2,478 matches
-
a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama vitregă i-a făcut copilăria grea eroinei împiedicând-o să meargă la scoala. Cu toate dificultățile, Ana a reușit să termine școală normală din București. În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere. Citește mai mult Ana Ipătescu a fost o eroina a revoluției de la 1848 din Țară Românească. Ea s-a născut în anul 1805, în București, iar tatăl său, Atanasie Ghiulerasa, era proprietarul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama vitregă i-a făcut copilăria grea eroinei împiedicând-o să meargă la scoala. Cu toate dificultățile, Ana a reușit să termine școală normală din București.În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia.Cel de-al doilea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia.Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere.... XXII. IARNĂ, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014. Doamna Zână Iarnă a sosit, Cu fiii ei, fulgii, a venit. -Tu, personaj îndrăgit, Iarnă, ne-ai făgăduit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama vitregă i-a făcut copilăria grea eroinei împiedicând-o să meargă la școală. Cu toate dificultățile, Ana a reușit să termine școala normală din București. În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere. În cadrul întâlnirilor societății secrete „Frăția”, eroina îi cunoaște pe câțiva dintre liderii care vor forma guvernul provizoriu după izbucnirea revoluției pașoptiste. Ceea ce își doresc revoluționarii apare în Proclamația de la Islaz din 9
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
ce atestau frecventarea Universității din Odesa, sunt “acceptate” de profesorul basarabean Constantin Stere, rectorul Universității din Iași și șeful organizației liberale județene. Misiunea lui e totuși alta. Părăsește Iașul, plecând la București. Obținuse între timp și ajutorul unui alt sponsor, arendașul C. C. Calciu, membru marcant al organizației iorghiste din Covurlui. Îl primesc cu căldură bancherul Ioan G. Bibicescu și basarabeanul exilat Zamfir C. Arbore, conducătorii Societății de Ajutorare a Românilor din Basarabia “Milcovul”. Cei doi se pun chezași și Ilie e
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
prima oară când trecea unul din acele praguri. După moartea tatălui său, averea Alighierilor se subțiase odată cu prăbușirea valorilor funciare ale pământurilor care constituiau patrimoniul de familie. Veniturile se reduseseră la mai nimic, arse de anii proști și de lăcomia arendașilor, așa Încât, din ce În ce mai des, Dante fusese nevoit să ceară câte un Împrumut de la oamenii aceia de joasă speță. La Începuturile angajamentului său politic, nu puțini cămătari făcuseră un pas În față În mod spontan, oferindu-se să Îi acopere cheltuielile. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
secere, grâul era făcut snopi și pus în mici clăi, numite „jumătăți”; fiind pătruns de apă, trebuia desfăcut și uscat, dar nu apuca să se mai usuce că a doua zi ploua iar. Pagubele au fost așa de mari, încât arendașul care „ținea” moșia lui Dumitru Rosetti n-a mai putut plăti arenda moșiei. Apoi, în august, s-a abătut asupra satului un uragan cu ploaie și ghea care putea și văzută prin curți și grădini și a doua zi. A
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din agricultură (numai capul familiei era scos la muncă, la clăci, nici femeia, nici copiii trecuți de 18 ani nu erau scoși la robot) s-ar datora introducerii sistemului arendășiei și fabricării rachiului, horincii, în velnițe („fabrici” de spirt). Și arendașii și fabricanții de horincă erau, după cum se spune, evrei, veniți din Galiția, după ocuparea acestei părți din Polonia de către Imperiul Austriac. Dacă sistemul arendășiei, ca modalitate de exploatare a moșiilor prin intermediar, apare în a doua jumătate a secolului al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
11.000 de rani - este exagerat, asta ca să se diminueze vina celor care erau la guvernare atunci - conservatori și liberali - ca și cum, dacă ar fi fost împușcați câteva sute nu era tot crimă. S-a încercat să se arunce vina pe arendașii evrei care formaser adevărate trusturi arendășești, mai cu seamă în nordul Moldovei, dar s-a observat că marea majoritate a arendașilor erau români, la fel și administratorii, așa cum la moșia Virgiei Lambrino (Rosetti) era administrator Ciulei Costache. Pe lângă lipsa de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dacă ar fi fost împușcați câteva sute nu era tot crimă. S-a încercat să se arunce vina pe arendașii evrei care formaser adevărate trusturi arendășești, mai cu seamă în nordul Moldovei, dar s-a observat că marea majoritate a arendașilor erau români, la fel și administratorii, așa cum la moșia Virgiei Lambrino (Rosetti) era administrator Ciulei Costache. Pe lângă lipsa de pământ (cauza cauzelor), răscoala țăranilor din primăvara anului 1907 s-a datorat lipsei de școli, de asistență sanitară, bolile sociale și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trebuie unei gospodării. în locul conacului sunt 6 gospodării: Gheorghe N. Boca, Toader V. PușcuțăHortolomei, Toader Miron Boca, Gheorghe Câțânaș, Constantin C. Știrbu și Vasile N. Boca. Tot în 1921, Obștea a avut un proces cu Spiridon Herțanu, căci el era arendașul moșiei lui Sterian și după cum contractul lui expira la 20 aprilie 1919 atunci se termina anul agricol. Obștenii, după ce s-au văzut stăpâni pe moșie, l-au oprit ca să mai taie stejar din pădure. Iar el, pentru că nu se terminase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai întâi, arendate țăranilor. Lucrările de expropriere, începute în comuna Filipeni la 3 februarie 1919, în prezența judecătorului Alex. Pătârlăgeanu de la Judecătoria Parincea, aveau în vedere, mai întâi, moșia lui Jorj Sterian, care atunci era la Paris, fiind reprezentat de arendașul Spiridon Herțanu, Gheorghe Paltzer, conservatorul moșiei și Iacob Vodanovici, „prepusul” proprietarilor. Moșia „Dobreana” era în preparative de a fi cumpărată de Obștea „Sfânta Treime”, adjudecată în 10 februarie 1919, când a avut loc supralicitarea. La cererea obștenilor, Casa Centrală a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu carul cu boi, muncind la cărăușie. Cel care a dat 3 lei a muncit o săptămână la prășit sau secerat! Niciun istoric, niciun economist n-a calculat gradul de exploatare a forței de muncă a țăranului de către boieri și arendașii lor. Luncașii ar putea constitui un exemplu în acest sens, iar pământul care, până la urmă, l-au cumpărat de la proprietari, a fost plătit de mai multe ori. Așa că 603,22 lei strânși de la cei 69 capi de familie din Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că o iubea cu adevărat pe tânăra lui floare de seră caldă. Bătrânul Destinat muri la opt ani după nevasta sa, într-un atac pe un drum găunos, când mergea să-și vadă una din ferme ca să-l muștruluiască pe arendaș, și poate chiar să-l dea afară. A fost găsit cu gura deschisă și nasul zdrobit într-o ceață groasă de început de aprilie datorată aici ploilor care biciuiesc atunci cerul și transformă pământul într-o mâzgă cleioasă. Se întorsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
categorie, formată din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul ei gravitau numeroși proprietari sau arendași de moșii), nu se opunea reformei proprietății și măsurilor de îmbunătățire, dar cerea recunoașterea dreptului de proprietate deplină asupra întregii 19 I. Pătroiu, op.cit., p.77-80. 20 Ibidem, p.18-25 21 Ibidem, p.78-89 34 moșii (după sistemul Codului civil
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
i-a arat cele două loturi. A tras cam greu tractoristul pentru „desțelenirea” porțiunilor bătătorite, fără să-i pese cât carburant a consumat și dacă s-a stricat ceva. Plugul și tractorul erau ale patronului, inginerul Casapu, cel mai mare arendaș din comună. După ce-a arat loturile (era într-o sâmbătă după amiază), Mărășteanu s-a dus a doua zi cu parii și colacii de sârmă ghimpată, cu care și-a închis loturile pe porțiunile învecinate cu drumurile. Totul spre
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
mă cheme?” Nichita Tomescu reprezintă juridic Canada la Națiunile Unite! Nichita Tomescu s-a născut în inima Bărăganului în anul 1919, la 23 august, în localitatea cunoscută în acele timpuri sub numele de Principesa Maria, astăzi Ioan Roată, în familia arendașului și negustorului de cereale, Marin Tomescu. Harnic și foarte inteligent, tatăl lui Nichita a fost cel mai bun primar al comunei, în perioada interbelică. Avea o avere considerabilă și a donat primăriei tot salariul său de primar, contribuind la construcția
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Printre cei mai mari boieri și arendași din județ, care posedau un număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
sector economic în Oltenia și întreaga Țară Românească. Importanța sectorului morăritului pentru economia părții de vest a Oltenie, rezidă nu numai din numărul mare de instalații existente în această zonă, dar și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
zonă, dar și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor judecate la judecătoria Mehedinți cele mai multe se refereau la pământ, urmate de cele privitoare la stăpânirea și exploatarea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație/ Ne-au fost impuse legi umilitoare/ Îngenuncheați sub jug și silnicie/ Ne-au sufocat ginte minoritare// Secătuită țara se destramă/ Finanțele-s pe mână de borfași/ Președinția - permanentă dramă/ Senatul țării - pentru arendași// Se construiesc secrete catacombe/ Atacă corbii cerul României/ Și croncănesc ca Țara să sucombe/ Plătim cu viața drumul sărăciei// Ne înjosesc minorități păgâne/ Modificând versete din scriptură/ Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române!”/ Tehno-guvernul e o agentură// La asfințit când
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
bisericii. De-a lungul acestui râu, orașul se întindea de o parte și de alta cu hanuri vestite, cu case vechi din lemn sau paiantă dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau gospodăriile de străzile prăfuite în care, toamna și primăvara, bălțile formate de-a lungul mahalalelor strîngeau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]