1,007 matches
-
5000 kg la hectar), o cantitate mai mică decât cele oferite de fermele comerciale (700 kg la ferma comercială Favorit din satul Iazu și sau 800 kg la ferma comercială Promar și Adiflora din satul Smirna). Țăranii își pot primi arenda numai în produse și trebuie să se descurce singuri să-și vândă grâul, atâta vreme cât managerul nu acceptă să vândă pentru ei. Regimul de arendă rigid, exploatator în viziunea țăranilor, pe care îl descriu aici, nu este un fenomen izolat. Evidențe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
arendă rigid, exploatator în viziunea țăranilor, pe care îl descriu aici, nu este un fenomen izolat. Evidențe empirice similare din sudul României pot fi găsite într-un articol scris de Rachel Sabates-Wheeler (2001) care arată că majoritatea proprietarilor care își „arendează” terenul marilor asociații sunt de obicei nemulțumiți de modul în care sunt retribuiți și, în general, nu au încredere în managementul fermei. Pe terenul controlat de proprietar, țăranii pot să aleagă să cultive orice vor ei și pot beneficia în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
primăvară necesară începerii muncilor agricole și o altă sumă în toamnă, la recoltare. Prima „rată” este și cea mai importantă. În cazul neachitării, țăranilor nu li se mai permite cultivarea individuală a terenului în cadrul asociației și nici nu mai primesc „arenda” pentru restul terenului arendat. Pe de altă parte, asociația pare să nu ia în considerare subvențiile de la stat (bani sau cupoane) decât în toamnă. Această „regulă” este prilejul unor dispute aprinse între țărani care sunt obligați să achite datoriile către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru semănat, este foarte probabil să fie amendat de conducerea asociației cu 200 de lei noi sau să nu i se mai permită să cultive individual terenul anul viitor. O remarcă interesantă a fost făcută de un localnic care a arendat terenul la Ceres: costurile lucrărilor agricole sunt atât de mari încât „parcă noi cumpărăm pământul de la B”, după cum afirmă directorul Ceres. Chiar dacă țăranii sunt membri asociați, deci se așteaptă ca ei să participe în deciziile care se iau în legătură cu ferma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
restituie alt teren, situat în afara solelor principale, care este de obicei pământ de calitate slabă, uneori imposibil de cultivat. Un exemplu similar vine de la Sabates-Wheeler (2001), care a descris cazul unei femei bătrâne care „dorea să părăsească asociația și să arendeze terenul unui particular, dar asociația a amenințat-o că îi va restitui un pământ de calitate slabă și astfel a determinat-o să nu plece”. Așadar, va fi foarte dificil pentru țăranii din Smirna să-și arendeze pământul altor ferme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asociația și să arendeze terenul unui particular, dar asociația a amenințat-o că îi va restitui un pământ de calitate slabă și astfel a determinat-o să nu plece”. Așadar, va fi foarte dificil pentru țăranii din Smirna să-și arendeze pământul altor ferme. Ca rezultat, țăranul devine dependent de acest tip de fermă, dependență sugestiv descrisă de Sabates-Wheeler (2001) ca un proces gradual de „imobilizare” (process of lock-in, p. 29). Termenul lock-in exprimă „inabilitatea sau o abilitate limitată a membrilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în care Ceres dezvoltă o strategie bazată pe productivitate ridicată stimulată prin investiții în utilaje și arende reduse către țărani, fermele mici precum Adiflora sau Promar sunt mai degrabă interesate să atragă noi membri și să extindă suprafața de teren arendată prin stabilirea unor reguli de arendă mai prietenoase dar și prin colaborări și alianțe cu alte ferme mici din regiune. Dacă în cazul Ceres, cele mai importante resurse mobilizate par să fie relațiile formate și consolidate în socialism, fermele mici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
copii și frați) și nu pe rudenia mai îndepărtată. Astfel, forța de muncă se dovedește a fi insuficientă și, în consecință, o mare parte a terenurilor agricole rămân nelucrate. Unii dintre drăgușeni, dar puțini (aproximativ 20 de familii) și-au arendat o parte a terenului arabil singurei firme private din sat profilate pe activitate agricolă, patronul ei fiind un inginer absolvent de mecanică agricolă, care a înființat această SRL împreună cu ceilalți trei frați ai săi. 3. Cu toate că există anumite forme asociative
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
contracte de arendă și prestări servicii. Cercetarea de teren a fost realizată în iulie 2005. În această lucrare folosesc termenul „gospodărie țărănească” pentru a desemna unitatea socio-economică de mici dimensiuni care produce exclusiv pentru autoconsum și care, de multe ori, arendează terenurile fermelor comerciale și asociațiilor agricole. Karl Polanyi este poate autorul cel mai reprezentativ pentru acest mod de argumentare: „economic systems, as a rule are embedded in social relations; distribution of material goods is ensured by noneconomic motives” (Polanyi, 1967
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
funcția unui prolog, punând în opo ziție două concepții existențiale, două filozofii de viață (a mamei Anei și a lui Ghiță), sugerând un conflict între generații. Acest conflict rămâne însă latent, fiindcă mama Anei va accepta decizia tinerilor de a arenda hanul, tocmai pentru că ea optează pentru valorile familiei, nu pentru valori materiale. - Epilogul urmează deznodământului și prezintă succint evoluția în timp a personajelor sau ultimele consecințe ale acțiunii. Epilogul poate avea și un caracter gnomic, formulând o aserțiune morală, ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
devalizării semantice?). Întruchipată în "compulsiunea de căcănărie" generată de co-prezența a două persoane când lauda de sine poate avea forma "să știi că nu te-am turnat Secului pe chestia..."mmm iar în coșmarul premergător expulzării, sloganul "Nicolae și poporul/Arendează viitorul" răsună din fântânița closetului, performatnnn de o mulțime de gălătuși ejectați de spectatorul producției onirice. Unde diversiunea faptului divers transformat în divertisment ne face să "suportăm mai ușor holonul ăsta de rahat", pe care ajungem, paradoxal, să-l iubim
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
întrebăm dacă după 1990 și-au recuperat proprietatea funciară și ne-a spus: „Da, în totalitate. Un timp am încercat să ținem noi pământul dar ne venea foarte greu deoarece ne mutaserăm la Iași, vă dați seama! Acum, l-am arendat și suntem mulțumiți cu ceea ce ni se dă”. e. Amintiri despre viața și activitatea Luizei Zav invatatoare și primăriță Ajunși într-un anumit punct al discuției noastre multe despre viața și activitate Luizei Zavloschi, adică mai mult decât au scris
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
realizându-se la un raport de două coroane pentru un leu. Astfel, foarte repede, averile săsești se reduc dramatic. Reforma agrară din 1919 lovește puternic în comunitatea săsească, diminuând drastic dimensiunile proprietăților bisericești și ale composesoratelor. Mai mult, toate terenurile arendate în ultimii ani sunt expropriate, fapt ce afectează numeroase familii ce locuiesc în orașe. Terenurile intravilane pe care nu se construia timp de 3 ani urmau să fie, la rândul lor, expropriate. Deși elitele politice românești consideră astfel de măsuri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
teren agricol și forestier (peste 236.000 de hectare) în mai multe județe ale Moldovei, inclusiv în fostul județ Fălciu. De fapt, de la jumătatea secolului al XIX, se iscase o adevărată „modă” printre marii proprietari funciari români de a-și arenda moșiile cu sume consistente de bani pe care arendașul era obligat să le achite, de regulă, în două rate: una primăvara, de Sfântul Gheorghe și alta toamna, la Sfântul Dumitru. Evident, pentru a-și putea plăti datoriile către arendator dar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înființarea Casei Rurale (1908) care permitea țăranilor să cumpere loturi de 5-25 ha din moșiile scoase la vânzare în mod voluntar de către proprietarii lor; tot în 1908 a fost votată legea prin care se interzicea oricărei persoane sau organizații să arendeze mai mult de 4000 ha de teren arabil dintr-o dată; Aceste legi au avut un efect redus pentru că multe dintre prevederi nu au fost puse în aplicare și erau menite să ajute mai ales țăranul înstărit. Problemele rurale i-au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
principiu el aparținea poporului roman sau împăratului. Cea mai mare parte a pământului era încredințată orașelor romane și unor cetăți peregrine cu titlul de proprietate și imunități sau lăsată în folosința localnicilor în schimbul plății unui stipendium. Ager publicus putea fi arendat în cazuri speciale, din același ager publicus se făceau și împroprietăririle veteranilor", cf. http://www.tibiscum.uvt.ro/ glosar.htm (n. tr.). livre blanc, bleu ou jaune, "culegere de documente diplomatice publicate după un eveniment important pentru a-i permite
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
colhozuri. În 1988 a fost promulgată o nouă lege referitoare la cooperative, care cuprindea următoarele prevederi mai importante: neutralitatea cooperativelor față de stat ; toate mijloacele de producție trec în proprietatea deplină a cooperativei, care are dreptul să le vândă, să le arendeze sau să le transfere; nu este permisă intervenția statului pentru înființarea unei cooperative; cooperativele se pot înființa în orice domeniu. Dacă înainte de promulgarea legii existau 8000 de cooperative cu 88000 de angajați, în aprilie 1989 existau peste 99000 de cooperative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în cazul arendării moșiei țăranilor. Apariția acestui tip de asociații care ulterior s-au extins destul de mult a fost ilustrat de către economistul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sfârșitului de veac XIX, pentru a utiliza eficient potențialul de muncă al unei familii de țărani era necesară o suprafață de teren de circa 13 hectare. În aceste condiții, pentru a-și asigura existența, familiile de țărani erau nevoite să arendeze terenuri ale proprietății mari și latifundiare, care reprezenta doar 0,64% din numărul proprietăților și circa 3800000 din suprafața agricolă. Tabelul 3.1 Repartiția proprietății funciare până în 1918 Categoria de proprietate Dimensiunea proprietății (ha) Numărul proprietăților % Suprafața (ha) % Proprietatea parcelară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste 50 de hectare. Tabelul 3.4 Evoluția obștilor de arendare în perioada 1923 1928 Anul Numărul obștiilor Numărul membrilor Suprafața arendată (ha) Arenda plătită (lei) 1923 102 16472 51554 7071693 1924 125 18498 47810 13761192 1925 123 16607 53936 21851307 1926 119 14869 41451 21481014 1927 133 12289 39609 29741374 1928 145 12596 25614 17800000 Sursa: C. Moldoveanu, "Organizarea agriculturii prin cooperație", p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și conducerea agronomilor casei rurale. Prin toate aceste măsuri adoptate această instituție a încercat să modernizeze tehnicile de producție în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910 se legiferează existența obștiilor de arendare și privilegiul acestora de a arenda moșiile proprietate a instituțiilor publice. Ca o concluzie a acestei treceri în revistă a legislației cooperatiste din perioada antebelică, este evidentă intervenția statului în apariția, dezvoltarea și coordonarea mișcării cooperatiste, Acest interes al statului pentru dezvoltarea cooperației în agricultură poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
continuu de membri care intr( sau ies din asocia(ie, iar cele mai multe dintre acestea nu se bucur( de o gestionare (i de un management competent. 5. 1. 2. 4 Fermele individuale Exist( (nc( foarte multi agricultori, proprietari de terenuri sau arenda(i, care neav(nd (ncredere (n formele asociative sau societare de organizare a activit((ilor agricole, sau care dispunând de suprafe(e mai mari de terenuri, (n trupuri ce favorizeaz( mecanizarea, au luat decizia de a-(i lucra propriile terenuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În voia Domnului, cumplit de neîngrijită și practic de neîngrijit. Îl șocasem mai Înainte când cumpărasem o fermă părăginită; Însă cei treizeci de acri ai ei de lăstăriș și pășune țepoasă erau o dovadă de sănătate mentală (cel puțin Îi arendasem și obținusem o sumă simbolică) față de această nouă revelație a smintelii. I se părea o nebunie să te apuci de o asemenea Junglă“ și nu m-a crezut când i-am spus că nu aveam de gând să mă Îngrijesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Felicităm deci pe ministrul instrucției și pe copiatorul român că nu se abat de la spiritul general al partidului d-lor și că mănțin acel admirabil esprit de corps conform căruia toți liberalii fură, unii diurne nemeritate, alții premii, alții statul, arendând moșii de ale lui, alții numele unor vechi familii boierești cari s-au stins de mult (v. Pseudo-Ureche) și în fine alții esperiența și lucrările literare a unor autori străini (v. tot Pseudo-Ureche și alții). Aceasta este elita roșie care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]