647 matches
-
La final, a bătut de trei ori cu pumnul în masă, de i-a lăsat pe critici cu gura căscată, apoi a ieșit val-vârtej și s-a dus într-o cameră alăturată, de unde și-aluat pălinca și punga cu cârnați ardelenești tradiționali, drept răsplată pentru prestația sa fulminantă, în fața dușmanilor poporului, adică, în fața nenorociților de critici. În celelalte povestiri înspumate în tragismul lor intrinsec, George Terziu cultivă hazardul și absurdul cu abilitate, căzând de bună voie în butaforie, autoironia și comicăria
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
de la Moscova, în1957, unde a fost premiat cu medalia de aur. Într-o carieră rodnică de cântec, dar și zdruncinată în primul rând de starea sănătății foarte agravată la finalul vieții, interpretul Ion Cristoreanu a cântat inegalabil de curat folclorul ardelenesc și bănățean, preluat de la rădăcină, păstrat, șlefuit, și retransmis la sursă nouă pentru cei ce vin. Radioul, televiziunea, Electrecord-ul, și-au sporit comoara de folclor din dărnicia sa, iar orchestrele ce l-au acompaniat, printre care cele cu Ionel Budișteanu
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
asociata sa, soția, s-ar fi făcut nevăzut cu banii. În sprijinul băncii păgubite a fost angajat detectivul particular român Gherasim Oprescu, agentul care l-a urmărit pe Panduru prin toate cotloanele bătrânului continent, până la locuința sa dintr-un orășel ardelenesc. Doar că pe eticheta apartamentului scria Elvira van den Pander. Să-și fi schimbat Panduru numele? Oprescu și asistenta sa au filat apartamentul și au făcut o descoperire de-a dreptul senzațională: urma i-a condus pe cei doi ambițioși
Agenda2005-39-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284244_a_285573]
-
Roman împotriva memoriei (Ed. Compania, 17 lei); Mircea Cărtărescu - Baroane! (Ed. Humanitas, 19 lei); Lev Tolstoi - Război și pace, vol. I-IV (Ed. Gramar, 68,01 lei); Pierre Bouretz - Martori ai viitorului (Ed. Hasefer, 43,60 lei); Sorina Țibacov - Prăjiturile ardelenești: cele 150 de rețete care fac fala tradiției transilvane (Ed. Compania, 12 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Terorismul cotidian Abu Musab Al-Zarqawi este astăzi, după Ossama Ben Laden
Agenda2005-39-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284249_a_285578]
-
unei noi emisiuni filatelice Miercuri, 28 septembrie, „Romfilatelia” a pus în circulație emisiunea filatelică Câini de vânătoare, formată din șase timbre cu aceeași valoare nominală - 2,20 lei. Emisiunea ilustrează diferite rase: Pointer, care caută și găsește vânatul mic; Copoiul ardelenesc, capabil să vâneze singur, la mare distanță de stăpân; Bloodhound, una din cele mai vechi rase de vânătoare, folosit la căutarea și găsirea vânatului mare rănit; Jagd Terrier, un hărțuitor de vânat negru, cum ar fi mistrețul sau ursul; Rhodesian
Agenda2005-40-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284269_a_285598]
-
30 lei/kg, piept de pui umplut - 15,70 lei/kg, filé piept de curcan - 22,50 lei/kg, ruladă de pui Alina - 15,90 lei/kg, fleică de porc - 12, 30 lei/kg, kaiser - 16,80 lei/kg, șunculiță ardelenească - 9,40 lei/kg și altele. ( C. B.) , slănină afumată - 7,35 lei/kg, mușchi ardelenesc - 41,65 lei/kg, tobă - 8,50-9,95 lei/kg, produse de post (parizer - 3,10 -6,9 lei/kg, salam - 3,25-8,20
Agenda2005-28-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283934_a_285263]
-
50 lei/kg, ruladă de pui Alina - 15,90 lei/kg, fleică de porc - 12, 30 lei/kg, kaiser - 16,80 lei/kg, șunculiță ardelenească - 9,40 lei/kg și altele. ( C. B.) , slănină afumată - 7,35 lei/kg, mușchi ardelenesc - 41,65 lei/kg, tobă - 8,50-9,95 lei/kg, produse de post (parizer - 3,10 -6,9 lei/kg, salam - 3,25-8,20 lei/kg, crenvurști - 8,30 lei/kg, cârnați - 8,25-9,20 lei/kg, pate - 1,45-1
Agenda2005-28-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283934_a_285263]
-
lei/kg, tobă - 82 000 de lei/kg, parizer extra - 95000 de lei/kg sau cu șuncă - 119 000 de lei/kg, virșli - 100 000 de lei/kg, cârnați de casă - 128 000 de lei/kg, cabanos - 110000 lei/kg, ardelenești - 99 000 de lei/kg sau subțiri - 131 000 de lei/kg și diverse sortimente de salam (de vară - 92 000 de lei/kg, uscat - 130 000 de lei/kg, de porc - 88 000 de lei/kg, italian - 86 000
Agenda2005-19-05-1-comert () [Corola-journal/Journalistic/283654_a_284983]
-
kg, de porc - 72 500 de lei/kg, italian - 65 500 de lei/kg, vânătoresc - 59 900 de lei/kg), cârnați țărănești - 101 000 de lei/kg, oltenești - 93 500 de lei/kg, de casă - 93 500 de lei/kg, ardelenești - 68 900 de lei/kg, cabanos - 93 500 de lei/kg), crenvurști de piept de pui - 85000 de lei/kg, polonezi - 43000 de lei/kg, pate de ficat - 67 500 de lei/kg, mușchi file afumat - 192 200 de lei
Agenda2005-20-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283680_a_285009]
-
român în Transilvania, având și calitatea de membru titular al Academiei Române, fiind primul academician român care a rostit un discurs de recepție a acestui titlu, avându-l în prim plan pe Gh.Șincai, un discurs de mare interes pentru Școala Ardelenească. Totodată, printre activitățile depuse în numele și pentru binele neamului său, se numără și activitatea depusă în guvernul Kogălniceanu, cu care a înregistrat o altă premieră, aceea de a fi primul român transilvănean care a făcut parte dintr-un guvern de la
OMAGIU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384135_a_385464]
-
Leagănul ei de Facere. Un Luptător sub regele Popor care a stăbătut abrupturi ucigătoare, dar de fiecare dată reușind izbândele de epopee ale Termopilelor. Un Luptător asumat pentru Dreptatea românilor din toată întinderea lor, dar mai ales pentru Neamul lui ardelenesc, izvoditor de Țări Române mai mereu supuse și încălecate de vitregiile vremilor potrivnice! Un Luptător cu suflet de floare, sensibil la minunea dumnezeiască numită Viață, pe care o cuprinde cu cingătoarea tricoloră a credinței strămoșilor. Și mai este ceva demn
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]
-
umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut”. La 14 mai 1918, în ziarul „Lumina”, Liviu Rebreanu scria: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici, în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii.... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
E o metodă de învățare clasică și foarte eficientă dar, spre ghinionul sau, tânărul diplomat nipon studiase la Cluj și nu mai reușea să scape de accentul locului. Hazul de a asculta un japonez vorbind românește cu un puternic accent ardelenesc e savuros. De partea noastră, tradiția solidă este de a avea demnitari înalți care vorbesc prost chiar și cele mai uzitate și facile limbi străine. Engleză lui M.R.Ungureanu sau chineză lui Viorel Isticioaia-Budura sunt excepțiile. Specialiștii Ministerului de Externe
De ce s-a enervat Internetul românesc [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
curcan copt la jar, salate de icre de știuca, zacusca cu pește, pește mărinat și afumat, pește la grătar, produse lactate din lapte de vacă, oaie și capră, brânză în coaja de brad de la Bran, prăjituri, muștar de Tecuci, pâine ardeleneasca și olteneasca, miere, pastrama de oaie, brânză de burduf și multe, multe soiuri de vin! Tot dumincă, va fi organizată o expoziție de flori în Târg, unde iubitorii plantelor vor putea admira și cumpără cele mai frumoase flori de sezon
Ziua Internaţională a Copilului: Google sarbatoreste 1 IUNIE cu un doodle special [Corola-blog/BlogPost/93521_a_94813]
-
a invitat să vin la el la Viena, la «Restaurantul Mincinoșilor». Mare mi-a fost mirarea când, într-o discuție, mi-a spus că în Austria, ca și în Ungaria, termenul de «bucătărie românească» e înlocuit cu cel de «bucătărie ardeleneasca». Din Ardeal vin multe rețete bune și chiar marele gastronom Gundel punea bucătăria ardeleneasca înaintea celei franțuzești în materie de gust. Helmut mi-a vorbit, între altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
te lasă să-i explici și-ți țrîntește ușa-n nas, da cînd vine o nespălată d-aia cu puradeii după ea or una de ține ochii Închiși și zice că-i oarbă numa ce-i vezi că scoate pieptul ardelenesc și-i dă sau un ciolan afumat, de ce agonisește tot omu, Își rupe de la gură c-așa ie românu milos, da ia să-i ceri bani să trăiască și iel mai civilizat, aș, nici nu vrea să auză, nu văzuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Eu credeam că nu se simte. Nu, nu vreau să mă înțelegeți greșit, îmi place cum sună. Însă e puțin mai neobișnuit, știți ce vreau să spun, consoanele moi au un farmec deosebit. Să știți că și pentru mine accentul ardelenesc pare puțin ciudat, deși aici în zonă parcă nu-i așa pregnant. Chiar voiam să vă întreb, de ce tot pomeniți de Ardeal? Aici nu suntem în Ardeal. Nu mai spuneți! Dar unde? întrebă Cristi amuzat. Mai degrabă în Țara Hațegului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
părea să se sinchisească prea mult de asta. Fiindcă nu-și putea permite să bea vârtos, își omora timpul numai gustând pălinca. Se gândea la ale lui și trăgea cu urechea la discuțiile celor de la mesele învecinate. Îl amuza graiul ardelenesc în care minerii se plângeau de greutățile lor. Așa aflase că exploatarea lemnului era o îndeletnicire apărută abia de curând în părțile acelea. Adevărata bogăție a munților ce înconjurau mica localitate era aurul care se găsea din belșug acolo. Dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ridică puternic în toată casa, umple pământul și cerul, păsările se opresc, copacii ascultă, ierburile se ridică spre soare: Ană, zorile se varsă/ Lasă-mă să merg acasă/ La copii și la nevastă... / Ană, zorile se varsă... E un cântec ardelenesc pe care-l cântă Ioan Bocșa, melodia e sfâșietoare, tristețea unui bărbat împărțit între nevastă și iubită, fredonează și regizorul, Ană, mândra mea frumoasă, prietenul lui cântă atât de frumos, că Laszlo ar vrea să plângă, amintiri vechi, tristeți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
bărbat mulțumit și, mai ales, ca un român cu datoria împlinită. ― Bună dimineața, țară, spune el cu glas mândru. Liniște puternică. ― Trei culooooori cunosc pe luuuume, cântă Johnny mulțumit. ― Auzi, domnu’ Johnny, spune într-un târziu Horea, cu accentul lui ardelenesc care te băga în boale, ca român te fericesc și te gratulez, dar ca derector ce mă aflu, te bag în pizda lu’ mumă-ta, că n-am pus geană pe geană. Ai și strâmbat pereții dând-o cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
când s-a umplut sala de au mai trebuit aduse scaune...au fost prezenți autorii lansați, cu excepția domnului Berghian din Italia. Dar a venit Tudor A. Ursente, Hashtagul cum îi spun eu, tocmai de la Oradea și a avut un discurs ardelenesc de toată frumusețea. A venit de la Hunedoara, poetul drag și cuminte Sorin Micuțiu, el ne-a explicat semnificația numărului 40 din frumoasa piesă de colecție în versuri pe care a lansat-o. Cu peripeții a ajuns și vieneza Melania Briciu
IMPRESII DINTR-O ZI DE 3 APRILIE- CENACLUL LIRA21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362994_a_364323]
-
tot ce e curat și frumos. De fiecare dată am în traistă scoici de diferite mărimi. Îmi amintesc de mare și îmi aduc la ureche vuietul mării. Cânți într-un anume fel dragostea dobrogeană. E altfel ea, față de cea moldovenească, ardelenească, oltenească...? În Dobrogea se cântă altfel decât în alte zone: în Teleorman dragostea se cântă „în draci”, tumultos, cu mult patos, de pildă, pe când dragostea dobrogeană este una mult mai adâncă, nu atât de zbuciumată, mai timbrată, mai curată, mai
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu o vechime de aproape opt sute de ani. Dragul meu oraș! Așa de mult doresc să te revăd, să-ți aud murmurul vorbirii ardelenești... specifică acelei zone. Anii au trecut cu zecile... dar memoria Binșului mi-a rămas curată, neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
generație. Din meniu nu au lipsit mititeii, sarmalele, ciorbele, prăjiturile, kurtos colacs, plăcinte și mule alte bunătăți tradiționale. S-au servit vinuri de Jidvei, Cotnari și Recaș, must, bere Timișoreana și Ciuc, dar și diferite sortimente de țuica și pălincă ardelenească. Festivalul a inclus momente muzicale, dansuri populare românești prezentate de Ansamblul Ethnic Carpathia și un concert susținut de formația “Balti Mari”. A fost amenajată o mică piață de produse tradiționale românești, bijuterii, icoane, carți și ceramică românească. În incinta bisericii
ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
-
să lupte fiecare întru fericirea comună. Până și natura îndeamnă omul la bine și la respect față de creație, în poeme care par rugăciuni-psalmi, îndeosebi cele care au ca motiv central casa părintească, Ardealul iubit. E aici un soi de mândrie ardelenească pentru faptul că autoarea a trăit pe acest sfânt meleag, atât de încercat în istorie, dar cumplit de frumos, mai ales în amintirile celor plecați. În Ardeal dorul e mai intens, iubirea e mai aprigă, toate lucrurile sunt așezate parcă
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]