225 matches
-
Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și contactul cu lumea orientală; - clopotarii- rromi proveniți din rudari, căldărari, argintari sau vătrași-spoitori, turnau din bronz clopote la biserici, le Întrețineau (reparau) și, chiar, tot ei le trăgeau pentru că aveau ureche muzicale; - mătăsariirromi comercianți care se ocupă cu vânzarea metrajelor sau cupoanelor pentru Îmbrăcămintea lor tradițională din mătase cu desene bogat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Cositorirea vaselor de aramă este o meserie aproape dispărută, de care s-au ocupat spoitorii. d) prelucrarea metalelor prețioase (aurul și argintul) și confecționarea de podoabe este unul dintre meșteșugurile tradiționale ale rromilor. Argintarii confecționează bijuterii, piese de harnașament (pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării În relief prin ciocănire și arta Încrustării cu pietre prețioase și semiprețioase. Excelenți meseriași, argintarii, au reprezentat o elită a neamurilor rromilor. În prezent mai sunt foarte puțini În județele Teleorman, București, Ialomița, Tulcea și prin marile orașe. Specificitatea lor este dată de practicarea Încă a judecății (de tip ”stabor”) și căsătoria tradițională (Între minori
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
astfel traiul. După ce arta dresajului a dispărut, la Începutul secolului trecut, ursarii au Învățat din meseriile altor neamuri. Ursarii sunt Împărțiti pe bresle fiind denumiți ulterior, după meseria pe care o practicau: lăutari (muzicanți), pieptănari, vindecători sau/și vrăjitori, ceaunari, argintari și aurari etc. Rromii ursari reprezintă un număr Însemnat din categoria rromilor sedentari, sedentarizarea lor realizându-se cu multe secole În urmă. Majoritatea acestora și-au desfășurat activitatea În vetrele localităților, pe lângă curțile boierești sau pe lângă mănăstiri sau la curțile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Asociere de minerale cu un conținut variat de metale? 3. Substanțe solide la temperatură obișnuită cu excepția mercurului? 4. Operație de aducere la suprafață a minereului? 5. Au? 6. Mineral cu un conținut mare de fier? III. METALELE PREȚIOASE. AURARII ȘI ARGINTARII 1. Tradițiile istorice Rromii domnești adică toți robii din țară care nu aparțineau mănăstirilor sau boierilor, aveau denumiri specifice, În funcție de meserii. Aurarii sau ,,rudarii“ erau cei mai numeroși dintre robii domnești și plăteau domnitorului o anumită cantitate de aur scoasă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tradiționale speciale practicate de rromi este prelucrarea metalelor prețioase, aurul și argintul. Importantă este tehnica filigranului, lucrătură artistică din fire subțiri Întrețesute, cu aspect de broderie fină, și arta Încrustării cu pietre prețioase, pe care aceștia le folosesc. Aurarii și argintarii confecționau bijuterii (inele, cercei, salbe, broșe, agrafe, brățări, coliere, lanțuri), piese de harnașament pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe speciale, laminarea sârmei de aur și de argint prin ciocănire, tehnică ce oferea posibilitatea unor multiple utilizări ale sârmei filigranate și Încrustarea cu pietre prețioase. Argintarii au păstrat atât tehnica de lucru (ciocănire, incizare, Îndoire, tăiere, crestare etc), cât și inventarul de unelte vechi (nicovala mică de butuc, foalele mici manuale, ciocanul, dăltițe, țeava de suflat/suflaiul care Înmoaie și topește metalul, foarfecele de tăiat metalul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Îndoire, tăiere, crestare etc), cât și inventarul de unelte vechi (nicovala mică de butuc, foalele mici manuale, ciocanul, dăltițe, țeava de suflat/suflaiul care Înmoaie și topește metalul, foarfecele de tăiat metalul, matrițele de mână, calapodul de lemn, cleștele mic). Argintarii posedă foarte bine tehnicile moștenite, de prelucrare a metalelor prețioase, vibrația lucrului cu mâna oferind obiectelor unicitatea și frumusețea care nu pot caracteriza niciodată obiectele În serie. Verificați cunoștințele ! 1. Care sunt obiectele pe care le realizează aurarii și argintarii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Argintarii posedă foarte bine tehnicile moștenite, de prelucrare a metalelor prețioase, vibrația lucrului cu mâna oferind obiectelor unicitatea și frumusețea care nu pot caracteriza niciodată obiectele În serie. Verificați cunoștințele ! 1. Care sunt obiectele pe care le realizează aurarii și argintarii ? 2. Care sunt principalele unelte folosite În prelucrarea metalelor prețioase ? 3. Care sunt principalele tehnici de lucru În prelucrarea metalelor prețioase ? 2. Obținerea aurului de la mină la prelucrare Aurul era la mare preț și la popoarele Mesopotamiei și În Egipt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lume se găsesc În statele ..............., ........................... și ................................ Argintul este după ............. cel mai ductil metal, este mai moale decât ..................și mai dur decât ...................... Primele monede de argint din Țara Românească au fost emise În timpul domniei lui ............................................ și se numeau ducați. De reținut... Argintarii se trag din aurarii care s-au confruntat Într-un anumit moment istoric cu interdicția practicării meșteșugului. Cea mai răspândită metodă de prelucrare a argintului este cea a modelării În relief prin ciocănire. În ceea ce privește confecționarea podoabelor și a obiectelor de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Cea mai răspândită metodă de prelucrare a argintului este cea a modelării În relief prin ciocănire. În ceea ce privește confecționarea podoabelor și a obiectelor de uz casnic, singura conservată până astăzi În cadrul prelucrării argintului de către meșteșugarii rromi, este tehnica filigranului. În prezent, argintarii fac diferite bijuterii precum: cercei, inele, verighete, nasturi, brățări, broșe, agrafe, butoni și obiecte de uz casnic special, cum ar fi tacâmurile de argint, solnițele. Meșteșugul argintului conferă produselor unicitatea care nu poate fi regăsită În obiectele de serie. De
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prin bogăția, comerțul și cultura ei. Polycrate o guverna cu blândețe și se putea lăuda în fața oricărui tiran grec că înțelege artele, științele și că le protejează cum se cuvine. In anul eclipsei lui Thales -585 î.e.n., cel mai bogat argintar al orașului s-a îndrăgostit de tânăra și frumoasa Parthenis. După nuntă, la care a curs din belșug vinul lui Chios, miere primăvăratică și lapte de capră, tinerii căsătoriți au plecat în luna de miere la tmplul din Delphi. Intrebată
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și Împodobite cu mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și aurarilor aromâni olimpiani [...]. Mai nu se vede pe stradele Salonicului evreică care să nu aibă și ceva mătasă pe ea, măcar brâul, dacă nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prestațiile unui „neguțitor” evreu, care aducea „marfă scumpă” din Olanda : „poftind Domniia Mea a veni și alții, oricât de mulți neguțitori ca acești să se afle În țara această” <endnote id="(43, p. 157)"/>. Pentru prestația unui meseriaș evreu, David Argintarul, domnitorul Își manifesta satisfacția cu o formulă similară : „poftind Domnia Mea a veni și a să afla la orașul acesta orcâți de mulți oamini meșteri cu bun meșteșug” (193). Referindu- se la Înte meierea târgului moldovenesc Vlădeni, Într-un document
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
193)"/>. Uneori, În astfel de cazuri, sentimentele evreofobe se amestecau cu cele germanofile. În 1831, de pildă, Într-o carte despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
săi cincizeci de fabricanți de sticlărie și cristaluri, pe primii săi cincizeci de armatori, pe primele sale cincizeci de ateliere de rotărie, pe primii săi cincizeci de tipografi, pe primii săi cincizeci de gravori, pe primii săi cincizeci de aurari, argintari și alți lucrători în metale; pe primii săi cincizeci de zidari, pe primii săi cincizeci de dulgheri, pe primii săi cincizeci de tâmplari, pe primii săi cincizeci de potcovari, pe primii săi cincizeci de lăcătuși, pe primii săi cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
jurau credință Universității, care fixa, în schimb, tarifele de închiriere a exemplarelor și suma totală a garanțiilor. Tocmai acest mecanism instituțional greu încercat va întîmpina tipografia pe neașteptate, plin de inocență. Și cum primii tipografi proveneau din breasla aurarilor și argintarilor, ale cărei cutume și obiceiuri le moșteniseră, tot astfel primele tipărituri se vor fi adăpostit în sînul fostelor jurisdicții ecleziastice care le-au supus acelorași examene: aprobarea episcopală sau universitară, controlarea lor de către Inchiziție, prerogativele în ceea ce privește cenzura delegate de papă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vând flori. - Cărămidarii (cărămizari) - tradițional se ocupau de confecționarea cărămizilor din lut nearse (chirpici). Ei provin din ursari, vătrași și rudari. - Fierarii - se ocupau cu prelucrarea fierului inclusiv cu feroneria și lăcătușeria, confecționau unelte din fier și potcoave de cai. - Argintarii - confecționau bijuterii, obiecte de uz casnic și obiecte religioase. De asemenea, unul dintre meșteșugurile tradiționale mai speciale practicate de romi este prelucrarea metalelor prețioase, aur și argint. - Spoitorii - pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal (ocupație
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Paris, str. Academiei, 41; Minovici, director al Curierului financiar, str. știrbei-Vodă, 10; Mirescu, D., profesor, str. Polonă, 5; Misail, G., avocat, str. Pompieri, 8; Misir, avocat, str. Fântânii, 12; Mitilineu, M., ministru rezident la Belgrad, str. Clemenței, 7; Miulescu, M., argintar, Calea Moșilor, 75; Moceanu, Gr., profesor de gimnastică, Calea Victoriei, 39; Moroianu, N., agent de schimb, Calea Călărași, 10; Müller, reprezentant al firmei „Printemps“ din Paris, Calea Victoriei, 39; Müller, C.H., proprietar, str. Luterană, 13; Muntureanu, arhitect, Calea Rahova, 8; Nacu, C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
întreprinderi meșteșugărești datează de la începutul secolului al XVII-lea, când Melchisedec amintește morile de apă de pe Drăslăvăț. Începând cu secolul al XVIII-lea și, mai ales, către sfârșitul acestui secol, avem informații despre existența unui număr mare de meșteșugari (tăbăcari, argintari, ciobotari, potcovari, săpunari ș.a.), unii din ei fiind organizați în bresle. Tot atunci funcționa o „fabrică” de bere, asemănătoare cu „fabricile” de rachiu (velnițele) semnalate în Moldova, cu aproape un secol înainte, o salhana (măcelărie), unde se pregăteau preparate din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii. În deceniul trei al secolului al XIX-lea, în Moldova numărul negustorilor a crescut mult. După Iași, orașele cu cea mai intensă activitate de producție și comercială erau Botoșani, Galați, Dorohoi, Piatra, Roman, Bârlad, Tecuci ș.a. De asemenea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători de pământ, trei ciobani (păstori), un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
datori; cât nu ne lasă pă zile și pă ciasuri a răsufla, cât și în patria noastră fiindu, dar amară viață trécem mai mult pentru datoriile acestea”. Cu veacuri înainte, Doamna Despina Milița îl dădea în judecată pe un meșter argintar din Sibiu, prin 1538, căruia i se comandase o coroană în valoare de 1000 de florini. Aceleiași văduve a lui Neagoe Basarab și fiicei sale, Doamna Ruxandra, Mircea Ciobanul le întărește, printr-un act dat la 5 octombrie 1546 satul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veșnicie de care aveau grijă urmașii. Reunirea aceasta dincolo de moarte trebuia să se producă, oricât de târziu. Moartă la 30 ianuarie 1554, la Sibiu (un loc ce i-a asigurat un confort monastic întrerupt doar de procesul din 1524, cu argintarul incorect, de măritișul fetelor și de cele două tentative de a se întorce în țară, când pe tron se aflau, în succesiune, ginerii ei, soții Ruxandrei, Radu de la Afumați și Radu Paisie), Despina Milița, văduva lui Neagoe Basarab, monahia Platonida
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]