473 matches
-
acordate puține scutiri de dări, cele constatate referindu-se mai cu seamă la mânăstiri, dar puține la boieri. În O samă de cuvinte cronicarul Ion Neculce povestește cum s-a făcut înscăunarea lui Petru Vodă Rareș zis și Majă, când argații lui poposiți cu carele cu pește la Docolina au fost lăsați de stăpânul lor ajuns Vodă, iar el luat cu Carte domnească și dus la Scaun la Suceava: - Dară noi ce om face, Doamne, cu carele cu pește? l-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să presteze munci și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acolo. j) Bejenarii, altă categorie fiscală, erau oamenii veniți în sat din alte ținuturi, mai ales din Bucovina ori de la munte, și erau scutiți de bir un timp, numai dacă intrau în slujbă la boieri ori la mânăstiri. Ei erau argați, vieri sau pădurari. După o anumită perioadă erau și ei supuși la plata birului, dar plăteau numai un sfert din el. Cei neimpuși erau numiți oameni fără căpătâi. Dacă pentru proprietarii de pământ locuința statornică, permanentă, a fost regula, ceea ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei de acolo și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu singur a da pildă cu întrebuințarea slujitorilor ocârmuirii în particularnice slujbe și încă rândaș prin ogrăzi. Se scrie ca îndată să pui la cale a se aduna slujitorii spre reveduire de cătră cinovnic și pe aceștia rău întrebuințați ca argați să-i înapoiați la dreptele lor datorii, căci la dimpotrivă departamentul cu osebite măsuri va fi silit de a porunci el de-a dreptul Căpitanului de slujitori chipul întrebuințării slujitorilor. Ministrul treburilor din lăuntru și cavaler, Nedescifrabil." Despre sistemul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bună-voire! (Simion Florea Marian, Llegendele Maicii Domnuluistudiu folcloristic, București, 1940) Feciora Maria naște pe Mesia Să depanăm și altă poveste din bătrâni despre Crăciun cel aspru și nevastă-sa Crăciuneasa. Inimă de piatră, omul bogat Crăciun își persecuta familia și argații. Când se ducea la moară, cică femeile dormeau cu rândul, ca să nu le prindă stăpânul odihnindu-se. Crăciun nu era, deci, acasă atunci când Maica Domnului și Iosif i-au bătut la poartă. Maria dădea să nască. Gospodarul cel rău tocmai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ei, că erau toți băieți dezghețați și aveau imaginație.” (M. Eliade) Nucleul predicațional cu structură primară se caracterizează prin realizarea celor două funcții sintactice prin termeni (grupuri de termeni) infrapropoziționali: „Cineva a înveninat fântânile omului.” (L. Blaga) „Văd că vine argatul înainte de vreme. Trebuie să se fi întâmplat ceva.” (M.Sadoveanu), „ Eșecul ar fi însemnat, în cazul meu, întoarcerea la țară, pe capul familiei, care trudise pentru mine patru ani...” (M. Preda) Nucleul predicațional cu structură complexă este caracteristic propozițiilor complexe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rănile mele?” (T. Arghezi) Observații: În stilul conversației, pronumele interogativ (sau interogativ-relativ) care admite, uneori, situarea verbului-predicat și la celelalte persoane: „Care mai cumperi americă, modipolan, serj?” (E. Barbu), „Care-ai fost, măi? strigă iar, mai moale și cu îndoială argatul.” (M. Sadoveanu), „Omoară-mă pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine...” (I.L. Caragiale) Când verbul-predicat (sau verbul copulativ) este la plural, pronumele nehotărâte toți, fiecare, vreunul sau pronumele negativ niciunul ocupă în enunț o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poet și prozator. Este fiul lui Miron Ponomari. A studiat matematica la Institutul Pedagogic „T.G. Șevcenko” din Tiraspol (1934-1939). Versuri i-au apărut mai întâi în gazeta „Moldova socialistă”. Debutează editorial în 1940, cu poemul de inspirație folclorică Cucoana și argatul. În poemul Prietenie (1948) și în versurile din culegerile Baștina norocului (1954), Pe făgașul vieții (1959), Luceferii pământului (1962) ș.a. se află mai toate rețetele ideologice ale momentului, autorul prezentând prozaic, dar mai cu seamă denaturat, realitatea. Se întâlnesc printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
căreia nu îi poate fi pusă la îndoială sinceritatea. Proza - culegerile de schițe și povestiri Pământ reînnoit (1953), La umbra nucului bătrân (1956) ș.a. - are, de asemenea, un caracter minor publicistic, vehiculând clișee și lozinci caracteristice epocii. SCRIERI: Cucoana și argatul, Tiraspol, 1940; Prietenie, Chișinău, 1948; Pământ reînnoit, Chișinău, 1953; Răspuns fiicei, Chișinău, 1953; Baștina norocului, Chișinău, 1954; La umbra nucului bătrân, Chișinău, 1956; Pe făgașul vieții, Chișinău, 1959; Floarea satului, Chișinău, 1960; Luceferii pământului, Chișinău, 1962; Pagini alese, pref. Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata și devine ibovnicul femeii cucerite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Dunăre, dar gheața se rupe și sfârșesc înecați. Dragostea, dezlănțuită până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. La fel de încordată și bine surprinsă este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Aceste categorii ale țărănimii dependente, pe care le întâlnim și la Vama, înseamnă: a. țăranul fruntaș poseda cel puțin un plug întreg cu 6 boi (în alte izvoare 4 boi), câteva vaci, cai și oi și care ține și slugi (argați) pentru munca în gospodărie; ei posedau pământ cât 10 țărani mai nevoiași; b. mijlocașii aveau cel puțin o pereche de boi de tracțiune și câteva vaci; c. codașii erau săraci în vite și în pământ (aceasta nu însemna că nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma să ia viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului; argatul Mitrea citește semnele meteorologice, mănâncă între animalele lui în șură. Iubitori de petreceri, muntenii merg la cumătrii sau nunți. Apropierea de Miorița este evidentă, dar sunt și unele deosebiri. În baladă apare firea resemnată a românului, în roman Vitoria caută
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
În monștri, În broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată Într-o vacă neagră). Vaca, Înjurată de argat, rămâne Însărcinată. Ea naște, lângă un vișin un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci. Vaca și-a lins pruncul, numindu-l Craivișăn; creștea băiatul Într-o zi cât alții creșteau Într-un an. La fel se Întâmplă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
frumusețea miresei, Își abandonează treburile. Mama Soarelui Își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă În locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul Îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
flăcău, În povestea Soarele e totdeauna supărat. Un Împărat are o fată așa de frumoasă, Încât Soarelui Îi cade dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea Împăratului s-a angajat ca argat un năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, Îi spune că și lui Îi este dragă fata. Soarele Îi cere să-i aducă apă de la fântână și, Între
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea Împăratului s-a angajat ca argat un năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, Îi spune că și lui Îi este dragă fata. Soarele Îi cere să-i aducă apă de la fântână și, Între timp, fură fata. Argatul Îi destăinuie Împăratului numele hoțului Întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, Îi spune că și lui Îi este dragă fata. Soarele Îi cere să-i aducă apă de la fântână și, Între timp, fură fata. Argatul Îi destăinuie Împăratului numele hoțului Întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul Îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și Își lasă mireasa păzită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îi este dragă fata. Soarele Îi cere să-i aducă apă de la fântână și, Între timp, fură fata. Argatul Îi destăinuie Împăratului numele hoțului Întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul Îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și Își lasă mireasa păzită de mamă, Închisă În cea de-a 12 a odaie. Năzdrăvanul deschide toate cele douăsprezece uși, după ce pleacă Soarele, o găsește pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
oameni și de case. Calul Îl Încurajează astfel: aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi. După ce părul eroului devine de aur În urma scaldei În baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui Împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca fiecare să ducă câte un pepene la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
caută dezlegarea acestei enigme. Un pepene se cam trecuse, al doilea era tocmai bun de mâncare, iar al treilea dase În copt. Descoperind semnificația celor trei pepeni, organizează nunțile primelor două fete, timp În care fata cea mică rămâne acasă. Argatul din grădină, Făt Frumos, mai Întâi primul costum, câmpul cu florile, Își lasă părul pe spate și strică toată grădina; a doua oară probează costumul cerul cu stelele, procedând la fel. Fata Împăratului este martora acestor Întâmplări. În timpul derulării unei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]