999 matches
-
fost și la vremea lui, când a provocat un scandal în mediile intelectuale argentiniene, autorul fiind acuzat că e analfabet. Nu pentru că ar fi fost cu adevărat, ci pentru că aducea pentru prima dată în literatură limba străzii, a oamenilor simpli, argoul și spaniola argentiniană colocvială, cu al său „voseo” și cu formele specifice ale verbului „a fi”. Este apoi un șoc pentru cititorul contemporan european, pentru care literatura existențialistă înseamnă Sartre și Camus, și care descoperă că în anii ’20 un
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
propriei evoluții pe linia marelui strămoș al poeților blestemați; de asemenea Paul Valéry, sau exegeți de seamă ai operei lui Villon, André Thérive, Jean-Marc Bernard, Pierre Champion, Italo Siciliano. Din bibliografia ediției, se cuvine semnalată în mod special lista corespunzătoare argoului românesc, actualizată pînă în 2004, depusă de autor și la Bibliotecă Academiei Române. Cît privește aparatul critic al ediției, el este alcătuit prin preluarea selectivă a informației cuprinse în edițiile franceze de referință, prin rezumarea controverselor privind sensul multor versuri din
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
Emmanuel Jacquart (realizat de Mihaela Bogorin Pimbert), dar și un eseu al acestuia despre Samuel Beckett, intitulat Mistic, sceptic, ludic, o formulă potrivită să-l rezume pe Beckett. Am citit și poemele publicate de Liviu Georgescu, rubricile Mic dicționar de argou și Din viața Societății Scriitorilor din Neamț, paginile de traducere (Omul egiptean și poezia lui de dragoste), ca și e v o c ă r i l e semnate de Cristian Livescu despre Monica Lovinescu, Cristina Panaite despre Eminescu bibliotecar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2590_a_3915]
-
decât „Nu voi mai fi prieten cu Bob pentru că mă enervează contemplarea lui zilnică”. „Des-prietenirea” de cineva este considerată un pas mult mai drastic decât blocarea unui utilizator sau reducerea numărului articolelor publicate de acesta. Termenul a fost adăugat în argoul profesional de New Oxford English Dictionary, care a desemnat „unfriend” ca fiind cuvântul anului 2009. De asemenea, în urmă cu câțiva ani, „statut” era o modalitate de a măsura rangul profesional sau social al unei persoane. Apoi, Facebook a început
Termenii Facebook care au schimbat modalitatea de a vorbi [Corola-blog/BlogPost/93751_a_95043]
-
Rodica Zafiu In zona cea mai tehnică a argoului interlop românesc, cîmpul semantic al diferitelor "specializări" e bogat, dar nu tocmai omogen, nici foarte stabil. Instabilitatea semantică, tipică lexicului argotic, se explică prin circulația sa orală, prin riscurile decodării contextuale și prin periodicele remotivări produse de vorbitorii înșiși. Specializările
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
fiind susținută de productivitatea tiparului de derivare și a modelului semantic: în care intră și ploscar, cu același sens ("hoț", consemnat de Ștefan Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă, denumire metaforică , în argoul mai vechi sau mai nou, a pungii cu bani, a poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în literatura română, mi se pare a fi Darcleu, din Caravana cinematografică
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în literatura română, mi se pare a fi Darcleu, din Caravana cinematografică a lui Ioan Groșan. Termenul și-a fixat de multă vreme sensul depreciativ
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
pentru a-l desemna tot pe hoțul de buzunare, cu precizarea suplimentară (uneori anulată contextual) a locului predilect de operare: mijloacele de transport în comun. Polisemia derivatului e legată de cea a cuvîntului de bază, pentru că panacot a căpătat în argou atît sensul de "portofel", cît și pe acela de "tramvai, autobuz etc.", devenind chiar și denumire pentru autorul furtului (cf. România literară 27, 2001). Termenii din familia lui panacot sînt curenți azi în argoul interlop: la Mihai Avasilcăi (Fanfan, rechinul
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
bază, pentru că panacot a căpătat în argou atît sensul de "portofel", cît și pe acela de "tramvai, autobuz etc.", devenind chiar și denumire pentru autorul furtului (cf. România literară 27, 2001). Termenii din familia lui panacot sînt curenți azi în argoul interlop: la Mihai Avasilcăi (Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994) apar panacotist, "a adăugat imediat că a fost singura dată cînd a făcut așa ceva, meseria lui fiind cea de panacotist" (în notă: "hoț de buzunare"), p. 147), dar și alte sintagme care
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
Rodica Zafiu In continuarea discuției de săptămîna trecută, mă voi opri asupra unui cuvînt-cheie din argoul militar, folosit chiar în titlul volumului coordonat de Radu Paraschivescu: Răcani, pifani și veterani. Cum ne-am petrecut armata (Humanitas, 2008). Pifan (cu sensul "infanterist") și mai rarul pifă ("infanterie") apar în lista de cuvinte a dicționarelor noastre curente. Li
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
DEX, DLR, MDA etc.), pifan este prezentat ca derivat cu ajutorul sufixului -an din pifă, termen la originea căruia ar sta germanul Pfiff ("infanterist"); alte ipoteze au invocat o posibilă origine rusă sau onomatopeică. În vechea sa monografie (din 1938) despre argoul românesc, Al. V. Dobrescu indicase totuși o sursă mult mai credibilă: termenul francez biffin "infanterist". Diferența de grafie nu trebuie să mire: cuvîntul a fost desigur împrumutat pe cale orală, între soldați - probabil în primul război mondial, cînd au existat contacte
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
se pare că o dovadă indirectă a acestei oscilații o oferă chiar cuvîntul biban: acesta ar putea reprezenta o modificare, prin remotivare (etimologie populară) a unui posibil *bifan. Substantivul biffin este înregistrat în Trésor de la langue française informatisé, ca aparținînd "argoului de cazarmă", exact cu sensul "infanterist", cu citate din anii '30, dar cu datare anterioară: din 1878. Explicațiile semantice nu sînt certe - se pornește de la un sens, tot argotic, al lui biffe "țesătură", de la care s-ar fi format biffin
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
ușor de trecut la o generalizare: pifan capătă și sensul de "începător", nu numai în domeniul militar (cf. 123urban.ro), și deci de "naiv", "prost", "fraier" (sensuri prezente în Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993 sau în G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Cu sensurile "recrut" și "începător", pifan stă la baza unei întregi serii lexicale cu variații fonetice și derivaționale: pufan, pufos, puf, pufa, pufarez, pufarin (cf. I. Moise, "Note de argou militar", 1982); ar exista și un
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
sau în G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Cu sensurile "recrut" și "începător", pifan stă la baza unei întregi serii lexicale cu variații fonetice și derivaționale: pufan, pufos, puf, pufa, pufarez, pufarin (cf. I. Moise, "Note de argou militar", 1982); ar exista și un pifanez, indicat de Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Formele par născute din nevoia de remotivare, probabil prin apropiere de metafora bobocului (= "începător") acoperit de puf
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
începător", pifan stă la baza unei întregi serii lexicale cu variații fonetice și derivaționale: pufan, pufos, puf, pufa, pufarez, pufarin (cf. I. Moise, "Note de argou militar", 1982); ar exista și un pifanez, indicat de Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Formele par născute din nevoia de remotivare, probabil prin apropiere de metafora bobocului (= "începător") acoperit de puf, prin etimologie populară (pufan), substituție sau adăugare de afix (pufos, pufarez), trunchiere (puf, pufa) și
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
dar depășite ironic, a stagiului militar. În mediul evocat în volum există în primul rînd un jargon profesional - variantă familiară a terminologiei militare, cuprinzînd denumiri ale armelor, gradelor, operațiilor etc.; acesta a interferat puternic cu limbajul tinerilor, dar și cu argoul interlop, mai ales al închisorilor. Argoul militar e al unui mediu în parte închis (prin preocupări și ierarhie), dar prin care s-au perindat în permanență vorbitori care l-au împrospătat. De fapt, a fost produs atît de militarii de
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
În mediul evocat în volum există în primul rînd un jargon profesional - variantă familiară a terminologiei militare, cuprinzînd denumiri ale armelor, gradelor, operațiilor etc.; acesta a interferat puternic cu limbajul tinerilor, dar și cu argoul interlop, mai ales al închisorilor. Argoul militar e al unui mediu în parte închis (prin preocupări și ierarhie), dar prin care s-au perindat în permanență vorbitori care l-au împrospătat. De fapt, a fost produs atît de militarii de carieră (a căror contribuție e vizibilă
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
militarii în termen (cărora li se datorează mai ales tratarea ireverențioasă, chiar depreciativă, a instituțiilor și a acțiunilor armatei, ironizate și destructurate argotic). În 1942, în Buletinul Institutului de Filologie Română "Al.Philippide" din Iași, George-Mihail Dragoș publica "Note de argou românesc", un articol a cărui primă parte era consacrată Argoului cazon. Studiul se baza pe experiența directă a autorului din perioada stagiului militar - desfășurat chiar la Bacău, oraș evocat de mai multe din amintirile volumului din 2008, sub numele Bachau
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
ireverențioasă, chiar depreciativă, a instituțiilor și a acțiunilor armatei, ironizate și destructurate argotic). În 1942, în Buletinul Institutului de Filologie Română "Al.Philippide" din Iași, George-Mihail Dragoș publica "Note de argou românesc", un articol a cărui primă parte era consacrată Argoului cazon. Studiul se baza pe experiența directă a autorului din perioada stagiului militar - desfășurat chiar la Bacău, oraș evocat de mai multe din amintirile volumului din 2008, sub numele Bachau (joc de cuvinte, prin contaminare cu numele lagărului de concentrare
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
sub numele Bachau (joc de cuvinte, prin contaminare cu numele lagărului de concentrare de la Dachau) -, dar și din literatura vremii. Experiența și analiza materialului îl făceau pe autorul de acum aproape 70 de ani să considere că nu soldații creează argoul militar, ci militarii de carieră. Cu totul alta era concluzia lui Ion Moise, într-un articol din 1982, "Note de argou militar" (Limba română, XXXI, nr. 1): "astăzi, argoul, în marea lui majoritate, este creat de soldații în termen și
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
și analiza materialului îl făceau pe autorul de acum aproape 70 de ani să considere că nu soldații creează argoul militar, ci militarii de carieră. Cu totul alta era concluzia lui Ion Moise, într-un articol din 1982, "Note de argou militar" (Limba română, XXXI, nr. 1): "astăzi, argoul, în marea lui majoritate, este creat de soldații în termen și mai ales de soldații teriști"; în afirmația sa, autorul se baza mai ales pe mulțimea termenilor depreciativi cu referire la ofițeri
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
acum aproape 70 de ani să considere că nu soldații creează argoul militar, ci militarii de carieră. Cu totul alta era concluzia lui Ion Moise, într-un articol din 1982, "Note de argou militar" (Limba română, XXXI, nr. 1): "astăzi, argoul, în marea lui majoritate, este creat de soldații în termen și mai ales de soldații teriști"; în afirmația sa, autorul se baza mai ales pe mulțimea termenilor depreciativi cu referire la ofițeri și în genere a cuvintelor și expresiilor care
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
mulțimea termenilor depreciativi cu referire la ofițeri și în genere a cuvintelor și expresiilor care exprimau o atitudine negativă față de armată. E posibil ca între timp să se mai fi scris lucrări de licență sau chiar teze de doctorat asupra argoului militar. Înregistrarea, interpretarea și încercarea de explicare a termenilor săi e cu atît mai necesară cu cît, prin profesionalizarea armatei, o parte din acest limbaj se va pierde, producîndu-se probabil revenirea la statutul de jargon propriu-zis. Termenii din titlul volumului
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]