223 matches
-
unul dintre motivele care l-au făcut pe B. să renunțe la practicarea criticii literare. SCRIERI: Beethoven, București, 1927; Note literare, București, 1928; Priveliști românești, București, 1932; Argeș, Craiova, 1935; România la lucru, București, 1940; Munții României, Craiova, 1942; Icoane argeșene, Sibiu, 1944; O carte trăită, pref. George Muntean, București, 1977; Priveliști românești, pref. Șerban Cioculescu, postfață Mircea Dumitrescu, București, 1983. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 253, II, 117-188; Sadoveanu, Opere, XIV, 389-392; Streinu, Pagini, V, 238-241; Micu, „Gândirea”, 970-971; George
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
mai fost cruțată un timp, dacă noi tot sceptici și tot pesimiști suntem ? — Să avem iertare, dragul meu, acum două luni, da, dar nu acum... Și de ce atâta neîncredere meschină în marii noștri Aliați ? Brătianu este bănuitor ca un țăran argeșean la piață... El va continua, bineînțeles, după logica lui, astfel încât, privindu-i bărbia mică, de om slab, și pata galbenă de pe iris, și gestul măsurat al mâinii cu care își cadențează expunerea, și toate celelalte indicii de caracter pe care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de tot ceea ce istoria nu încetează să ne dăruie. Familia Cornea din Pașcani 23 iulie 1985 Am făcut 500 de km până aici pentru a vizita minunatele ctitorii lăsate nouă de către vitejii noștri strămoși. Am rămas profund impresionați noi copii argeșeni din tabăra Oglinzi. O amintire de neuitat care va rămâne în noi ca o flacără ce nu se va stinge niciodată. Bolontoc Cristina, Câmpulung Muscel-Arges* Vizitând Mănăstirea Secu și muzeul acesteia, am rămas profund impresionați de bogăția spirituală a soborului
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
vreme de aproape trei ani, interesându-mă numai de mine, de sănătatea-mi tot mai precară, să-l uit de tot, nemaicăutându-l deloc pe Marin Petrișor, confrate preabun de patimi penitenciare și deoiste?! Ică se născuse În cunoscuta comună argeșeană Mozăceni, la 29 noiembrie 1936. Tot În satu-i natal avea să-și trăiască toată viața pământeană, cu excepția anilor de liceu, de facultate, de Închisoare și de domiciliu obligatoriu. Clasele primare le-a urmat la Școala din satu-i natal (instituție pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care se asociază în mod miraculos în subconștient. O secvență înfățișând un țăran care sărută pământul stă la baza romanului Ion. O altă secvență cu fotografiile soldaților spânzurați va reprezenta punctul de plecare pentru Pădurea spânzuraților. Din ritmurile unui dans argeșean apare Ciuleandra. Romanele au personaje dilematice, aflate în situații de criză, conturate fără note de lirism. Fiind un excepțional observator al concretului, Rebreanu e un constructor de edificii monumentale, atent la plan, la construcție, la episoade și situații, la împărțirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Brâncoveanu a ridicat aici în anul 1696 o splendidă bisericuță din piatră și o mănăstire chiar lângă izvorul tămăduitor. Fântâna de leac de la mănăstirea Robaia se află la cca. 60 de km de Pitești. Cei care poposesc pe aceste meleaguri argeșene binecuvântate, pentru a se ruga, au șansa unică de a vedea cu proprii lor ochi un colț de rai, în adevărata sa splendoare, căci pământul pe care-l calcă, aerul pe care-l respiră, precum și susurul izvorului din apropiere au
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Omul și Poetul eoria Zilieru, deopotrivă, se află sub protecția Divinului Iisus, a Sfântului Gheorghe - patronul d-sale și-n ”umbra lyrei lui Orfeu”. „7ăiată-n piept de coastă de-o țărănească mână”, precum străvechea fântână dătătoare de lacrimă binecuvântată, fiul argeșean Gheorghe Iancu va fi căOăuzit de „ochiul rece al timpului” știind, Păiestrit, să mânuiască „din spinii cuvintelor coroană” (Dan Laurențiu) binecuvântată. A străpuns, cu mult calm, lumescul, sporind mereu cu câte un bob de lumină (din 1959 și până în prezent
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
titlurile conducătorului : mare voievod (conducător militar) și domn (stăpân al țării). Istoria certă a Țării Românești Începe cu Basarab I Întemeietorul ( 1310 - 1352). Modalitățile prin care el și-a impus autoritatea par a fi două: mai Întâi, unirea În jurul nucleului argeșean a acelor cnezate și voievodate ai căror conducători au Înțeles rațiunile constituirii unui stat puternic și independent; apoi, desigur, eliberarea teritoriilor locuite de români care, politic sau economic, erau dependente de Hanatul Hoardei de Aur. Puterea domnului de la Argeș se
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
inclusiv prețurile, vor exista sesiuni de drive-test, vor fi promovate piesele de schimb de origine și va organizat un concurs cu premii. Timișoara este unul din cele 10 orașe (în vestul țării și Oradea) în care va poposi caravana producătorului argeșean, cu o cifră de afaceri în anul 2005 de 1,2 miliarde euro. În cadrul manifestării, în data de 7 aprilie se va desfășura o conferință deschisă pieței auto locale, utilizatorilor de autoturisme Dacia, instituțiilor abilitate (Registrul Auto Român, O.P.C.
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
românești. Acest eveniment a avut loc datorită eforturilor unor iubitori de artă de la acea vreme: Radu Ionescu critic de artă, Mihail Diaconescuredactor-șef al revistei „Argeș”, Aurel Calotămetodist, Casa Creației Populare Argeș, Roland Anceanu - medic (primul și cel mai consecvent colecționar argeșean de artă naivă), Lucian Cioatăsecretar de redacție al revistei „Argeș” Vasile Savonea (foto) pictor, șeful serviciului de artă plastică la Casa Centrală a Creației Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh. Grigorescu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a avut loc datorită eforturilor unor iubitori de artă de la acea vreme: Radu Ionescu - critic de artă, Mihail Diaconescu - redactor-șef al revistei „Argeș”, Aurel Calotă - metodist, Casa Creației Populare Argeș, Roland Anceanu - medic (primul și cel mai consecvent colecționar argeșean de artă naivă), Lucian Cioată - secretar de redacție al revistei „Argeș” Vasile Savonea (foto) - pictor, șeful serviciului de artă plastică la Casa Centrală a Creației Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
rustica. Studii și cercetări de etnologie și literatură populară, București, 1999; Introducere în etnografie. Obiect, principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2001; Ritualurile agrare la români, București, 2002. Culegeri: Basmul cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1974; Folklor românesc. Studii și texte, Craiova, f.a. Ediții: Emil Gârleanu, Bucăți alese comentate, Craiova, [1941]; Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I-II, pref. edit., București, 1965; Gruia lui Novac, cu ilustrații de Done Stan, București, 1965. Repere
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Erno cu Gândire creatoare, Petre Ghelmez cu Neostenita stare de veghe, Ion Gheorghe cu Veteranul de juni, Mihnea Gheorghiu cu Un mare destin, Al. Ivan Ghilia cu Omagiind destinul, Dumitru Ghișe cu Ctitor de țară, Ludmila Ghițescu cu De pe meleaguri argeșene, Romulus Guga cu Pășim Împreună mereu uniți, Aurel Gurghianu cu Generoasa dăruire, Grigore Hagiu cu A visa la ziua de mâine, Hajdu Gyozo cu Cel care veghează asupra frăției noastre, Arnold Hauser cu Recunoștință deplină, Heidi Hauser cu Simbolul certitudinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
memorial, resursă turistică. - „Mâna Sfântului Nicolae, la kilometrul zero al Bucureștiului” (Libertatea, 5 dec. 2009). - „Cele mai vizitate obiective, de Sărbătorile Iașului” (Ziarul de Iași, 19 oct. 2012). - „Sfânta Filofteia a adunat sute de pelerini și turiști la Curtea de Argeș” (Interes Argeșean, nr. 505/2010). - „De Sf. Parascheva, portalul inoras.ro a atras recordul de vizitatori într-o singură zi” (24 ore, 16 oct. 2009). - „Sărbătorile Iașului : mai mult păcat decât închinat” (Evenimentul, 14 oct. 2011). c) Prezența oamenilor politici (admirată/detestată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în partea superioară simbolul atomului; în partea inferioară apar trei fascii aurii ondulate din care pornește un fulger auriu suprapunindu-se peste segmentele de roți dințate; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o taranca îmbrăcată în port popular specific zonei argeșene ținînd pe umărul stîng un coș cu mere roșii și aurii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în toate zonele etnofolclorice din țară. Punctăm câteva din aceste valori: - bogăția și diversitatea arhitecturii și tehnicii populare românești ce se află în muzeele etnografice pavilionare sau în aer liber, fie în muzeele sătești sau în așezările rurale maramureșene, bucovinene, argeșene, vâlcene, bănățene, sau din alte arii etnofolclorice; - instalații tehnice populare aflate în muzeele de la Dumbrava Sibiului, Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Țăranului Român sau Muzeul Satului din București, fie în satele din bazinul Almajului, pe Valea Gurghiului, Moeciu etc. - bisericile din lemn
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
Landshut, mi s-a părut că admirasem în fosta cetate de scaun copia liliputană a străzilor lor principale, similar șerpuite); la Curtea de Argeș, cu mormintele ei voievodale sau regale; la Câmpulung, la socrii mătușii mele Marioara, țărani chiaburi înveșmântați împărătește (costumele argeșene îmi luau ochii), și prin sate vesele, petrecărețe, locuite de oameni cu stare (în Ardeal, nu intrasem niciodată într-un sat). Mama-mare n-a venit cu noi, disprețuind deopotrivă ruinele și satele (mai târziu am auzit că a fost foarte
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
locul ce poartă acest nume din apropierea Podului Dâmboviței și a cheilor Dâmbovicioarei, unde se găsesc și astăzi condițiile descrise în "Cronica Anonimă." În studiul său, "Carpații în luptele dintre Români și Unguri", Nicolae Iorga afirmă: "neputându-se trece peste masivul argeșean, se va fi întrebuințat pentru întâiaș dată (este vorba despre prima trecere a Carpaților de către oștirile regilor unguri-n.n.) trecătoarea largă a Branului...";"ca loc al luptei, am dat Posada, singurul cazan de munte...pe drumul ce duce de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Pitești și a făcut un angajament pentru a întări legăturile dintre ei, astfel încât să continue activitatea sub conducerea lui și în alte penitenciare. Ultimul lot a plecat din Pitești cu destinația Gherla la sfârșitul lunii august 1951, astfel că penitenciarul argeșean a fost abandonat ca centru de aplicare a acțiunii. În ceea ce privește implicarea administrației, pare clar că Eugen Țurcanu sosise cu indicații precise din Suceava, iar cel mai important detaliu era impresia pe care trebuia să o lase, anume că deținuții erau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1949. Transportat la Jilava, a fost avertizat de Iosif V. Iosif și Ion Păunescu asupra bătăilor din Pitești, astfel că l-a rugat pe grefier, un fost gardian care se purtase omenește cu deținuții, să nu îl trimită în temnița argeșeană. Grefierul l-a ajutat până în iunie 1951, când s-a scuzat că nu îi mai poate ține dosarul. A ajuns la Pitești într-o perioadă în care nu mai aveau loc torturi. Transferat la Gherla cu lotul din august 1951
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
clare asemănări. Velea a fost bine caracterizat de Eugen Simion drept „un comediograf al cuvântului“, domeniu în care pot spune că s-a exersat încă înainte de-a scrie literatură, debitând tot felul de istorii, inventate sau reale, despre copilăria argeșeană, compu nând calambururi, parodiind vorbirea unuia sau altuia, sau scor nindu-le amicilor ingenioase porecle pline de haz. Comedia cuvântului o juca asociind în cele mai neașteptate chipuri referința cultă cu limbajul de toată ziua, popular, chiar argotic,neaoșizând neologismele sau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate.“ (Era socialistă, septembrie 1976) MARINCA Felicia „De la Dragoș, De la Ștefan, De la Mihai, De la Tudor, De la Bălcescu, De la un fiu de pe plai argeșean, De la Ceaușescu - De la ei am învățat.“ („Omagiu“, Ramuri, 15 august 1973) „De la Tudor am înțeles că țara este Poporul! Ceaușescu ne-a învățat să vedem viitorul!“ („Omagiu“, în Bună ziua, Istorie, Editura Eminescu, 1978) MARINESCU C.G. „În spiritul exigențelor actuale ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Timpul, 2001, p. 60-61. - Vintilă, Mihai - 101 pete de culoare. - Reșița, Editura Pro Marketing, 2005 Ziare și reviste - Adevărul (București), 1997 - Agero (Stuttgart), 2005 - Argeșul (Pitești), 1 noiembrie 2004, 16 august 2006 - Braker Kulturtage (Germania), 1993, 1995, 1997 - Buletin Cultural Argeșean, nr.3, septembrie 2006 - Buletin Informativ (București). - 1998, 2006 - 24 de ore (Reșița), 2005, 2006 - Der Eckart (Wiena), februarie 2006 - Echo der Vortragsreihe(Reșița) 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 - Europa Stimmer (Austria), 1993, 1995 - Flamura (Reșița), 1971-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
DMN, 1945, 21; Valeriu Râpeanu, „Primăvara apele vin mari”, GL, 1961, 8; Z. Ornea, „Primăvara apele vin mari”, VR, 1961, 3; Râpeanu, Interferențe, 221-224; Elena Tacciu, Portretul unei conștiințe, VR, 1977, 7; Crăciun, Confesiuni, 271-272; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 184-188; Râpeanu, Memoria, 104-107; Ornea, Actualitatea, 218-222; Râpeanu, Scriitori, 238-276; H. Zalis, Pe traiectorii inegale, FLC, 1987, 4; Vasile Chifor, Evocare și atmosferă, T, 1987, 8; Craia, Fețele, 186-190; Z. Ornea, Publicistica lui Teodorescu-Braniște, RL, 1989, 30
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Memoria continentelor, Iași, 1975, 142-152; Val Tebeica, Români pe șapte continente, București, 1975, 380-381; Domnița Dumitrescu, Un propagator al culturii române în Spania - Mihai Tican-Rumano, RL, 1978, 15; Dumitru Baciu, Lumini muscelene, București, 1980, 160-162; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 189-192; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 100-104; Cioculescu, Itinerar, V, 546; Valentin Borda, Pe urmele lui Mihai Tican-Rumano, București, 1992; Dicț. scriit.rom., IV, 557-559; Florin Faifer, Aventurierul, CL, 2003, 11. F. F.
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]