222 matches
-
Brâncoveanu a ridicat aici în anul 1696 o splendidă bisericuță din piatră și o mănăstire chiar lângă izvorul tămăduitor. Fântâna de leac de la mănăstirea Robaia se află la cca. 60 de km de Pitești. Cei care poposesc pe aceste meleaguri argeșene binecuvântate, pentru a se ruga, au șansa unică de a vedea cu proprii lor ochi un colț de rai, în adevărata sa splendoare, căci pământul pe care-l calcă, aerul pe care-l respiră, precum și susurul izvorului din apropiere au
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
în Gheorghe Bobei, rapsod și poet, îngr. și introd. Constantin Apostol, Râmnicu Vâlcea, 1973; Din licărul străbunelor izvoare, îngr. și postfață Dumitru D. Tița, București, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Docsănescu, Valea Voievozilor, București, 1981, 92-96; Ion Cruceană, Monumente și figuri argeșene, Pitești, 1980, 33-34; Florin Faifer, Rapsodul, CL, 1999, 8. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
epică, I-III, București, 1966; Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Basme române, îngr. Stanca Fotino, București, 1968; Gheorghe Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1973; Demetriu Boer, Mircea Vasile Stănescu-Arădanul, Ștefan Cacoveanu, Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975; Mihai Lupescu, Tei legănat. Folclor moldovenesc, îngr. și pref. Petru Ursache, Iași, 1975; Octav Păun, Silviu Anghelescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Bordeaux, Teama de viață, București, 1922. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IV, 185-186; Călinescu, Ist. lit. (1941), 845, Ist. lit. (1982), 930-931; Ciopraga, Lit. rom., 542-543; Teodor Vârgolici, Aspecte istorico-literare, București, 1973, 166-183; Ion Cruceană, Mihail Lungianu, în Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 103-109; Dicț. scriit. rom., II, 783-785. V.P.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
rom. cont., III, 52-54; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 132; Lucian Blaga, Opere, I, București, 1982, 531-532; Predescu, Encicl., 796; Ciopraga, Lit. rom., 217; Straje, Dicț. pseud., 661; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 25-38; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 128-131; Eug. Șt. Holban, Figuri basarabene, „Basarabia”, 1992, 2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 214-215; Micu, Ist. lit., 364; Dicț. scriit. rom., IV, 306-307. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
domnul ambasador abordarea elegantă a legăturilor bilaterale, cu grijă deosebită față de tradițiile de prietenie care leagă cele două popoare. Însă ceea ce nu a putut sau nu a vrut să spună diplomatul chinez a fost evidențiat de unii oameni de afaceri argeșeni, întorși recent de la Expoziția economică universală din Shanghai. Pentru mine era neclar ce se întâmplă în prezent în raporturile economice cu China. Eu trăiam, încă, cu imaginile perioadei fructuoase din relațiile bilaterale, de pe vremea când lucram la ambasada noastră de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Timpul, 2001, p. 60-61. - Vintilă, Mihai - 101 pete de culoare. - Reșița, Editura Pro Marketing, 2005 Ziare și reviste - Adevărul (București), 1997 - Agero (Stuttgart), 2005 - Argeșul (Pitești), 1 noiembrie 2004, 16 august 2006 - Braker Kulturtage (Germania), 1993, 1995, 1997 - Buletin Cultural Argeșean, nr.3, septembrie 2006 - Buletin Informativ (București). - 1998, 2006 - 24 de ore (Reșița), 2005, 2006 - Der Eckart (Wiena), februarie 2006 - Echo der Vortragsreihe(Reșița) 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 - Europa Stimmer (Austria), 1993, 1995 - Flamura (Reșița), 1971-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Erno cu Gândire creatoare, Petre Ghelmez cu Neostenita stare de veghe, Ion Gheorghe cu Veteranul de juni, Mihnea Gheorghiu cu Un mare destin, Al. Ivan Ghilia cu Omagiind destinul, Dumitru Ghișe cu Ctitor de țară, Ludmila Ghițescu cu De pe meleaguri argeșene, Romulus Guga cu Pășim Împreună mereu uniți, Aurel Gurghianu cu Generoasa dăruire, Grigore Hagiu cu A visa la ziua de mâine, Hajdu Gyozo cu Cel care veghează asupra frăției noastre, Arnold Hauser cu Recunoștință deplină, Heidi Hauser cu Simbolul certitudinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
campania de răsturnare a guvernului conservator. 334. Vezi caracterizarea lui Eminescu din Scrisoarea III: „Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, / Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască...“ 335. Ion Brătianu, fiul mezin al marelui clucer Dincă Brătianu, boier argeșean, moștenise la moartea tatălui său moșiile Florica, Mălurenii, Galeșul-Brătieni, Lerești și Sâm burești; pe moșia Florica de lângă Pitești (azi în comuna Ștefănești - Argeș), unde locuia o parte a anului, a practicat o agricultură modernă, oferindu-și produsele și pe piața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în toate zonele etnofolclorice din țară. Punctăm câteva din aceste valori: - bogăția și diversitatea arhitecturii și tehnicii populare românești ce se află în muzeele etnografice pavilionare sau în aer liber, fie în muzeele sătești sau în așezările rurale maramureșene, bucovinene, argeșene, vâlcene, bănățene, sau din alte arii etnofolclorice; - instalații tehnice populare aflate în muzeele de la Dumbrava Sibiului, Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Țăranului Român sau Muzeul Satului din București, fie în satele din bazinul Almajului, pe Valea Gurghiului, Moeciu etc. - bisericile din lemn
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
Omul și Poetul eoria Zilieru, deopotrivă, se află sub protecția Divinului Iisus, a Sfântului Gheorghe - patronul d-sale și-n ”umbra lyrei lui Orfeu”. „7ăiată-n piept de coastă de-o țărănească mână”, precum străvechea fântână dătătoare de lacrimă binecuvântată, fiul argeșean Gheorghe Iancu va fi căOăuzit de „ochiul rece al timpului” știind, Păiestrit, să mânuiască „din spinii cuvintelor coroană” (Dan Laurențiu) binecuvântată. A străpuns, cu mult calm, lumescul, sporind mereu cu câte un bob de lumină (din 1959 și până în prezent
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și a făcut un angajament pentru a întări legăturile dintre ei, astfel încât să continue activitatea sub conducerea lui și în alte penitenciare 3. Ultimul lot a plecat din Pitești cu destinația Gherla la sfârșitul lunii august 1951, astfel că penitenciarul argeșean a fost abandonat ca centru de aplicare a acțiunii. În ceea ce privește implicarea administrației, pare clar că Eugen Țurcanu sosise cu indicații precise din Suceava, iar cel mai important detaliu era impresia pe care trebuia să o lase, anume că deținuții erau
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1949. Transportat la Jilava, a fost avertizat de Iosif V. Iosif și Ion Păunescu asupra bătăilor din Pitești, astfel că l-a rugat pe grefier, un fost gardian care se purtase omenește cu deținuții, să nu îl trimită în temnița argeșeană. Grefierul l-a ajutat până în iunie 1951, când s-a scuzat că nu îi mai poate ține dosarul. A ajuns la Pitești într-o perioadă în care nu mai aveau loc torturi. Transferat la Gherla cu lotul din august 1951
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
largi, retorice ale genului, B. caută mereu un analogon în imaginar al realului și produce simetrii bogate, ingenioase. Călătoria, ca și relatarea ei devin astfel „un prilej continuu de freamăt, de oprire, de exclamare”. Memorialistică propriu-zisă se află în Icoane argeșene (1944), resuscitare sentimental-anecdotică a copilăriei și a anilor de școală la Pitești, și în O carte trăită (1977), întoarcere târzie într-un timp atroce, delimitând primul război mondial. Secvențe, momente simbolice, chipuri, atmosferă se decupează lent, naratorul împingând amintirile înapoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
unul dintre motivele care l-au făcut pe B. să renunțe la practicarea criticii literare. SCRIERI: Beethoven, București, 1927; Note literare, București, 1928; Priveliști românești, București, 1932; Argeș, Craiova, 1935; România la lucru, București, 1940; Munții României, Craiova, 1942; Icoane argeșene, Sibiu, 1944; O carte trăită, pref. George Muntean, București, 1977; Priveliști românești, pref. Șerban Cioculescu, postfață Mircea Dumitrescu, București, 1983. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 253, II, 117-188; Sadoveanu, Opere, XIV, 389-392; Streinu, Pagini, V, 238-241; Micu, „Gândirea”, 970-971; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
dialogurilor, tablouri grotești și eroice. Mai vechi probabil decât celelalte două versiuni, povestirile românești despre Vlad Țepeș s-au transmis doar pe cale orală, prezența lor, identificabilă ca sursă de inspirație, fiind atestată și prin recente cercetări de folclor în satele argeșene învecinate reședinței voievodale de la Poienari. Anecdotele despre Vlad Țepeș au influențat în secolul următor paginile consacrate domniei acestuia în Letopisețul cantacuzinesc, iar mai târziu oferă motive de inspirație pentru Țiganiada, epopeea lui Ion Budai-Deleanu. Povestirile sunt prelucrate de Petre Ispirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
memorial, resursă turistică. - „Mâna Sfântului Nicolae, la kilometrul zero al Bucureștiului” (Libertatea, 5 dec. 2009). - „Cele mai vizitate obiective, de Sărbătorile Iașului” (Ziarul de Iași, 19 oct. 2012). - „Sfânta Filofteia a adunat sute de pelerini și turiști la Curtea de Argeș” (Interes Argeșean, nr. 505/2010). - „De Sf. Parascheva, portalul inoras.ro a atras recordul de vizitatori într-o singură zi” (24 ore, 16 oct. 2009). - „Sărbătorile Iașului : mai mult păcat decât închinat” (Evenimentul, 14 oct. 2011). c) Prezența oamenilor politici (admirată/detestată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de-al doilea roman, intitulat Mâinile, din care au rămas în periodice șase ample fragmente. Eroul, Mircea Ion Matiu, este în fond același Călin Adam, pus în situații noi, precum scrierea unui roman, situații având în genere drept cadru localitatea argeșeană Dușița. F. nu a publicat în reviste nici un vers original, încât apariția plachetei din 1940 a constituit o mare surpriză. Râsul morților de aur ar fi reprezentat, în opinia unor critici, o încercare de a construi o viziune mitologizantă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
1941, 2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 878, Ist. lit. (1982), 964-965; Crohmălniceanu, Literatura, I, 532-534; Nae Antonescu, Constantin Fântâneru, ARG, 1972, 10; Ion N. Voiculescu, O reeditare semicentenară: C. Fântâneru, „Interior”, ARG, 1981, 4; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 224-227; Acterian, Privilegiați, 81-83; Micu, În căutarea, II, 96-101; Dicț. scriit. rom., II, 259-261; Cărtărescu, Postmodernismul, 291-293; Dicț. analitic, II, 174-175; Aurel Sasu, Prefață, în Constantin Fântâneru, Cărți și o altă carte, București, 1999, 5-14; Simion, Genurile, 243-248
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
clare asemănări. Velea a fost bine caracterizat de Eugen Simion drept „un comediograf al cuvântului“, domeniu în care pot spune că s-a exersat încă înainte de-a scrie literatură, debitând tot felul de istorii, inventate sau reale, despre copilăria argeșeană, compu nând calambururi, parodiind vorbirea unuia sau altuia, sau scor nindu-le amicilor ingenioase porecle pline de haz. Comedia cuvântului o juca asociind în cele mai neașteptate chipuri referința cultă cu limbajul de toată ziua, popular, chiar argotic,neaoșizând neologismele sau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Landshut, mi s-a părut că admirasem în fosta cetate de scaun copia liliputană a străzilor lor principale, similar șerpuite); la Curtea de Argeș, cu mormintele ei voievodale sau regale; la Câmpulung, la socrii mătușii mele Marioara, țărani chiaburi înveșmântați împărătește (costumele argeșene îmi luau ochii), și prin sate vesele, petrecărețe, locuite de oameni cu stare (în Ardeal, nu intrasem niciodată într-un sat). Mama-mare n-a venit cu noi, disprețuind deopotrivă ruinele și satele (mai târziu am auzit că a fost foarte
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
1963), Câteva contribuții documentare la opera și biografia lui Costache Negruzzi („Limbă și literatură”, 1969), Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu (1972) ș.a. De asemenea, o parte semnificativă a contribuțiilor publicate în reviste alcătuiește substanța cărților Din istoria culturii argeșene (1965), Mărturia documentelor de la vechile tiparnițe românești la Nicolae Labiș (1985). Altă lucrare, Ovid Densusianu. Fișier (1973), cuprinde imagini ale manuscriselor, note bibliografice, fotografii din arhiva personală a filologului român, reproduceri după coperta celor dintâi ediții ș.a. Dacă rigoarea selecției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
Moldovei, București, 1940; Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1943; G.T. Kirileanu, București, 1956; Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, București, 1960; Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Contribuții la biografia lui Bălcescu, București, 1963; Din istoria culturii argeșene, Pitești, 1965; Mărturii. Eminescu - Veronica Micle, București, 1967; Liviu Rebreanu, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1969; Scriitorii argeșeni și copiii, Pitești, 1970; Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu, București, 1972; Ovid Densusianu. Fișier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Contribuții la biografia lui Bălcescu, București, 1963; Din istoria culturii argeșene, Pitești, 1965; Mărturii. Eminescu - Veronica Micle, București, 1967; Liviu Rebreanu, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1969; Scriitorii argeșeni și copiii, Pitești, 1970; Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu, București, 1972; Ovid Densusianu. Fișier, Deva, 1973; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu..., București, 1979; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
două dimineți, București, 1981; Arșița stelelor, București, 1983; Enigma unui ametist, București, 1984; Soare în muguri, București, 1985; Ram de lumină, București, 1990. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Fântâni”, RL, 1969, 51; George Muntean, Profil, ARG, 1975, 4; Mihail Diaconescu, Poeți argeșeni, ARG, 1977, 4; Dumitru Anghel, „Enigma unui ametist”, ARG, 1984, 12; Dicț. scriit. rom., II, 400-401. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]