4,609 matches
-
și conținutului modelului de pregătire artistică în scopul determinării îndeplinirii cerințelor de compoziție și artistică a exercițiilor liber alese ale gimnastelor, precum și a îndeplinirii cerințelor artistice de dificultate impuse de Programa de clasificare și de Codul de punctaj FRG. 3. Argumentarea experimentală a eficacității aplicării modelului de pregătire artistică în scopul determinării dezvoltării virtuozității și expresivității mișcărilor, elementelor și combinațiilor artistice cerute de Codul de punctaj FRG. 56 Rezultatele studiului experimental constatativ ne demonstrează durata mică alocată pregătirii artistice în cadrul antrenamentului
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
2X = media aritmetica a grupei martor; 2 1m = amplitudinea valorii medii a grupei de experiment; 2 2m = amplitudinea valorii medii a grupei martor. Ipoteza se acceptă și diferențele se consideră nesemnificative dacă crtt ≥ ,(nivel de semnificație 5%). Testul “Student” urmărește argumentarea diferenței semnificative dintre media eșantionului de experiment și media eșantionului martor. Parametrul t este cu atât mai mare cu cât diferența dintre medii este mai mare și cu cât abaterile standard ale 66 șirurilor respective sunt mai mici. Pentru interpretarea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
prezentarea serviciului oferit (Picture); > promisiunea că totul este adevărat (Promise); > demonstrarea prin mărturia cumpărătorilor (Prove); > stimularea cumpărării imediate (Push). 4. Regula Star Chain Hook > prezentarea unei povestiri frumoase pentru a captiva fără riscul de a fi respins (Star); > construirea unei argumentări solide în favoarea produsului, înlănțuind minuțios, verigă cu verigă, elementele persuasiunii (Chain); > găsirea punctului final de impact și "încătușarea prăzii" (Hook)"70. Analizând toate strategiile descrise anterior, se poate observa că există anumite tehnici pe care le folosim în scopul atingerii
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
citi conținutul. Mulțumi Cerului. Tony apăruse ca un înger păzitor. Acum era încredințat, mai mult ca oricând, că discuția cu Olga putea fi lămuritoare. Datele ce le deținea prinseseră contur, că tot ce urma să-i spună, purta amprenta unor argumentări incontestabile. Totul trebuia să se întâmple cât mai curând... cât mai repede posibil... Era o seară ambiguă de septembrie. O ploicică rece încerca să alerteze împrejurimile cu promisiuni cât se poate de convingătoare că toamna nu se află prea departe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o deosebită capacitate comparatistă (cu alte opere, precum aceea a lui Ernst Cassirer, ș.a.), scrisă Într-un limbaj adecvat și cu talent real, lucrarea Filosofia dreptului la Giorgio del Vecchio se impune prin forța distincțiilor conceptuale, prin calitatea stilistică a argumentării și prin meritul de a trata problematica, de pe un teren mișcător, dificil În găsirea soluțiilor, cu totul specific contemporaneității. Lucrarea vine să umple un gol cultural din filosofia dreptului de pe mapamond, dar și din țara noastră. Prof. Univ. Dr. Tudor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
numite legi, la cât mai multe din fenomenele respective legându-le Între ele prin caracteristici esențiale și nu numai prin aparențe Întâmplătoare: În acest sens nu se numește știință decât o cunoaștere bine sistematizată (Titus Maiorescu). Cunoștințele juridice vulgare - continua argumentarea Mircea Djuvara - se prefac și ele În știință - atunci când, purtând asupra unui număr cât mai mare de acte din cele de care se ocupă dreptul, le ordonează și le leagă după caracteristicile lor esențiale prin noțiuni sau principii juridice universal
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
uită, disprețuind-o În exercițiul profesiunii lui, violează În realitate tot ceea ce este mai Înalt și mai sfânt În menirea pe care o are. Nici chiar aplicarea legii nu Însemnează o totală abținere de la dreptate”. Concluzia firească a filosofului, la argumentarea de mai sus, este că se poate ajunge la cunoașterea unei justiții obiective valabile pentru rațiune la fel ca și aceea a realităților naturii. Pe ea se Întemeiază Într-un anumit sens și În mod esențial Însăși aplicarea regulilor dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
din punctul de vedere al unei garanții a libertății, dreptul poate fi luat ca auxiliarul științei morale În genere. În viziunea kantiană, principiile dreptului sunt puse și analizate constant prin raportare, pozitivă sau negativă, la morală, ca de exemplu În argumentarea obligativității juridice, obiectul liberului arbitru. Kant este considerat inițiatorul erei pozitivismului juridic. În Introducere În teoria dreptului, Immanuel Kant dă o definiție clară conținutului acestei teorii: „Totalitatea legilor pentru care este posibilă o legislație exterioară se numește teoria dreptului (Ius
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
credință și știință”. În lucrarea sa Introducere În filosofie (1892), filosofia este apreciată drept „Încercarea mereu repetată de a ajunge la un tot de reprezentări și idei despre Înfăptuirea și coordonarea, despre sensul și semnificația tuturor lucrurilor”. Filosoful german adaugă argumentarea că, deși la origine filosofia reprezintă o „cunoaștere științifică a lumii, În evoluția ei din perioada modernă, ea urmărește să Împace concepția religioasă despre lume, cu explicarea științifică a naturii”. Paulsen făcea observația pertinentă că antagonismul dintre știință și credință
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
originea și scopul oricărei filosofii”. În această idee, Paulsen se Întemeiază pe filosofia lui Aristotel, luând apărarea unei etici energetice teleologice, În care legea morală nu mai este pur și simplu formă apriorică, ci este principial Înrădăcinată În viață. În argumentarea mai realistă a filosofului neokantian tema eticii este o temă dublă: ea trebuie să determine mai Întâi „Scopul vieții sau binele suprem” (das höchste Gut); apoi, căile și mijloacele atingerii acesteia. Prima este tema doctrinei bunurilor (Güterlehre), a doua este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
inevitabile ale prescripțiilor sale pozitive. S-a Încercat cu multă ingeniozitate să se susțină că fiecare sistem juridic e complet, adică lipsit de lacune, deoarece pentru cazurile neprevăzute se poate Întotdeauna argumenta a contrarie, plecând de la normele existente. Dacă Însă argumentarea a contrario poate folosi În unele materii (spre ex. dreptul penal, unde e interzis chiar și uzul analogiei), În schimb e insuficientă În alte materii, unde judecătorul poate și trebuie Întotdeauna să găsească o normă pentru a reglementa orice raport
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
efectul rațiunii noastre. Nu mai facem atunci raționamente prin care să legăm Între ele realități naturale sau fapte reale omenești și prin care să putem constata relația lor de determinare a unora dintre ele prin altele de același fel, ci argumentarea noastră nu poate să lege prin idei generale, prin logică, obligația propusă doar de alte obligații. Dacă această legătură poate ajunge la concluzia că afirmarea relativă la obligația propusă este adevărată și că, prin urmare, acea obligație există. Se va
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
omul un drept primordial și imprescriptibil a cărui validitate nu decurge dintr-o lege pozitivă. Respectul acestui drept este, dimpotrivă, presupusul și condiția Însăși pentru ca o autoritate oarecare să poată a se afirma ca legitimă”. Giorgio del Vecchio Își Întemeiază argumentarea strânsă, pe adevărul că noțiunea unui „drept natural de egală libertate” a fost enunțată deja dintr-o perioadă istorică foarte veche, și nu ar fi exagerat de a spune că ea izvorăște din conștiința Însăși a omenirii ca o adevărată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care se aplică această rațiune omenească. Ele trebuie să i se potrivească Într-un asemenea grad poporului pentru care sunt făcute, Încât este o foarte rară Întâmplare dacă legile unui popor sunt nimerite pentru altul.” Iluministul francez Își continua, programatic, argumentarea scriind: „Legile trebuie să corespundă naturii și principiului guvernământului statornicit, fie că au drept scop organizarea lui, ca legile politice, fie că drept scop menținerea lui, ca legile civile. Ele trebuie să fie potrivite cu condițiile fizice ale țării; cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
apriori dogmatice”. Cu alte cuvinte, nu trebuie identificată o chestiune pur științifică, „cu o chestiune de ortodoxie politică”. Adică: „recunoașterea și demonstrarea originii parțial extra statale a Dreptului, nu conține, nicidecum, intenția de a diminua unitatea și autoritatea Statului”. În argumentarea sa foarte strânsă, Giorgio del Vecchio abordează tema Crizei Statului pornind, cu exemplificarea istorică, de la Imperiul carolingian al lui Carol cel Mare (m. 888 d. Ch.) În care Începe să se manifeste „anarhia feudală”, când unitatea Statului Începe să dea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
absolut al subiectivității În general, are prin aceasta chiar, Însuși principiul său, la fel de absolut și la fel de rațional. Subiectivitatea Statului care constituie tocmai acest sistem, se Întâlnește și se acordă astfel, În chip necesar, cu acelea ale indivizilor”. Dezvoltându și profunda argumentare, filosoful dreptului scrie, În continuare: „Dar trebuie recunoscut că noi nu Înțelegem, aici, prin «Stat» centrul sau subiectul unei ordini juridice «oricare ar fi ea», adică puterea majoră de fapt, de la care emană regulile juridice pozitive ale Întregii Societăți, ci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
constrângeri ale Voinței. Dar, În domeniul dreptului internațional, problema devine cu mult mai grea, deoarece trebuie să cercetăm dacă există un izvor de obligațiuni, deasupra voinței fiecărei entități, asemenea aceleia care, În domeniul raporturilor private, e reprezentat de Stat”. În argumentarea sa strictă, riguroasă, filosoful italian raționează astfel: „Dacă se pleacă de la conceptul că Voința Statului e absolut liberă - Înțelegând libertatea În sensul de putere arbitrară - nu e ușor de Înțeles cum, la un anumit moment dat, fie chiar prin efectul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
am și obosit; poate spectacolele pe care le fac cu studenții Îmi oferă satisfacții mai mari; probabil că nici nu mai vreau să fiu diplomat cu actrița X sau actorul Y și să-i fac să meargă, după ore de argumentare, pe drumul meu. Am dat un exemplu ilustru de creator obosit; dar mai am un exemplu celebru, care-mi este neclar : Pintilie. De la Revizorul, n-a mai montat nimic pe vreo scenă românească. De ce? Peste un deceniu de absență nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
asemenea discuții cu nimeni niciodată. Nu era prima oară când regretam o afirmație făcută pripit, fără să mă gândesc, cât de cât, la repercursiuni. Tot așa mi se întâmpla deseori să jignesc pe cineva neintenționat, vorbind de dragul logicii sau de dragul argumentării. Îmi răsuna în gând remarca naratorului când se referea la Mihai: subțirele și tristul umor acid al cancelarului... sau la meditația gravă în care era adâncit... purtându-și povară cu melancolică răbdare. 10. Odată ajunși la Comitetul de Cultură, imediat
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Răspunsul este și da, și - în același timp - nu. Pe de-o parte suntem cuceriți pentru că, dincolo de precizia științifică și riguroasă cu care își expune datele, de o importanță considerabilă în domeniul lor, vocea eseistică este fermecătoare și personală în argumentarea istorico-literară. Iar aceasta fiindcă reușește să evite ariditatea unei obișnuite lucrări de cercetare în domeniul limbii și literaturii vechi românești. Pe de altă parte, însă, avem de-a face mai puțin cu un jurnal de lectură, cât cu o adevărată
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
unei forțe brutale, pasagere, dar imense;” Mulțimea nefiind impresionată decât de sentimente excesive, oratorul care vrea să o seducă trebuie să abuzeze de afirmații tari. Exagerarea, afirmarea, repetarea, fără a încerca vreodată să demonstrezi ceva cu ajutorul raționamentului, sunt procedee de argumentare familiare oratorilor reuniunilor populare. Mulțimea reclamă aceeași exagerare a sentimentelor și din partea eroilor ei. Calitățile și virtuțile lor aparente trebuie să fie mereu amplificate. Istoria revoluțiilor populare este aproape de neînțeles fără cunoașterea instinctelor profund conservatoare ale maselor. Ele vor cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în jurul cărora se conturează discuția ta: 1) se poate, oare, insista asupra multiplicării eului în vederea depășirii eului? 2) toți autorii posibili pot fi, oare, reduși la zece? (Rezum astfel numai pro-memoria, dar, răspunzându-ți, încerc să țin seama de toată argumentarea din articolul tău). La primul punct pot spune doar că a urmări complexitatea printr-un catalog de posibilități lingvistice diferite este un procedeu caracteristic unei mari părți din literatura secolului acestuia, începând cu romanul ce povestește o zi oarecare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cu succes abordarea punct cu punct, deoarece trăsăturile luate în considerare sunt mult mai numeroase, în timp ce tratarea separată se poate utiliza cu succes în abordarea unor subiecte simple care oferă mai puține trăsături comparației și contrastului. Pentru o mai judicioasă argumentare a ideilor, se poate recurge la analogie, tehnică de lucru care constă în apelarea la un subiect familiar, în vederea unui subiect mai dificil. Analogia îl ajută pe cititor săși reprezinte idei abstracte cu ajutorul unor modele, oferindu-i o sferă largă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
factor endogen ale cărui interacțiuni cu producția determină creșterea. Totuși, două viziuni îi despart pe acești autori: demersul ricardian conchide asupra unei stări staționare a economiei, legată de legea naturală malthusianistă asupra populației (Malthus, 1803), pe când teza smithiană face din argumentarea privind populația un factor pozitiv de creștere. Trăind transformările provocate de revoluția industrială și emergența capitalismului industrial, clasicii liberali propun o explicație științifică asupra forțelor ce guvernează funcționarea și dezvoltarea activității economice. Propunând primele analize veritabile asupra creșterii, ei desprind
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
terminând cu o lucrare de licență despre existențialismul înțeles ca umanism în gândirea lui Jean-Paul Sartre, temă la modă în anii '50. La Roma am învățat lucruri la care nu aș renunța sub nici o formă: claritatea limbii latine, precizia terminologiei, argumentarea coerentă în sine și mai ales exigența disciplinei în muncă. Astfel, după trei ani, eram foarte convins că am găsit un punct stabil, o perspectivă de a privi viața și o bază științifică sigură pentru parcursul meu existențial, pe care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]