231 matches
-
o singură îndatorire, aceea de a încorona învingătorul cu ghirlande.” Excelență! Iată un cuvânt care caracterizează ambele jocuri. În timpurile antice, spiritualitatea era importantă, nimic nu se putea întâmpla fără acordul lui Zeus, iar victoria era dedicată în onoarea acestuia. Arete însemna excelență și putere. Campionul primea recunoștința cetății. Se spunea că cetatea care avea un campion la Jocurile Olimpice nu mai necesita prezența zidurilor și a porților în jurul cetății. În zilele noastre, a atinge excelența înseamnă a concura întâi cu sine
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pe străini, oaspeți și pe toți cei care cer ceva31. Pe scurt, zeii nu lovesc oamenii fără motiv, atâta vreme cât muritorii nu transgresează limitele modului lor de existență. Dar e greu să nu încâlci limitele impuse, căci idealul omului este "excelența" (arete). Or, o excelență excesivă riscă să trezească orgoliul nemăsurat și insolența (hybris), ceea ce i s-a întâmplat lui Aiax, când s-a lăudat că va scăpa de moarte în ciuda zeilor, și a fost zdrobit de către Poseidon (Odiseea, 4, 499-511). Hybris
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Oltea I. Nistor - traduceri, studii și cronici, Felicia Brătianu - proză, Ilaria Gheorghian - traducere, Maria Cunțan - versuri, Virginia Tomescu-Scrocco - eseuri, Gina Sandri - versuri, Venera Cl. Isopescu - traducere, Viorica Lăzărescu - versuri, Karolina V. M. Șesan - traduceri, Ada Colnicu - proză, Lilly Bulandra - versuri, Areta Vitencu - versuri, Carmen Sylva Isopescu - versuri, Lya Nella - versuri, Aspazia Munte - versuri, Laura Miron - descrieri 34. Creațiile acceptate spre publicare nu se aflau sub constrângerea subordonării principiilor vreunui curent literar, originalitatea și exprimarea liberă fiind încurajate. La trei decenii de la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aproape 50 de persoane: foști studenți ai profesorului Procopiu, foști colaboratori ai profesorului în domeniul didactic și al cercetării științifice, foști studenți ai Facultății de Fizică, profesori din învățământul preuniversitar și universitar. De asemenea, la Simpozion a participat și doamna Areta Moșu, președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” și, neexagerând în nici un fel, sufletul și inima acestui Despărțământ. A fost un bun prilej pentru doamna Moșu de a prezenta în fața auditorului activitățile Despărțământului în anul 2007. După un salut de bun venit, adresat
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
superioare! S-a dedicat croitoriei, lucrând pentru familia ei și pentru solicitările fetelor din sat. Mai târziu am avut relații de prietenie cu familia Mariei lui Orest, a lui Chiriluță, familia Iacoviță Oltea și Ștefan, Nemțoc Magda și Vasile, Dandea Areta și Marin, Năstase Gh. și Felicia, Clemenciuc Pachița și Silvestru, Lavric M. și Ilarion, Covașă Vasile și Catrina. Lista ar putea continua, căci deși am plecat la o vârstă fragedă din sat, vacanțele le petreceam doar în Costișa. După terminarea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
București Lavric Nistor, colonel, MAP, la București, absolvent al Academiei militare: Lavric Gavril, economist Câmpulung Moldovenesc; Lavric Laura, economist, Suceava; Isopescu Heracles, prof. filozofie, Costișa; Isopescu Sextilia, inginer piscicol, Constanța; Pascari Gheorghe, prof. chimie, Rădăuți Isopescu (Hrihor) Cleopatraînvățătoare, Remizău Isopescu Areta învățătoare, Iași Isopescu Grațiela învățătoare, Botușenița Isopescu Lala învățătoare Rădăuți Isopescu (Gherasim) Eleonora învățătoare Costișa Isopescu Maria, învățătoare Cazacu Aurel, învățător Cazacu Modest, învățător Lungu Maria, învățătoare Drehuță Ileana, învățătoare Bujdei Viorica, profesoară Nemțoc Vasile, învățător Nemțoc Magda, prof. Dir.
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Pamfil Popescu, Bumbu I, Modest Cazacu (învățător), Aurel Cazacu (învățător, director), Viorica Pascari (învățător), Oltea Lungu (Iacoviță, asistent medical), Luminița Iacoviță (medic), Daniel Iacoviță (inginer), Ilarie Lavric (tehnician chimist), Oltea Lavric (Cepuc) (contabil), Răduța Ili (inginer), Sextilia Isopescu (inginer piscicol), Areta Isopescu (învățător). Lista lor ar putea continua și înainte și înapoi în timp, fără a greși cu ceva. Vespasian Lungu grafician, membru al U.A.P. Născut la 21 iulie 1927 în Costișa, comuna Frătăuții Noi, jud. Suceava. Părinții Iftimie și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Glasul Bucovinei”: Oltea I. Nistor, Maria Popovici, Maria Cerna Popovici, George Voievidca, T. Croitoriu, Ștefan Cacorianu, Axentie Biletchi-Oprișeni, Ion Scutaru, Aurel Dorofteiu, Nicu Flondor, I. Mandriuc, Mia Cerna, C.V. Șesan, I. Văleanu, C. Ardeleanu, Hij Simion, dr. Piticariu, Em. Iliuț, Areta Vitencu, Mircea Strteinul, Ion Roșca, Neculai Roșca, Iulian Vespar, George Drumur, Ghedeon Coca, Aurel Putneanu. E.Ar. Zaharia, Dragoș Vitencu, Traian Chelariu, D. Florea Rariște, Ilie Corfus, Octavia LupuMorariu, C. Enescu-Bughea, Elena Șesan, Milan Șesan, Anca Țurcanu, A. Ieșan, N.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Unirii nr. 10. (Din Dreptatea nr. 283/1922) * Căminul nostru, revistă de îndrumări artistice, științifice și economice în cămin, editată de Școala de gospodărire urbană. Apare la Cernăuți în decembrie 1942 sub conducerea dnei directoare Cornelia Vântu, redactoare responsabilă prof. Areta Bâcu. Apare trimestrial; Tipografia Mitropolitul Silvestru,Cernăuți, Piața Unirii nr.3. Era înregistrată la Tribunalul din Cernăuți în registrul publicațiilor periodice sub nr.13/1942. „Cuvânt înainte” „Făcând aprecieiri asupra activității femeii în gospodărie și îndeletnicirile casnice, fără a se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de infiltrații galițiene. Iată, deci, cât de recentă a fost înstrăinarea Bucovinei de Nord.” Revista Bucovinei a apărut și în primele luni ale anului 1945. Alături de vechi condeie apăreau nume noi - la proză: Victor Morariu, Liviu Marian, Oreste Gherasim, Areta Bâcu, Petru Rezuș, Ion Negură, Silvia BălanBrătianu, G.Maxim Burdujanu, Melania Livadă, V. Țigănescu, G. Nimigeanu, Maximilian Hacman, George Sidorovici, Claudiu Usatiuc, Procopie Jitariuc, Emanoil Iliuț, Dominic Cerna, A.G. Stino, L. Bodnărescu; la versuri: Ion Cârdei, Liviu Marian, Gh. Noveanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trăiește acuma viață mai potolită. Și în amurg, trecând cu pădurarul prin umezeala și întunerecul pădurii după ploae, înțeleg că el a ucis pe boer. El l-a ucis? "Mă duc într-un rând la vânat. Trec printr-o miriște, aretează cânele, sare o prepeliță, bang, jos, o pun în torbă. Mai merg eu, sare un sitar: bang, jos, și la torbă. Mai merg eu, ocolesc prin niște popușoi, iaca un epure: bang, jos, la torbă. După aceia trec într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în condițiile contemporane“, Revista economică, 13 ianuarie 1989) SURU George, poet „Viitor de vise așezat în trepte, De șaizeci de ori ninge-n ianuarie, Pentru lumina vieții noastre drepte, Strămoșească sănătate, Ceaușescu Nicolae.“ („Ianuarie - 26“, Orizont, 26 ianuarie 1978) ȘANDRU Areta, ziaristă și scriitoare „Și-n dreapta sa a stat întotdeauna, însoțindu-l în greutăți și revoltă, femeia pe care a cunoscut-o în tinerețe și lângă care nu a obosit să fie mereu tânăr: Elena Petrescu-Ceaușescu, militantă activă și neînfricată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
decan, autor; MACAROVICI, Nicolae, profesor universitar doctor; MANOLIU, Ștefan, general medic; MARCU, Cristian (1959-2012), caricaturist, grafician și cineast; MARIN, Mirela (n. 16 martie 1957), doctor, autoare. MIRON, Dumitru (1894-), conferențiar universitar la Iași; MITACHE, Mihail (1899-1969), magistrat și pictor; MOȘU, Areta (n. 1946), vicepreședinte al Asociației „Ginta Latină” din Iași (1990-1994), președinte al Despărțământului Mihail Kogălniceanu” din Iași din 1994, director al publicației „Revista Română”din 1995, dar și la „Chronos Revista de istorie”, „Constelații ieșene”, și vicepreședinte al Asociațiunii Transilvane
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Umană Alexandroaie Maria Baciu Ion Bugeag Vasile Bulgaru Lucia Căpraru Eleonora Carp Teodor Cretu Constantin Chirilă Maria Darie Viorica Dima Ioan Fiendler Victor Florea Domnica Grigoraș Ștefan Ignat Elenă Idriceanu Elenă Jalba Ioan Leonte Florica Mîcnea Georgeta Mihai Ana Moșu Areta Onea Maria Oniță Rodica Popa Corneliu Părpăuță Valeriu Romașcu Rodica Rotaru Sergiu Scurtu Aurica Sile Ioan Sîmbotin Cornelia Spîneșteanu Constantin Stîngaciu Virginia Ștefănescu Laurențiu Trișca Elenă Țîmpu Iulia Vaimberg Silvia Vîrnă Constantin Bîrcă Mihai 1964-1965 Clasa a XI-a Reală-1
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
182-217; Costin Clit,op.cit.,p.237. 1988-1989 XII Matematică Fizică Anghel Ghe. Gina Antonica I. LuiesEmanuela Barbuta I. Silviu-Jănel Bolea ·Ghe. Lavinia Elena Brănici V. GabrielDan Brumă V. Eduard Bugeac Gr. Valentina Nina Buzdugan Dtru. Adrian Ciobanu Dtru. Anca Ciupilan Gh. Areta Cozma R. RomicăSebastian Crețescu Ghe. Petronela Danu C. Cerasela Mihaela Hanga A. Wylly Igescu V. Ines-Elena Macovei OfeliaGlicheria Manolache D. Gheorghe Marcu P. CrenguțaIoana Marian V. Sergiu Maxim N. Nicoleta Mihai AI. Dragoș Neagu C. Viorica Olaru Carla-Mirela Ouatu Const.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dlui Florescu sau pe dl Danciu. După câteva ore de așteptare, am reușit să dăm biletul dl Florescu. Ne a răspuns: S-a făcut, mâine după-masă veniți cu banii, ne întâlnim pe str. Timocului nr. 29. O căutați pe doamna Areta și, dacă eu voi întârzia puțin, mă așteptați până sosesc. După venirea noastră la adresa menționată mai sus, după câteva minute, a sosit și dl Florescu cu dl Danciu, noi le-am dat suma de bani, 70.000 de mărci și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
coarnele să-și plece, Peștii fără apă să să înece, Gemenii să să desfrățască, Ficioara frâmsețe să-și grozăvască, cosița galbănă în negru văpsască, Scorpiia ascuțit acul să-și tâmpască, Strelețul arcul frângând, ținta nu lovască, Cumpăna dreptatea nu mai arete, Apariul topască-să-n sete. Mars vârtutea în slăbiciune să-și primenească, Mercurie între planete nu mai crăinicească. Zefs monarhiia în veci să-și robască, Vinerea floarea frumseții să-și veștedzască, Cronos scaunul de sus în gios să-și coboară. Finicul în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
moment de ceea ce face, dar acest lucru nu îl împiedică să profite prompt de experiența sa. De fapt, acesta este momentul decisiv, inițiatic: "Aretele mai târdziu vitejiia ce făcusă cunoscând, carea măcar că din tâmplare fusese, însă îndată duhurile cele de arete ce purta își schimbă și până în dzuă din oaie în jiganie și din arete în lup să mută"14. Să nu ne scape amănuntele: în urma experienței inconștiente vine negreșit cunoașterea; "tâmplarea" se transformă în destin. "Fericita aventură ar rămâne fără
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
experiența sa. De fapt, acesta este momentul decisiv, inițiatic: "Aretele mai târdziu vitejiia ce făcusă cunoscând, carea măcar că din tâmplare fusese, însă îndată duhurile cele de arete ce purta își schimbă și până în dzuă din oaie în jiganie și din arete în lup să mută"14. Să nu ne scape amănuntele: în urma experienței inconștiente vine negreșit cunoașterea; "tâmplarea" se transformă în destin. "Fericita aventură ar rămâne fără consecințe, remarcă inspirat Ioana Em. Petrescu, dacă eroul n-ar transforma întâmplarea în prilej
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu fiecare nouă etapă a devenirii sale, el activează încă o calitate. Astfel, înfruntând un pardos, nu pe oricare, ci pe "cel mai mare și mai groznic", el îi absoarbe spontan și virtuțile: "A căruia duhuri îndată luând, precum din arete lup, așe din lup pardos să făcu"16. Iar șirul continuă, dar victoriile nu vin de la sine. Este nevoie de o întreagă strategie a personajului pentru a ajunge până în vârful piramidei. Acesta știe, așa cum o știe întregul Ev Mediu, că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
joc de străin și să-l supună unei încercări care ar fi înjosit și descalificat discursul și persoana sa. Regele, care totuși ar fi mândru să-l aibă ca ginere, nu intervine poate din cauza unei slăbiciuni inerente (de unde concluzia că Arete împreună cu ceilalți comandă în casa, iar el face cum spun ei), și poate pentru că și el socotește că Ulise trebuie să treacă probele. Astfel ne încadrăm în perspective anumitor scheme narative proprii poveștilor populare 127. Alte contradicții pot fi remarcate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încântat Nausicăi: "să-ți dea zeii tot ce dorești; un soț și un trai bun, că nimic nu e mai bun și mai frumos decât o căsnicie unită" (6.180-181)134*. Atitudinea ciudată a Nausicăi capătă sens în această perspectivă. Arete întruchipează mama tradițională a logodnicei din povești, și acest fapt explică de ce Ulise merge direct la ea. El trebuie să se lupte cu rivalii pentru a obține mâna prințesei. Este de înțeles atunci, în acest context, că este provocat de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sunt omeniți. Este tăiată pentru ei gâsca (singura), prevăzută pentru căsătoria fiului. După ce le-a ascultat povestea, Jupiter ia cenușa lui Aret și a Narcisei și îi recheamă la viață. Ei obțin transformarea colibei în templu ai căror preoți devin. Aret și Narcisa se căsătoresc, iar vecini neospitalieri sunt iertați din considerație față de mila și ospitalitatea oferite de Filemon și Baucis. E interesant aici că ospitalitatea este înnobilată prin moartea fiului. Ospitalitate și dragoste conjugală Legătura între ospitalitate și dragoste conjugală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care o oferă. Pacea căminului poate fi a priori spațiul oricărei posibilități de găzduire. Ambiguitatea găzduirii oferite lui Ulise de către feacieni la Scheria ar putea să datoreze unele din trăsăturile ei tensiunii surde privitoare la putere între regină și rege, Arete și Alcinou, pe care o lectură precisă a textului ne lasă s-o ghicim. Necesitatea unei astfel de armonii se găsește totodată în timp, în economia materială și în calitatea legăturii. La Fontaine (Filemon și Baucis, 1685), în traducerea sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
românească, ediția deja citata, p. 61, I, (nota trad.). 2 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 61, I, (nota trad.). 46 Această etichetă este riguros respectată de Nestor (3.67-70), pp. 60-61 I; Menelau (4.60-62), p. 74 I; Arete (7.230-239), pp.120-121 I; Eumeu (14.45-47), p. 18 II; Telemah (16.54-59), p. 46 II etc. 4 Marie-Francoise Baslez, l'Etranger dans la Grèce antique, Realia, Les Belles Lettres, 1984. 47 Blondul Menelau nu se îndoiește de calitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]