă Bogumil. Abatele privi în jos spre călugărul arcaș. ― Fratele Rim este în cea de-a doua zi de pază și n-a învățat încă faptul că voi sunteți niște săteni pașnici și nicidecum soldații cu care este el obișnuit să se lupte. Pe de altă parte însă, ordinele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cei patru soldați de lângă Templu prăbușindu-se, transformați în marionete gigantice, pline de țepi. Pradă unei furii reci, Crey se ridică pe dâmb, își încorda privirea și emise un fascicul laser lung care decapita o linie întreagă de douăzeci de arcași. Abia atunci observă Crey culoarea uniformă a hainelor clonelor. Realiză imediat și de ce scanerele lor nu indicaseră nimic. Cineva avusese ideea genială de a acoperi hainele cu un strat subțire din substanța pe care chiar Crey le-o trimisese pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
revoluție mediologică nu se trăiește în direct, ci după consumarea ei ceea ce vrea să însemne că noii mediocrați sînt totdeauna depășiți de propria lor putere. Blocați de contraloviturile noului medium. De exemplu, Luther. Acest călugăr este, în 1517, ca un arcaș obișnuit să lanseze săgeți și care simte dintr-o dată în umăr reculul unei puști de război. Un alt nivel. Eroismul său: de a nu se lăsa răpus de acest șoc. Tiparul îl transformă pe filolog în agitator și apoi în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Literalmente absorbită de țintă, săgeata făcea corp comun cu aceasta Încă dinainte să plece din arc. Trecut, prezent și viitor nu sunt decât unul, unificate În clipă! Gestul just se manifestă din momentul În care nu mai există diferențe Între arcaș, săgeată (intermediarul) și obiectiv (finalitatea). Detașându-te de o voință fragmentată, divizată și redusă la un scop mărginit, devii capabil de a lăsa energia să se manifeste În stare pură. O atenție prea focalizată pe o intenție, pe un scop
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]