374 matches
-
Maramureș. Iar acest tot este numit de Vasile Stati limba moldovenească. Ce ne facem atunci cu vorbitorii din acest spațiu, din afara Republicii Moldova și mai numeroși decît cei din Republica Moldova, care au conștiința că vorbesc limba română? Unde mai pui că ardelenii nu știu să fi vorbit vreodată moldovenește, dar au și conștiință lingvistică, și memorie istorică, pentru care au un adevărat cult. În liniile ei generale, harta menționată este corectă. Corect spus e că harta de care s-a folosit Vasile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
J.l. se așază așadar în făgașul de idei al sămănătorismului, recenzând elogios volumele lui Ilarie Chendi și N. Iorga și făcând loc printre colaboratori unor apologeți ai literaturii sămănătoriste, ca Ion Dragoslav, G. Rotică sau V. Loichița. Sunt atrași și ardelenii Horia Petra-Petrescu (cu un fragment de roman, intitulat Tinerețe), Ion Broșu sau Sever Septimiu Secula. La împlinirea a patru ani de apariție, unul dintre redactori ține să facă elogiul realizărilor de până atunci și să aprecieze rolul lui Iorga în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
în orientarea strategică, dar și în gestionarea operativă a activității. Acesta are o mare capacitate de acoperire a problemelor firmei, amplificată de disponibilitatea emoțională și de program pe care o are. Este ceea ce americanii numesc în jargon un workaholic, iar ardelenii spun că „muncește de-l uită Dumnezeu”. Chiar dacă face parte din familie, fiind cumnatul doamnei Ceposu, domnul Adrian Ceposu combină discreția cu eficiența în focalizarea puterii spre vârful piramidei, subliniind stilul de management al doamnei și sistemul de valori al
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se deschide și se închide în aceeași tonalitate impetuos emoțională pe care o regăsim dezvoltată în conținut: preastimabilului domn Titu Maiorescu i se transmit respectoasele complimente ale devotatului său servitor Ioan Slavici. După ce fusese atât de singur la București, între ardelenii lui de cultură germană ca I. Bechnitz, frații Brote, Sim. Popescu, D. Popovici-Bărcianu, N. Cristea și D. Comșa, Slavici se simte... sigur. Mediul social în care trăiește la Sibiu pare să-i priască, căci scriitorul se declară mulțumit și plin
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Jurnal de uzină”, TR, 1982, 4; Mara Nicoară, „Tulburarea naturii”, RL, 1983, 14; Valentin Tașcu, Poezia lui Valeriu Bârgău, CNT, 1985, 2; Mariana Lazăr, „Steaua de pământ”, ST, 1985, 1; Dan Lupulescu, „Plantele din fereastră”, R, 1985, 12; Laurențiu Ulici, Ardelenii, RL, 1986, 39; Dorin Măran, Poezia lui Valeriu Bârgău, SLAST, 1987, 13; Adrian Dinu Rachieru, „Noima de aur”, AST, 1987,11; Ioan Holban, „Semne particulare”, CRC, 1988, 35; Ulici, Lit. rom., I, 249-250; Dumitru Dem. Ionașcu, Supraviețuitorii. Cartea cu prieteni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
o structură subordonată integral politicului, chiar prin asumarea programului Frontului Național Democratic. Din discuția despre poezia atât de diversă și adesea gata să se contorsioneze, să se crispeze sub amenințarea vremurilor, din deceniul al V-lea, nu pot să lipsească ardelenii, în special cei de la Cercul Literar de la Sibiu. Alexandru Lungu cultivă o poezie apropiată de reportaj în unicul volum publicat în deceniul acesta, Ora 25. De la poezia de război, Jurnalul unui soldat (în care se notează experiența frigului și a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la efort științific și la organizare riguroasă și, de aceea, chiar atunci cînd a continuat și a dezvoltat idei științifice ale înaintașilor, le-a prezentat ca reacții ale sale și ca puneri la punct ale lucrurilor. Ca atare, ceea ce propuneau ardelenii, fiind aspecte specializate și dificile ale cunoașterii, nu a putut beneficia de o evaluare și de o analiză propriu-zisă, fiind respins în totalitate și aparent înlocuit cu ceea ce pornea de la critic. Maiorescu este apreciat astăzi ca un realizator de mari
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
putut zice nimic, dar am înscris în sufletul meu o învățătură: că Dumnezeu i-a dat omului mintea ca s-o folosească pentru binele lui și al aproapelui. Deși unii folosesc capul numai „ca să aibă cuier pentru pălărie”, cum zic ardelenii. Amu... nu-i vremea dumneavoastră În peregrinările prin satele Apusenilor ședeam de vorbă cu oamenii despre vremurile ce vor veni după ocupația sovietică. Unii intuiau marea nenorocire spirituală și materială, alții încercau să se amăgească cu gândul că ne vor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Fiecare pasăre pe limba ei piere”. Lângă el stă nebunul sau ofițerul. Înfățișarea lui e ciudată, capul e pe jumătate alb, pe jumătate negru: nu e întreg la minte. Stilul lui de luptă e foarte curios. Se duce, cum zic ardelenii, într-o dungă. Oprindu-se unde îi vine, distrugând totul în cale. El nu are capacitate de discernământ, are o idee fixă. Și el are o dublură. Dacă piere un nebun, îi ia locul altul. Ideile nebunilor care conduc lumea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
petreceri la moldoveni, Satu Mare, schimba în Dej, nu în Cluj, schimbai în Cluj dacă mergeai pe partea ailaltă! acceleratul Suceava Constanța pe linie de garare, zic de moldoveni, dar au bucureștenii niște expresii! e bine, e deștepți, esact exact! și ardelenii tot așa, au niște expresii! hai că v-am adus viști, niște cîrnați! șpais la Timișoara, bisericuța ori templul, non-ortodox, la rînd cu imobilele gării, legea geamului, lucrurile de două ori mai șterse prin el, prin ochi de patru ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
veți lucra în contrapartidă! dacă nu este de la o firmă autorizată! ai auzit? nu are de "Remar" de Pașcani, nu se plimbă! păi GFR Grup Feroviar Român i-o luat prima dată pe Simeria, ce i-o prostit și pe ardelenii ăia! cele mai mari probleme aici le-o avut, la Pașcani! o plecat tineretu', o rămas bătrînii! că n-am eu păru alb! fă și mie un filet cu bază de cant! ce-ai crezut, că moldovenii sînt proști? bagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai multe edituri. Așteptăm, pe adresa redacției, cărțile editate de dvs., pentru a fi prezentate și apreciate la adevărata lor valoare de către colectivul publicației noastre (Redacția). În caz că revista ajunge la Suceava, merită să luați un nr. și să-l răsfoiți. Ardelenii sunt oameni mai serioși, și, cine știe, dacă le trimiteți talonul pe care vi-l dau, se ivește ceva. Adresa este: Fundația Culturală Dacia, str. Ospătăriei, nr. 4; cod 4300, Cluj-Napoca. Domnule Dimitriu, din primele trei lecturi făcute până acum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lunii decembrie 1922 la București, această publicație a avut, în primii ani, un caracter prin excelență eclectic. În etapa clujeană, paginile ei reunesc autori din toată România, între timp întregită, din toate generațiile și de orice formație. În sumarele ei, ardelenii Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Emil Isac figurează alături de muntenii și oltenii Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Gib I. Mihăescu, de moldovenii Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide; sămănătoriști ca Ecaterina Pitiș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
mai multor literați cu noi pînă acum făcute, cunoaștem că românul încă poftește de aci nainte o hrană pentru inimă și mintea sa mai sățioasă. Și Foaia de duminică cu sfîrșitul anului curgătoriu va să înceteze. Dar acum, domnilor! Noi ardelenii, atunci cînd frații noștri de peste Carpați cetesc cinci, șase gazete și foi literare în limba romînească să rămînem de la o astfeliu de întreprindere, care cel mult patru sau cinci sute de patrioți și naționaliști literați și bine simțitori sînt în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
faptă cum că limba românească este destoinică de a să putea deplini, regula și îmbogăți ca oricare alta; și încă cu atîta mai mult cu cît are izvoare mai bogate pă maica și surorile sale, de unde să se poată ajutora: ardelenii, mai mult decît un milion și două sute mii romîni să rămîie tocma acuma răci și nesimțitori pentru limba sa, pă care, precum toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Ei sperau că-n reeducare vor câștiga... La cei care admit sau cei care se implică în reeducare, fie că vor face detenție mai scurtă - că erau bine pecetluiți, pentru că erau cu condamnări între 8 și 10 ani, în timp ce noi, ardelenii, în general am fost cam sub 5 ani - fie vor lua funcții după ce se duc acasă. Atât de naivi au fost... De unde-a plecat totul? Că, practic, reeducarea a plecat de la alții, nu de la acești Stoian și Levinschi și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu înșală. ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi... Ardelenii se bucurau de respect, în general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de... de nicicum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu înșală. ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi... Ardelenii se bucurau de respect, în general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de... de nicicum. O figură care nu spunea multe, o figură care nu arăta nici inteligență, nici bună dispoziție, nici bonomie, nu arăta nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din celelalte centre de învățământ din Țară, aproape că nu găsești publicații pe măsură - științifice și didactice. Iașul, prin corifeii săi - profesori și cercetători științifici - din trecut și contemporani aproape că nu găsești un termen de comparație. Iașul, cum spun ardelenii, sunt „fruncea” - atât pe plan didactic cât și științific; „Cinste lor” și urări de sănătate. Cu stimă și să auzim numai de bine, Prof.Perju OMAGIU PROFESORULUI UNIVERSITAR DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ LA CEA DE-A 75-A ANIVERSARE Stăruie în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și s-au stabilit în Dobrogea. În acest context, s-a apreciat că "nicio parte a pământului românesc nu datorează Transilvaniei atât cât datorează Dobrogea"70. În Dobrogea ardelenii au făcut "una din cele mai trainice și mai semnificative descălecări din multele pe care le-au făcut pe alte întinsuri românești"71. Mihai Ionescu-Dobrogeanu afirma că "a se ocupa cineva de mocani este a atinge una din cestiunile cele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
frăție, spre a chibzui cum să întindem o mână de ajutor fraților noștri de peste munți, și cum am putea trimite un cuvânt de mângâiere fraților care sufer de opresiunea streinilor"1692. În încheierea discursului său, Ioachim Drăgescu afirma: "Ce vor ardelenii? Libertate și patrie! Ei bine, le vor avea, pentru că orice opresiune făcută unui popor este o lovitură adusă tendințelor culturale ale epocii"1693. Alături de preocupările culturale, în Dobrogea se manifestă tot mai intens interesul pentru dezvoltarea economică a provinciei. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și nu numai În Transilvania, ci pe Întreg teritoriul românesc, prin curentul latinist, aflat În poziție dominantă până după 1870. Cel mai influent dintre exponenții săi, istoricul și lingvistul August Treboniu Laurian (1810-1881) — de remarcat prenumele latine, așa Își botezau ardelenii copiii, cu nume latinești —, Își Începea Istoria românilor, publicată În 1853, de la fondarea Romei (753 Înainte de Cristos), adoptând și sistemul cronologic corespunzător. Istoria românilor se Înfățișa ca o continuare a istoriei romane. Românii erau romani, nici mai mult, nici mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe soluții ieșite din comun
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În orice construcție națională, este voința de a fi: de a fi (sau a nu fi) român ori moldovean. Termenul „moldovean“ poate genera confuzie; moldovenii de la apus de Prut sunt parte constitutivă a națiunii române, la fel ca muntenii și ardelenii, moldovenii de la răsărit de Prut rămâne să se lămurească ei Înșiși ce sunt. În momentul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova părea gata să se arunce În brațele României. Limba română (și nu „moldovenească“, cum i se spunea În epoca sovietică) a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
propus, așa că renunț. Încă din primăvara anului 1917, cunoscusem la „Liceul Refugiaților” de la Universitate, pe doi ardeleni, refugiați din Brașov, unde fuseseră colegi cu verii mei Bercan, așa încât ne-am împrietenit repede. Când s-a încheiat „Pacea de la Buftea”, toți ardelenii refugiați au luat din nou drumul bejeniei și, în toamna anului 1917, au plecat în Rusia. Unul dintre cei doi prieteni, Sextil Aron, fiul unui învățător pensionar, s-a prăpădit printre străini. Al doilea - Dorin Popescu , cu care ne-am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]