425 matches
-
ilustrul Zeno Ghițulescu, cu volumul: „Arcane (Heimlichkeiten)”, Ed. Niculescu, 2007: „Doctorul Zeno Ghițulescu, Cetățean de onoare al municipiului Târgu-Mureș și împătimit cavaler al condeiului, poet, romancier și dramaturg, apare din nou în „vizorul” iubitorilor de poezie cu un volum bilingv, „Arcane (Heimlichkeiten)” - o ediție antologică româno-germană (trad. Ida Alexandrescu), autorul operându-și singur selecția celor 120 de poeme din cele 16 cărți de poezie anterioare”. Un frumos portret îi face și lui Nichita sub imperiul inefabil al acelui “dor fără sațiu
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea Bogdana și unde este găzduit Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul”. A participat la numeroase concursuri, este redactor de folclor la Radio Gold Rădăuți, emisiunea „Comori de suflet românesc”, colecționează costume populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie Cazacu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie Cazacu, rapsod popular din zonă. În repertoriu au dansuri specifice zonei: „Arcanul” reprezentativ pentru localitate, dans bărbătesc de comandă, „Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe fond negru și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
sau sentimentul de neliniște și necaz, ci sentimentul de gingășie și liniște...acea gingășie primară. Poeziile sale par mai degrabă niște scrisori cum apar în antichitate, scrise pe aripile de fluture, sau cele din evul mediu, scrise pe frunza de arcan, peste care se aștern fulgii de nea. Mărturisirile din poeziile sale, sunt niște trăiri, trăite ca în scrisorile de dragoste; ele nu sunt mărturisiri de păcate, ci mărturisiri de dorurile pe care nu i le știe nimeni, trăite într-un
POETA CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ PREZINTĂ EMILIAN MARCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344573_a_345902]
-
transcedentală". Încă din cele mai îndepărtate vremuri, textele inițiatice erau scrise cu limbaje înflorite, de cele mai multe ori criptate, prin metafore mai mult sau mai puțin poetice, așa că lucrarea aceasta se situează pe o veche tradiție. Autorul ne plimbă prin principalele arcane ale gândirii esoterice ale omenirii, așa cum apar în marile culturi. Peste tot, simți un parfum gnostic, care este împrăștiat cu discreție. Are și unele incursiuni în Misterele Kabbalei, din care desprind tainicul concept al Arborelui Sephirot. Abordează temele mari ale
SLOVE DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344577_a_345906]
-
comuniști. El crescuse și copilărise împreună cu părinții mei, ca vecini, motiv pentru care au rămas prieteni și după ce acesta a devenit primar și membru de partid la comuniști. Asta a fost până la obligarea tatei de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor și această situație i-a atras
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
fără să-mi rupă piciorul, accidentul soldându-se doar cu o porțiune mare de piele luată de lanț de sub glezna piciorului meu. Aveam vreo 16 ani la acea vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > PROZATOAREA SOFIA ARCAN 14 IANUARIE 1917 - 27 MAI 1992 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Prozatoarea Sofia ARCAN 14 ianuarie 1917- 27 mai 1992 Cât de mult ne amintim de cei care s-au
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > PROZATOAREA SOFIA ARCAN 14 IANUARIE 1917 - 27 MAI 1992 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Prozatoarea Sofia ARCAN 14 ianuarie 1917- 27 mai 1992 Cât de mult ne amintim de cei care s-au născut pe aceste meleaguri dunărene? Se pare că îi uităm foarte repede. Oare nu e de datoria noastră să ne amintim mereu de cei
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
de cei care au scris despre aceste locuri? Este cazul unei scriitoare care a debutat încă înainte de apariția acelei culturi proletcultiste, cum i s-a spus la vremea respectivă. Voi încerca să o prezint pe cea care a fost Sofia ARCAN, născută la 14 ianuarie 1917, în Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, decedată la 27 mai 1992, în Timișoara. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Debutează la 18 ani, deci în 1935 la revista ,,Fruncea” și cu fragmente în revista Vremea. Debut
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
Timișoara, Editura Facla, 1986), Crinul - Cofetărie pentru doamne. Prozatoare timișorene contemporane (Timișoara, Editura Eubeea, 1997). A obținut Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara pe anul 1975. Postum îi apare volumul; Ora ireală, roman (Timișoara, Editura Popa’s Art, 1996). Prozatoarea Sofia ARCAN a scris despre zona Banatului așa cum avea să declare într-un interviu realizat de cunoscuta ziaristă Brândușa ARMANCA, publicat în revista Orizont în 1984. Cei despre care a scris fiind în general oamenii care munceau din greu prin pădurile Banatului
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
mai greu să aduci în prim-plan o scriitoare dintr-o zonă unde apariția la timpul respectiv a unei scriitoare era destul de surprinzătoare. Prezentare realizată de poetul Mihai LEONTE Membru al Ligii Scriitorilor Filiala Banat Timișoara Referință Bibliografică: Prozatoarea Sofia ARCAN 14 ianuarie 1917 - 27 mai 1992 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1220, Anul IV, 04 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
cu versuri adunate sub titlul "Eminesciana acum și de-a pururi"; - Vavila Popovici - SUA, cu o reușită cronică raportată la 164 de ani de la nașterea Lui Eminescu, sub titlul "OF, Doamne, Doamne!"; - Prof.dr. Adrian Botez, încercând să vă inițieze prin "Arcane alchimice în poemul "Mitologicale" de Mihai Eminescu"; - Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu aducând pentru dumneavoastră un material deosebit de interesant intitulat „Eminescu în „Câmpul cerbului”; - Preot prof. univ. dr.Theodor Damian (SUA), cu „Influențe creștine la Eminescu: Poemul Rime alegorice”. - Camelia
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
pâlpâind a joc.... VI. CUVÂNTULUI, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 837 din 16 aprilie 2013. În seara asta, prin glasul cristalin de ghiocel voi limpezi puștiul, acel înveliș greoi pe care iarnă l-a așternut că pe un arcan peste inima caldă de iubire. Voi plăsmui apoi din culorile inimii înseninarea acestei seri, sub bolta căreia, cantul blajin al iubirii se va naște din intonații până acum necunoscute. În seara asta, mă dărui ție, cel care scoți la lumină
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
divină. Cu gâzele și fluturii-mpreună, prietenii fideli de altădată, să adormim sub pleoapa înserării cu dorul agățat de-o stea perlată. Să-mbrățișez, cu mâinile-amândouă, copacul fremătând de nerăbdare, în leagănu-i din ramuri să mă prindă, ca-ntr-un arcan de infinită-ardoare. Apoi să uit tot răul ce se scurge din sufletele-nguste, mici și rele, iar gândurile să îmi zboare, -arzânde, spre libertatea inimii rebele. Referință Bibliografică: Dorințe nevinovate / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul
DORINŢE NEVINOVATE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364832_a_366161]
-
fizic, este vorba în primul rând de un itinerariu spiritual. În textele alchimice, de exemplu, regăsim indicații despre cum se poate făuri athanorul, matricea cu ajutorul căreia poți făuri aurul cunoașterii divine și piatra filosofală, sau care te fac atent asupra arcanelor pe care tu, ca persoană aspirând la desăvârșire spirituală, le întâlnești în procesul interior de solve și coagula. Chiar dacă sunt descrieri tehnice ale unor mașinării sau complicate itinerarii psihologice, ele au în comun acest caracter de reper, de „puncte cardinale
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
nesiguranței văl să fie dat de-o parte, Zorii izbăvirii să-mi inunde trup și inimă Iar lumina să îmi înflorească slovele din carte Umilind și-ngenunchindu-mi umbra. Eu la vânătoare voi porni și noaptea o voi prinde În arcane de păienjeniș avide, lacome, Și-n a călimării neagră temniță o voi închide... O fereastră-i voi lăsa, deschisă. Referință Bibliografică: Temnița călimării / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1342, Anul IV, 03 septembrie 2014. Drepturi de Autor
TEMNIŢA CĂLIMĂRII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352190_a_353519]
-
Pojejena s-au născut; dr. Slavița RADOSAVLEVICI, dr. Cătuța și Mărioara VERDEȚ, medici medicină generală. Cea mai mare parte din medicii născuți în Clisura Dunării s-au stabilit în Timișoara capitala Banatului istoric. Aceștia fiind; dr. Nicolae DRĂGHICI,dr. Ilie ARCAN, dr. Viorel RANGA, dr. Radu GOLUMBA, dr. Nicolae URSUȚA, dr. Afrodita BENDARIU și Verița NICOLICI- PETEANU. În reședința județului Caras Severin,Reșița s-au stabilit medicii;dr.Gheorghe MUNTEANU și Ana COSTESCU, iar în alte orașe au plecat; dr.Gheorghe
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
învins Ce cade lângă zidul vechi ori sub oțelul încins Voi scăldați în năimite râuri de lacrimi, de sânge In care moartea-i viață, în care râsul plânge. Cu credință, cu dragoste, Apropiați-vă! Cei cu visul cuibărit în marele arcan, în univers Toți ce ați cules învățătura din sinuosul lumii sens Din viețile martirilor, ucișilor pentru dreptate Veniți acum spre Adevăr, spre luminata libertate! Cu credință, cu dragoste, Apropiați-vă! Toți cei osteniți, vă cheamă Iisus Mântuitorul Vă strigă îngerul
REZONANŢĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354766_a_356095]
-
cuprinde acest volum, atunci mi-am dat seama de cuprinsul său. În prezentarea făcută de mine am arătat că este unul din cei care au continuat să scrie despre acest oraș după alți autori ca; Francesco GRISELINI, Alexandru MOISI, Sofia ARCAN, Elena GRONOV MARINESCU, medicul Ioan NISTORAN și mai recentul Mihai LEONTE. Este posibil că mai sunt și alți autori pe care însă cu scuzele de rigoare nu am citit. O prezentare mai amplă a fost realizata de însăși soția domnului
VIZITĂ ÎN VIZUINA ŞACALILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370948_a_372277]
-
mult în anii 1980, dar s-a pierdut după anul 1990. Această asociație având interesante expoziții cu teme miniere și geologice. Din Moldova Nouă s-au ridicat și câțiva scriitori consacrați în timp. O voi aminti aici pe scriitoarea Sofia ARCAN 14 ianuarie 1917 - 27 mai 1992, autoarea a câteva romane în care se descrie viața din această zonă. Nu trebuie uitat poetul Sorin GÎRJAN, un alt produs al zonei, care chiar dacă își desfășoară activitatea în Beclean, nu și-a uitat
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
miezul nopților de vară pentru că prin în toate aceste vieți te iubeam! Așa că îmi amintesc doar vag despre ele... MY DESTINIES Like with all of uș, I was portioned a few destinies, crammed one into the other according to some arcane previously approved decisions. These days I vaguely remember them. În one of them I was selling happiness to some tourists - I was selling it aș if it was some fairy-floss from which they would take one bite, and then throw
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
comuniști. El crescuse și copilărise împreună cu părinții mei, ca vecini, motiv pentru care au rămas prieteni și după ce acesta a devenit primar și membru de partid la comuniști. Asta a fost până la obligarea tatei de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor și această situație i-a atras
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]