468 matches
-
ANDRIESCU, Mihail (pseudonim al lui Mihai Viștac; 31.X.1898, Zberoaia, j. Ungheni - 23.IX.1934, Saki, Ucraina), poet și prozator. A fost argat și miner, apoi a luptat în războiul civil din Rusia (1918-1920). A absolvit, în 1930, Academia Agricolă „K. A. Timireazev”, din Moscova. A fondat organizația „Răsăritul” (1928) a scriitorilor din RASS Moldovenească. Literatura scrisă de A. este rudimentară, îndatorată propagandei
ANDRIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285356_a_286685]
-
CORBEA, Dumitru (pseudonim al lui Dumitru Cobzaru; 6.IX.1910, Sârbi, j. Botoșani - 26.III.2002, București), poet, ziarist și prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Filipescu) și al lui Dumitru Cobzaru, țărani. Lucrează ca băiat de prăvălie, argat la un boier, ucenic la un meșter stoler, este și copil de trupă. Elev mai întâi la o școală de cântăreți bisericești, intră apoi la Școala Comercială din Botoșani, pe care reușește s-o termine, și este angajat pedagog la
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
său Dovadă e viața cea fără frâu și țintă. Noaptea voastră vă râde, ziua voastră vă cântă. Mătase, aur, inul de-argint țesut din tort Pot să îmbrace bine un corp și-un suflet mort. Pe când Moldova plânge bătută de argați Năimiți de voi anume... voi râdeți și visați. Și-afară de Moldova mai sânt și alte țeri, Surori a țerei noastre ce, stinse de dureri, Se zbat sub biciul celor cu care voi dați mâna Ca să zdrobiți pe turcul cu dânșii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trecut în Dobrogea pe când era turcească, în Bulgaria, în Serbia. D. Ioan Ghica constată în Convorbiri economice același lucru: Sunt localități unde plugari împroprietăriți, după ce-au plătit anuitatea șapte - opt ani, au părăsit pământul, s-au făcut servitori și argați sau au trecut Dunărea. Din Moldova țăranii își părăsesc căminele și trec în Basarabia rusească. Toate aceste sunt fapte. Aceste fapte dovedesc decadența statului, căci nu sunt unice în istorie, ci se repetă ori de câte ori decadența intervine și mai curios este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
religiile pe care le fabricați? întrebă Vassur. - Poate că se apropie de proto-creștinism. Dar cum altfel ar fi putut fi religia Lumilor Agricole decât una pseudo-creștină? Crezi că scormonim de bună voie în scursorile istoriei? Nu trebuie să fii cine știe ce argat spilcuit de la Curtea regală ca să fii liber cugetător, în pas cu vremurile! Ajunge să te uiti în jur, spuse Abatele făcând un gest larg, de parcă ar fi dorit să cuprindă întreaga Terră. Deșertul care ne înconjoară este expresia a două
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
este relatată patru ani mai târziu în capitolul VI din Cartea a II-a intitulată Despre deprindere. O capodoperă... Plecat nu departe de casă pentru o plimbare în pădure călare pe un căluț, Montaigne se întorcea liniștit, când unul din argații săi, un zdrahon voinic apare galopând pe un cal nărăvaș și vine ca o furtună spre el - „un om mărunțel călare pe un căluț”, povestește Montaigne... - lăsându-l apoi total inconștient, cu sabia sărită cât colo, cu cingătoarea ruptă, cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Nu uita pasărea ucisă, coincidențele cu romanul lui Faulkner sunt depistabile nu numai în planul epicului, ci și în acela al tipurilor de personaje, al mobilurilor faptelor comise. Schema narativă este aceeași în ambele romane: un om de condiție inferioară (argatul Ion Hristu aici, negrul Lucas Beaucamp la Faulkner) este acuzat de crimă. Adevărul e bineînțeles altul, însă n-ar fi putut ieși la iveală dacă tânărul Paul (Chick Malkison la Faulkner) n-ar fi intervenit, furnizând argumentele nevinovăției. Mobilul acțiunii
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
ajunge la un deznodământ tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde, ca în multe nuvele scrise după 1881, acordă o însemnătate aparte elementelor moralizatoare: Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, se îndrăgostește de Simina, fată săracă și frumoasă, iubită și de Șofron, argat la curtea lui Busuioc. Nehotărât și fără să poată trece peste convențiile sociale ca să o ia în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide. Finalul dur subliniază atmosfera unei nuvele clădite din antiteze etice. De la intriga sumară a celor dintâi nuvele
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata și devine ibovnicul femeii cucerite
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Dunăre, dar gheața se rupe și sfârșesc înecați. Dragostea, dezlănțuită până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. La fel de încordată și bine surprinsă este
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
amprentă istorică mai mult prin scriitură. Evenimentele trec în plan secund, din narațiune distingându-se figura aproape legendară a unui vornic capabil de mari sacrificii. În Poteci fără întoarcere destinul personajului central este trasat de ereditate. Fiu al unui haiduc, argat la curtea boierului care i-a destrămat familia, acesta devine conștient de influența nefastă a stăpânului asupra existenței sale, ceea ce îl face să se revolte și să lupte pentru restabilirea dreptății. După 1989 V. își schimbă registrul, trecând la reconstituiri
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
secolul al XIX-lea, această viziune va orienta la începutul secolului următor literatura sămănătoristă. Tănase Scatiu se definește caracterologic încă din primul volum al ciclului, cel de-al doilea susținând prin noi detalii dominantele portretului său moral. Fiu al unui argat și al unei femei respingătoare, „groasă, buhavă, murdară”, meschină, abrutizată de alcool, ambițiosul arendaș unește în felul de a fi explozii de energii necheltuite ale omului din popor cu tarele sufletești ale specimenelor din straturile de jos societății. Ros de
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Mariei (n. Delcea Bratu) și al lui Tudor Stancu Mitroi, țărani. Urmează cinci clase în satul natal. Din 1915 se întreține singur, fiind ucenic într-o tăbăcărie la Roșiori de Vede, unde fuge „din stăpân în stăpân”. În 1917 e argat la Lisa, pe moșia lui Dinu C. Ioanid (scriitorul Dinu Nicodin). Vara, obligat de ocupanții germani să însoțească, împreună cu alți băieți, un transport de vite spre frontul din Balcani, străbate Serbia, timp de trei luni, cu peripeții pe care le
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Craiova (1894), ambele nepublicate - sunt urmate, mult mai târziu, de Poștașul dragostei (1913), cu un umor forțat, generat de niște banale intrigi din același mediu. Pentru săteni R.-N. a scris câteva comedioare - Talpa iadului (1906), De pe urma beției (1906), Păcală argat (1907), Păcatele lui Gânju (1907) -, care vin în completarea mesajelor moralizatoare din proza cu ambianță rurală. Pentru copii, cărora le va dedica și Cartea școlarilor (1923), alcătuiește piesa într-un act Povestea vorbei (1907) și „poemul dramatic” Crăciunul (1912). Tot
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
Căpitanul Ropotă, București, 1893; Rustice, I-IV, București, 1893-1894; Romanul căsniciei, București, 1898; Străin în țara lui..., București, 1900; Din valurile vieței, București, 1901; Tribunul poporului, București, 1903; Astra, București, 1905; Talpa iadului, Brașov, 1906; De pe urma beției, Brașov, 1906; Păcală argat, Brașov, 1907; Păcatele lui Gânju, Brașov, 1907; Povestea vorbei, Brașov, 1907; Măria sa, Ogorul, București, 1907; La gura văiei, București, 1908; Magistrații noștri, București, 1908; Satul Grivița, București, 1908; Viață de artistă, București, [1909]; Povestirile lui moș Iftimie Hârobor, București, 1910
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
poet și prozator. Este fiul lui Miron Ponomari. A studiat matematica la Institutul Pedagogic „T.G. Șevcenko” din Tiraspol (1934-1939). Versuri i-au apărut mai întâi în gazeta „Moldova socialistă”. Debutează editorial în 1940, cu poemul de inspirație folclorică Cucoana și argatul. În poemul Prietenie (1948) și în versurile din culegerile Baștina norocului (1954), Pe făgașul vieții (1959), Luceferii pământului (1962) ș.a. se află mai toate rețetele ideologice ale momentului, autorul prezentând prozaic, dar mai cu seamă denaturat, realitatea. Se întâlnesc printre
PONOMARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
căreia nu îi poate fi pusă la îndoială sinceritatea. Proza - culegerile de schițe și povestiri Pământ reînnoit (1953), La umbra nucului bătrân (1956) ș.a. - are, de asemenea, un caracter minor publicistic, vehiculând clișee și lozinci caracteristice epocii. SCRIERI: Cucoana și argatul, Tiraspol, 1940; Prietenie, Chișinău, 1948; Pământ reînnoit, Chișinău, 1953; Răspuns fiicei, Chișinău, 1953; Baștina norocului, Chișinău, 1954; La umbra nucului bătrân, Chișinău, 1956; Pe făgașul vieții, Chișinău, 1959; Floarea satului, Chișinău, 1960; Luceferii pământului, Chișinău, 1962; Pagini alese, pref. Petru
PONOMARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
și În ea poeții vor turna culorile cele mai Întunecate. În amplul său poem Nicolae Tăutu și-a propus să scrie În versuri cronica unui sat de munte obscur, „fără monografie”. Regimurile trecute i-ai hărăzit toate nenorocirile: «Stat de argați, cucuiați În munte, moartea-l găsea și fără de punte, poate mai hidoasă, mai neagră, scorojită toată de pelagră». Dan Deșliu Își aduce și el aminte. De «boema» de altădată: viața fără axă și fără țel a artiștilor regimurilor burgheze: «Hei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de șes Mărginit de lanuri grele de secară Și țăranii-acum un an au Înțeles Mândră colectivă-n sat Întemeiară. Greu a fost, bogații s-au luptat turbați, Au dat foc la holde, răspândind minciună, Că la colectivă toți ar fi argați Și-au să dea din casă totul la comună. Un notar cu vie și pământ bogat Amintea Într-una «datina străbună» Că, vezi, din strămoși așa am lucrat. Cum să facem astăzi totul Împreună? Însă vorba lor nu-și prea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clasă la țară și realizează câteva tipuri de eroi bine conturați. Lăsând la o parte pe instructorul județean, pe Irinuca și pe Ghiță Plămădeală care sunt tratați În general schematic, vom sublinia că cele două personaje centrale, chiaburul Mureșan și argatul său Nemeș Niculae, sunt (cu excepția câtorva pasaje), În general bine zugrăvite. (Ă). A. E. Baconsky, În general, n-a fructificat destul nici experiența Înaintașilor, nici frumusețile poeziei noastre populare și nici realizările literaturii sovietice. Atunci când tendința proletcultistă a poetului clujean
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și schematică a unor acțiuni și personaje”, scrie M. Gafița 29. Și mai departe: „În colecția Ogoare noi (Editura Tineretului) a apărut de curând nuvela lui Ștefan Andrei Spre șantier. Nuvela urmărește drumul pe care-l parcurge un tânăr, fost argat la chiabur, ajuns apoi muncitor pe șantier (...). Viața șantierului este prezentată foarte palid, în culori idilice; sunt pagini care abundă în platitudine și monotonie. Autorul nu a reușit să creeze o imagine realistă a dușmanului de clasă, în figura lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întrerupe în 1940, odată cu cedarea Cadrilaterului. Continuă studiile în 1946, la Cluj, unde se afla ca militar activ. Anii copilăriei și ai adolescenței îl poartă prin diverse locuri din țară, unde practică felurite îndeletniciri: vânzător de covrigi, ucenic de patiserie, argat. Recrutat militar (1948), avansează repede în grad, pentru ca în 1956, odată cu unul dintre primele valuri de reducere a cadrelor Ministerului Armatei, să fie trecut în rezervă. Lucrează, până la pensionare, ca mecanic auto, șofer pe mașini de transport greu etc. Între
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
de 20 de paturi 2619. Acest spital era finanțat din bugetul consiliului județean Constanța. Personalului spitalului rural din Parachioi era format dintr-un medic, un sub-chirurg, doi infirmieri, un intendent, un bucătar, o spălătoreasă, o ajutoare de spălătoreasă și doi argați 2620. Spitalul din orașul Cernavodă avea, în anul 1903, un număr de 25 de paturi, personalul său fiind compus dintr-un medic, un sub-chirurg, o moașă, trei infirmieri, un bucătar, o spălătoreasă, un portar, un rândaș și un sacagiu 2621
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
băiat, pe care îl iubea ca lumina ochilor și căruia voia să i lase bogăția lui, precum și puterea de stăpânitor al acelor ținuturi. Băiatul moștenise de la tată-său patima vânătoriei. Alerga de dimineață până seara, cu o mulțime de flăcăi argați și hăitași, adică oameni care goneau fiarele și le aduceau în bătaia arcului sau a suliții. Se afunda în codrii neumblați, pe unde picior de om nu călcase vreodată. Nu-l înspăimântau întunecimile pădurii, stejarii trăsniți și schimonosiți, peșterile, stâncile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]