4,155 matches
-
și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 124 alin. (2) și (3) care statuează că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți și că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Autorul excepției invocă în argumentarea criticii și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia susține, în legătură cu dispozițiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală, că acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201917_a_203246]
-
Apel Craiova (Tribunalul Dolj, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin). În cea de-a doua opinie, s-a apreciat că operațiunea de contopire trebuie realizată în raport cu dispozițiile art. 39 din noul Cod penal, lege în vigoare în momentul efectuării operațiunii de contopire. În argumentarea acestei opinii s-a susținut că în situația prevăzută de art. 585 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile dispozițiile art. 5 din noul Cod penal, întrucât acestea vizează aplicarea legii penale mai favorabile numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracțiune săvârșită sub imperiul Codului penal anterior, se impune întotdeauna determinarea legii penale mai favorabile condamnatului, conform art. 5 din noul Cod penal. În argumentarea punctului de vedere exprimat s-a susținut, în esență, că operațiunea de contopire a unor pedepse aplicate prin hotărâri definitive, indiferent de legea în baza căreia au fost stabilite, în măsura în care toate faptele au fost comise sub legea veche, este supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracțiune săvârșită sub imperiul Codului penal anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului, conform art. 5 din noul Cod penal. În argumentarea acestui punct de vedere s-a susținut că dispozițiile privitoare la pedeapsă în cazul concursului de infracțiuni constituie norme de drept penal substanțial, astfel încât acestea sunt guvernate de principiul aplicării legii penale mai favorabile (mitior lex), iar nu de principiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
săvârșită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracțiune săvârșită sub imperiul Codului penal anterior se determină legea penală mai favorabilă condamnatului în temeiul art. 5 din Codul penal. În argumentarea soluției propuse, constatând, prioritar, că sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, parchetul a susținut că, întrucât dispozițiile legale referitoare la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni, reglementând răspunderea penală a inculpatului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
săvârșită sub această lege cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracțiune săvârșită sub Codul penal anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal. În argumentarea soluției propuse, pornind de la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 , potrivit cărora tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi, atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
Cazul de incompatibilitate respectiv art. 64 lit. f C.p.p. nu rezultă din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ICCJ, în urma căruia judecătoarea G.R. a fost respinsă, ci rezultă din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnică de argumentare a soluției dispuse în dosarul nr. 22674/3/2015, considerentele deciziei nr. 733/20.05.2015 reflectând o atitudine de părtinire în defavoarea persoanei vătămate, ce depășește limitele general admise ale amprentei personale ale judecătorului în expunerea motivelor ce au condus
Motivarea instanței în cazul Mariana Rarinca: De ce a decis CAB rejudecarea procesului () [Corola-website/Journalistic/101864_a_103156]
-
o atitudine de părtinire în defavoarea persoanei vătămate, ce depășește limitele general admise ale amprentei personale ale judecătorului în expunerea motivelor ce au condus la pronunțarea unei soluții", continuă magistrații care au decis rejudecarea procesului. Judecătorii au remarcat că tehnica de argumentare a soluției adoptate de colegii lor "este una particulară, oarecum excepțională în peisajul practicii judiciare". Considerentele deciziei se bazează în cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce echivalează cu o încălcare
Motivarea instanței în cazul Mariana Rarinca: De ce a decis CAB rejudecarea procesului () [Corola-website/Journalistic/101864_a_103156]
-
nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată, referitor la Legea nr. 64/1995 , că "a fost adoptată pentru promovarea drepturilor și intereselor legitime prin îndeplinirea obligațiilor corespunzătoare de plată, și nu pentru a crea posibilitatea încălcării altor drepturi recunoscute de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167658_a_168987]
-
din ele toate roadele pe care le pot da. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata-2/ [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte;abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct,încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata-2/ [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a două criterii ale raționalității limitate: verificabilitatea și falsificabilitatea (K. Popper), evitându-se pe cât posibil orice avansare investigativă pe care simțul comun ar putea-o suspecta de petitio principii. „Orice comportament, orice fenomen
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
volubil, facil emotiv, incapabil de a lua ceva în serios”. Tudor Vianu a recunoscut că nu a existat un poet mai retoric decât Minulescu, iar Matei Călinescu l-a considerat un umorist sentimental. Scuzați-mi amănuntele căutate și găsite spre argumentare, dar este unul dintre poeții pe care i-am iubit, l-am înțeles poate altfel, i-am căutat și i-am descoperit notele melancolice și lirice, pe lângă acel umor liric adresat simțurilor cu mijloace poetice folosind cuvinte inteligente. Departe de
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1407374746.html [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
care spune în epistola sa că la noi creștinii „ce este da trebuie să fie da, iar ce este nu să fie nu, iar ce este mai mult decât aceasta, de la diavolul este!...” Cu foarte multă „abilitate” și „disponibilitate” găsim argumentări și justificări cum că așa este diplomatic sau aceasta este politica, uitând de faptul că este bine să avem permanent tărie de caracter și coloană vertebrală dreaptă, și la propriu și la figurat!... Iar consecințele acestor cauze amăgitoare și înșelătoare
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422536999.html [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
ce vin în avalanșă la așteptările pe care le are oricine la o astfel de excursie, pregătirea plecării prin documentare, date științifice, clima, localizare pe hartă, sistem economic, organizare statală, mijloace de transport, gastronomie, asigurări medicale, etc.; - construcția sau demonstrația argumentării pe baza datelor inițiale și completate, demontate sau corectate de datele din realitate; - concluzia, învățămintele, experiența acumulată precum și impresiile împărtășite atât celor apropiați cât și tuturor celor ce doresc un alt fel de „ghid” al unor locuri exotice de pe planeta
Florentin Smarandache: Am ajuns în Rai! sau În căutarea timpului viitor! Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-am-ajuns-in-rai-sau-in-cautarea-timpului-viitor-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339368_a_340697]
-
p. 16). Din acest punct de vedere, lumea este privită prin ochii timpului care, paradoxal indică ideea de trecere lentă și nu rapidă așa cum o percepem noi astăzi, în special datorită simpaticului personaj, melcul, al cărui timp oricum nu contează. Argumentarea este aceea că urmele lui sunt lucioase și nu se șterg ușor. Tocmai această făptură micuță și neînsemnată este cea care ,,își permite’’ să analizeze și să considere, cu mirare, măreața ,,făptură umană care este bizară’’ (Urme de melc - p.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/regasirea-de-sine-ayten-mutlu/ [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
în tragica zi de 9 septembrie 1940. De aici credem că pornește și autoarea monografiei în momentul în care a stabilit titlul cărții: Treznea, localitate martir a neamului românesc: monografie. Este prima monografie dedicată satului Treznea, iar autoarea mărturisește în argumentarea vastului proiect științific greutatea unui astfel de demers, acela de a cuprinde între coperțile unei cărți atâtea secole de istorie, istorie trăită, nu ficțiune. Însă, autoarea nu este la prima întreprindere de acest gen, iar experiența acumulată în timp își
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
din ele toate roadele pe care le pot da. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata/ [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte;abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct,încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata/ [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
nu se vrea a fi neaparat o provocare, deși așa reiese până la urmă, având cel puțin una subdiacentă. Mărturisirea autorului din rândurile următoare (ce se constituie ca un crez) este una cât se poate de relevantă și de impresionantă privind argumentarea necesitații apariției acestei lucrări, cu acest titlu, și a altora similare, căci „personal, iubesc enorm strada, ca spațiu de întâlnire cu realitatea care nu îngăduie ifoase și jumătăți de măsură, în care viața palpită, desființând morga de falsă cumințenie în
PARINTELE CONSTANTIN NECULA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_constantin_necula_.html [Corola-blog/BlogPost/367333_a_368662]