520 matches
-
regândită pe cont propriu. Sau dacă măcar constatările făcute de predecesori sunt reformulate. Decât să spună, ca atâția alții înaintea lui, că din noi nu rămâne decât o mână de oase, era preferabil ca autorul să se inspire din limbajul argotic de azi și să deplângă faptul că o mierlim, că dăm colțul, că ne facem pardesiu de scânduri. Orice era mai interesant decât să repete, și încă pe un ton sentențios, niște formule uzate. Se remarcă, la Victor Petru Vulcan
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Rodica Zafiu Într-un articol mai vechi asupra lexicului argotic legat de viața militară (Ion Moise, Note de argou militar, 1982), găsim înregistrată o formulă de estimare cantitativă bazată pe un nume propriu: ,armată cît Berilă". Sensul expresiei este intensiv, chiar superlativ, indicînd o perioadă foarte lungă. Prin specializare, se
"Cît berilă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7873_a_9198]
-
pot fi stufoase la rostire. Cum s-ar spune, sîntem laconici nu fiindcă am prețui expresia lapidară, ci fiindcă sîntem siliți de iureșul colectiv. Cînd trăiești în galop nu-ți mai arde de fastuoase împletiri de ghirlande lexicale. Preferi scurtimile argotice și șabloanele subînțelese, adică exact elementele care nu cer un dram de oratorie. A doua cauză vine în prelungirea celei dintîi. E vorba de mutația mentală pe care rețeaua imaginilor televizate a provocat-o: cuvîntul a fost detronat de efectul
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
Dacă se bulucește lume, pac și curcanii cu caschetă la mijlocu' străzii, între două benzi", i-m-u-n.com, 23.08.2008); nu par să mai circule nici scatiu, nici cloncan. Mai puțin autentice sunt argotismele copoi sau prepelicar, pe care sursele argotice vechi nu le atestă: deși metafora pe care se bazează cuvintele este mult mai transparentă decât în cazul denumirilor de păsări, ele par mai curând calcuri culte (folosite în traducerea unor romane polițiste). În schimb, e curent și azi termenul
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
prin bulgară (gabăr "eram prost", la Ciureanu 1935). În același timp, se știe că gabori (cu pălărie) e desemnarea unui grup de țigani din Transilvania (vorbitori de maghiară); acesta pare însă a fi rezultatul unei evoluții semantice divergente. Alte desemnări argotice ale polițistului sunt cele formate cu sufixul -ar: presar, priponar, trocar. Presar este un derivat de la presă, nume argotic pentru un instrument de tortură, pentru anchetă în genere (a băga la presă "a ancheta") și, prin extindere, pentru poliție. Omonimia
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
unui grup de țigani din Transilvania (vorbitori de maghiară); acesta pare însă a fi rezultatul unei evoluții semantice divergente. Alte desemnări argotice ale polițistului sunt cele formate cu sufixul -ar: presar, priponar, trocar. Presar este un derivat de la presă, nume argotic pentru un instrument de tortură, pentru anchetă în genere (a băga la presă "a ancheta") și, prin extindere, pentru poliție. Omonimia cu presă "jurnalism" și cu presar "jurnalist, om care lucrează în presă" nu e, probabil, intenționată; cel puțin în
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
tortură, pentru anchetă în genere (a băga la presă "a ancheta") și, prin extindere, pentru poliție. Omonimia cu presă "jurnalism" și cu presar "jurnalist, om care lucrează în presă" nu e, probabil, intenționată; cel puțin în cazul lui presar, termenul argotic este mai vechi decât cel din jargonul jurnaliștilor. Și mai transparent e cuvântul priponar: polițistul e cel care priponește (= arestează) și trimite la pripon (= închisoare). Trocar (înregistrat în Dicționarul de argou al lui G. Volceanov, 2006) provine de la troacă: cuvântul
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
termen de desemnare care pare să-și fi păstrat caracterul familiar-argotic este maimuță. I s-ar putea adăuga numele de păsări (de exemplu, pupăză), care exploatează un comic mai puțin agresiv, dar mai rezistent. Alte zone semantice valorificate de imaginarul argotic sunt cea alimentară (chiftea sau acadea), lejer-plutitoare (parașută), de desemnare a agentului sau a instrumentului (taxatoare, pocnitoare), generice și obiectualizate (marfă, bucată). O sursă stabilă de metafore insultătoare este cea a „materialelor textile degradate": folosind termeni care în sensul propriu
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
mare lucru, te-ai fi așteptat ca frivolitatea mesajului său să fie pe măsura succesului de care are parte: mărunțișuri pe potriva mediocrilor viageri, aluzii obscene pe gustul amatorilor de scheciuri, sau glumițe de sezon înfățișate în zimții înțepători ai expresiilor argotice. Într-un cuvînt, chiar lepădîndu-se de pantomimă, Puric trebuia să rămînă în schema unui mim agreabil: un bufon flatîndu-ne viciile, un histrion ușurîndu-ne de plictisul zilei, un fanfaron zburdalnic ale cărui pozne să ne dea dreptul să ne privim propriile
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
Rodica Zafiu În ultimii ani a avut mare succes termenul cocalar (cu varianta cocălar), inițial argotic, apoi intrat chiar în registrul colocvial, cu un sens nou, puternic peiorativ. De la statutul de simplă insultă, mai curând vulgară, cuvântul a devenit un termen la modă, folosit pentru a categoriza și a ironiza un anume tip social. Sensul e
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
a tinerilor. Polemica începe uneori de la o listă de cuvinte scrise pe tablă a căror semnificație va fi dezvăluită, numai că profesorul realizează că o parte din acele cuvinte nu sunt neutre, că unele își găsesc analogon-ul lingvistic în argoticele adolescentine. El observă că sunt cuvinte care stârnesc dezbateri aprinse și că elevii săi au simțul replicii sesizante, că inteligența și intuiția funcționează chiar și acolo unde exprimarea lasă de dorit. În film nu apare privilegiatul instrument orfic, poezia, pentru
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]
-
Larger Redhouse Portable Dictionary, English-Turkish, Turkish-English, Redhouse, Istanbul, 1998). Diferența de formă dintre termenul-sursă și cel românesc este minimală și se poate explica din punct de vedere fonetic, mai ales dacă avem în vedere instabilitatea formală a cuvintelor cu circulație argotică. Sensul este, oricum, aproape identic - cu diferența stilistică dintre un element neutru, oficial - și unul expresiv, popular, evaluativ. (Într-o pagină din internet, am găsit o încercare de etimologie a cuvîntului, care ar proveni de la un nume propriu, al unui
Baștani și mahări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7667_a_8992]
-
ar proveni de la un nume propriu, al unui parașutist celebru; ipoteza nu pare deloc convingătoare, pentru că presupune o cale mai rară și mai complicată, care nu explică evoluția sensurilor; e vorba mai curînd de o coincidență, numele propriu și termenul argotic avînd însă o origine comună). Cuvântul e destul de folosit azi, în presă, cu marca ironică și depreciativă pe care o aduce statutul său argotic: "fii de foști baștani, din vechea nomenclatură" (ziaruldemures.ro); "bugetari cu salarii de baștani" (Jurnalul național
Baștani și mahări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7667_a_8992]
-
care nu explică evoluția sensurilor; e vorba mai curînd de o coincidență, numele propriu și termenul argotic avînd însă o origine comună). Cuvântul e destul de folosit azi, în presă, cu marca ironică și depreciativă pe care o aduce statutul său argotic: "fii de foști baștani, din vechea nomenclatură" (ziaruldemures.ro); "bugetari cu salarii de baștani" (Jurnalul național, 24.10.2008). S-a petrecut, pe cît se pare, chiar o specializare semantică parțială, cuvîntul fiind utilizat pentru desemnarea romilor bogați (mai ales
Baștani și mahări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7667_a_8992]
-
punct de vedere stilistic - oligarh, magnat - și cuvinte metaforice, expresive, ironice: baron sau mogul. Unele au cunoscut perioade de intensă utilizare publicistică în urma cîte unei declarații sau acuzații politice. Presa și chiar politicienii recurg însă și la termeni din limbajul argotic și familiar, în care superioritatea și inferioritatea se stabilesc după criterii de funcție, bogăție, influență, forță fizică etc.: barosan, baștan, mahăr, grande, ștab, grangur. Despre baroni am mai scris în această rubrică (în România literară, 29, 2003), constatînd că sensul
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
Rodica Zafiu EXPRESIA pe felie, foarte folosită în limbajul familiar- argotic actual, nu are un sens unic și stabil. A fi pe felie înseamnă mai multe lucruri: fără alte compliniri, expresia descrie o situație bună, de succes, o victorie. Se folosește, de exemplu, în legătură cu o echipă de fotbal - „«Poștașii», pe felie
Felie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6806_a_8131]
-
acțiune în care se manifestă maxima competență: „vorbesc pe felia mea, în zona mea de interes și de cunoaștere mai ales" (atelier.liternet.ro); „Sunt exact pe felia mea, literatura română contemporană" (zf.ro). Acest uz e familiar, fără note argotice sau vulgare, atestările sale găsindu-se, cum se vede, chiar în presa culturală. Sensurile tipic argotice - „portofel" și „lovitură" - ar putea proveni de la o utilizare generică a cuvântului - „lucru, chestie" - , într-o evoluție asemănătoare cu aceea a cuvintelor bucată sau
Felie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6806_a_8131]
-
și de cunoaștere mai ales" (atelier.liternet.ro); „Sunt exact pe felia mea, literatura română contemporană" (zf.ro). Acest uz e familiar, fără note argotice sau vulgare, atestările sale găsindu-se, cum se vede, chiar în presa culturală. Sensurile tipic argotice - „portofel" și „lovitură" - ar putea proveni de la o utilizare generică a cuvântului - „lucru, chestie" - , într-o evoluție asemănătoare cu aceea a cuvintelor bucată sau bucățică. Nici sensurile argotice, nici cele familiare nu au fost înregistrate în Dicționarul explicativ (DEX, 1996
Felie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6806_a_8131]
-
sale găsindu-se, cum se vede, chiar în presa culturală. Sensurile tipic argotice - „portofel" și „lovitură" - ar putea proveni de la o utilizare generică a cuvântului - „lucru, chestie" - , într-o evoluție asemănătoare cu aceea a cuvintelor bucată sau bucățică. Nici sensurile argotice, nici cele familiare nu au fost înregistrate în Dicționarul explicativ (DEX, 1996); mai ciudat e că ele lipsesc și din dicționarele generale mai noi, de obicei atente la dinamica sensurilor actuale, Noul dicționar universal(2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (2007
Felie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6806_a_8131]
-
mobilă pentru barbut și babaroasa" (id. 1985: 138). Lexicul barbutului cuprinde în primul rând diferitele denumiri familiar-argotice ale zarurilor, apoi termenii speciali legați de situațiile de joc. Zarul (cuvântul standard e tot un împrumut din turcă) este desemnat în limbajul argotic, în cel mai simplu mod, metonimic, prin materialul din care este confecționat. Tradițional, zarurile se făceau din os, așa că se numeau (și se numesc încă) oase: "Ai oasele la tine, Gică?/ Te fac pe zece un barbut..." (Nichita Stănescu, text
„Para-ndărăt” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7572_a_8897]
-
simplu mod, metonimic, prin materialul din care este confecționat. Tradițional, zarurile se făceau din os, așa că se numeau (și se numesc încă) oase: "Ai oasele la tine, Gică?/ Te fac pe zece un barbut..." (Nichita Stănescu, text din 1955, în Argotice, 1992: 47); "O pereche de Ťoaseť măsluite este cumpărată pentru sume variind între 100 000 și 250 000 de lei" (Evenimentul zilei, 1647, 1997). Prin metonimie, denumirea zarurilor trece și asupra jocului caracteristic, prin simpla folosire a pluralului ("Multe alimente
„Para-ndărăt” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7572_a_8897]
-
parcurgă această corespondență, deseori explicând tehnicele folosite în romanul cel nou, practicând o secțiune adâncă în toate straturile culturii universale, în paralelisme greu de imaginat și cu o enciclopedică măsură a cuvintelor, nu numai ale limbii engleze academice, populare, vorbite, argotice, slanguri etc., cât ale întregului arsenal filologic. Vom reproduce, spre edificare, una din epistole adresată lui Carlo Linati la 21 septembrie 1920. (Traducere Radu Lupan.) "Stimate d-le Linati,... Cred că ținând seama de enormul volum și de enorma complexitate
„16 iunie 1904“ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7597_a_8922]
-
la un articol al lui I. Verbină din 1941 și la cuvântul rusesc podporka. Într-adevăr, forma cuvântului românesc sugerează posibilitatea unui etimon slav, iar sensul cuvântului rusesc ("proptea, reazem, sprijin") nu este incompatibil (prin eventuale specializări semantice dialectale sau argotice) cu denumirea un instrument metalic. În orice caz, termenul pare să mai fi avut în limba secolului al XIX-lea și alte sensuri, care îl legau de terminologia jocului de cărți. În romanul lui Ioan M. Bujoreanu, Mistere din București
Pontoarcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7548_a_8873]
-
Rodica Zafiu În răspunsurile la un chestionar pe care îl propusesem acum câțiva ani unor studenți, cu scopul de a verifica circulația actuală a unor cuvinte argotice, termenul ușchit apărea ca prezent mai ales în fondul pasiv al vocabularului (cu cele mai multe opțiuni pentru categoria "îl cunosc, dar nu-l folosesc). Acest statut era confirmat indirect și de diversitatea extremă a răspunsurilor la cerința de a i se
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
aiurit" etc.), "șmecher", "drăguț", "urât", "slab, urâțel", "interesant", "ciudat" ("un pic ciudat", "neobișnuit"), "gătit, înțolit", "amărât". Multitudinea de interpretări, derutantă și descurajantă la prima vedere, conținând chiar evaluative de sens contrar ("drăguț" și "urât"), corespunde unei polisemii reale a termenului argotic și (dacă excludem câteva răspunsuri izolate și deviante) nu e lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului argotic a ușchi, care, în două construcții echivalente (a se ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]