206 matches
-
străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai primit spre păstorire încă două parohii din arhidieceza Blajului: Blibor (jud. Mureș) și parohia IV din București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în șapte parohii. Astfel, istoria se repetă și franciscanii s-au reîntors în București, după mai bine de jumătate de secol, dar, de această dată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
toți credincioșii de față, în deosebi apoi de conducătorii și membrii diferitelor societăți catolice din capitală. P. Iosif Tălmăcel Superiorul tuturor terțiarilor din România a adresat Înalt Prea Sf. Sale cuvânt de devotament și de supunere din partea tuturor terțiarilor din Arhidieceză, în deosebi a celor din București, la care Înalt Prea Sf. Sa a răspuns cu mulțumire sufletească binecuvântând pe toți în chip deosebit. 10. București 25 Martie De mult așteptata zi pentru convocarea adunării generale a tuturor terțiarilor din Capitală
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
el omul potrivit să reorganizeze Seminarul și să-l umple de spirit apostolic”. Așa a început drumul formării a multor generații de preoți ca „suflete superioare”, „cu zel în muncă și evlavie”. A îndeplinit funcții și sarcini extrem de importante în Arhidieceza de București. La 30.10.1947 Papa Pius al XII-lea l-a numit Episcop de Iași; a fost consacrat ca episcop pe 05.04.1948 în București. Din 1949 a fost numit și administrator apostolic al Arhidiecezei de București
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
importante în Arhidieceza de București. La 30.10.1947 Papa Pius al XII-lea l-a numit Episcop de Iași; a fost consacrat ca episcop pe 05.04.1948 în București. Din 1949 a fost numit și administrator apostolic al Arhidiecezei de București. La 26.06.1949 a fost arestat, anchetat și torturat bestial la București și Sighet, unde s-a și stins, creștinește, la 10.12.1951. Prin puterea exemplului său, Episcopul îi învăța pe toți că „mântuirea noastră stă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și spațiu: 55 de vizite pastorale și sfințirea a patru Biserici (între care, pe 4.X.1948, și cea din Bacău dedicată Sf. Francisc). Dieceza de Iași avea în 1948, 140.000 de catolici, 108 parohii și 98 de preoți; Arhidieceza de București avea 34 de parohii, 66 de preoți și 60.000 de credincioși. În Moldova, „Bine ai venit, Stăpâne!” erau și vorbele de pe buzele tuturor, Episcopul fiind foarte iubit aici. Poporul, educat în atâtea generații de către preavrednicii părinți franciscani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ci a norilor tărăgănelilor și a lâncezelilor noastre, care au interpus un paravan între Izvorul luminos și pământ. 5. O invitație decisă La rândul său, cardinalul Elia Dalla Costa, într-o scrisoare din 1943 adresată clerului diecezan și călugăresc al Arhidiecezei de Florența, spunea: „Poate nu sunt străini păstorii de erorile și de vinovățiile turmei: de păcatele poporului, noi, preoții, nu suntem străini! Oh, dacă am fi instruit mai bine credincioșii și dacă ne-am fi implicat noi înșine cu o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Totuși, cu puțin timp înainte de consacrare, prelații romani nu au uitat de trecutul „colaboraționist” al lui Petru Pleșca și l-au întrebat cu neîncredere de ce nu a fost niciodată în închisoare. Vaticanul avea rezerve mai mari față de Francisc Augustin, vicarul Arhidiecezei romano-catolice de București, care, înainte de a colabora cu guvernul comunist, trăise experiența carcerală. El era socotit la Roma ca fiind ordinarius substitutus, fără prea mari șanse de a fi numit arhiepiscop. îndeosebi calitatea sa de deputat în Marea Adunare Națională
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
luat o poziție de elemente disciplinate”. Reacția iritată a lui Gh. Nenciu își are originea în difuzarea la Radio Europa Liberă, cu puțin timp înainte de vizita lui Luigi Poggi, a unui interviu cu Hieronymus Menges, în care fostul ordinarius al Arhidiecezei de București în anii 1951-1952 prezenta situația precară a catolicilor din România. Autoritățile mai erau deranjate de informațiile „tendențioase” de la Radio Europa Liberă îndeosebi cu privire la situația greco-catolicilor și neliniștite la gândul că delegația Sfântului Scaun intenționează să discute și „chestiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înfometat și suferind, a încetat din viață în închisoarea din Jilava doi ani mai tarziu, la 16 mai 1954. Astfel, monseniorul Vladimir Ghika va fi sărbătorit începând cu anul viitor pe 16 mai, odată cu introducerea în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de București. Martir pentru credință, monseniorul Valdimir Ghika a fost preot, scriitor și prinț. Acum, la 59 de ani de la moartea sa, Biserica Catolică îl va beatifica în "semn de speranță că dificultățile, persecutările și problemele înfruntate în numele credinței
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
anilor documente și mărturii care să ateste probitatea sa morală ireproșabilă, meritele de bun creștin și martiriul acestuia. Dosarul biografiei exemplare a Monseniorului Vladimir Ghika a fost înaintat Sfântului Scaun alături de dovezile care susțin cauza beatificării Sale. Propunerea, pornită din partea Arhidiecezei București , a fost examinată de Congregația pentru Cauza Sfinților de la Vatican. Odată declarat Fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericiților și sfinților Bisericii Catolice și introdus în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, și sărbătorit
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
beatificării Sale. Propunerea, pornită din partea Arhidiecezei București , a fost examinată de Congregația pentru Cauza Sfinților de la Vatican. Odată declarat Fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericiților și sfinților Bisericii Catolice și introdus în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, și sărbătorit la 16 mai, ziua martiriului său. Programul beatificării Sâmbătă 31 august 2013 la ora 11.00 va avea loc beatificarea în cadrul Sfintei Liturghii solemne prezidate de trimisul Papei Francisc, Cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregației pentru
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
Sf. Vasile cel mare din str. Polonă, nr. 50 din București, se va celebra o slujbă în cinstea noului Fericit Vladimir Ghika, cu Acatistul și sfințirea cu Sfântul Mir a icoanei Fericitului. Duminică 1 septembrie 2013 în fiecare Biserică din Arhidieceza Romano-Catolică de București, Sfânta Liturghie se va celebra ca mulțumire pentru darul ridicării la cinstea altarelor a Fericitului Vladimir Ghika. În Catedrala Sfântul Iosif din București, Sfânta Liturghie de mulțumire se va celebra la ora 10.30, cu venerarea icoanei
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
se va organiza o întâlnire aniversară prilejuită de împlinirea a 10 ani de activitate în România a „Surorilor de Schöstatt“. La această reuniune vor participa, pe lângă preoți și invitați, cele trei surori care reprezintă diecezele de Oradea și Timișoara, respectiv, Arhidieceza de Alba Iulia. Liturghia solemnă și aniversarea vor avea loc joi, 15 aprilie. Liliana Scripcă Parteneriat româno-britanic l O provocare pentru firmele românești În 21 aprilie, de la ora 9, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“ din municipiul nostru vor avea loc
Agenda2004-15-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282290_a_283619]
-
de E.S. Stanislav Hočevar, arhiepiscop și mitropolit al Arhiepiscopiei romano-catolice de Belgrad, care va rosti predica și în limba germană. Prezența înaltului prelat din țara vecină la această festivitate reprezintă o expresie a legăturilor existente între Dieceza de Timișoara și Arhidieceza de Belgrad, legături ce se doresc a fi aprofundate. Liliana Scripcă „Weekend cu Radio Timișoara“ l Prima ediție a unei manifestări cu și pentru tineri La începutul lunii vitoare, Radio-ul Regional Timișoara își va aniversa penultimul an din prima
Agenda2004-17-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282344_a_283673]
-
producător și realizator de documentare de televiziune. A urmat studii de artă teatrală, teologie, jurnalism. A realizat documentare despre cardinalul Alexandru Todea (film distins cu premiul Colombe d’argent la Vilnius), despre persecuție asupra Bisericii greco-catolice din România, despre istoria Arhidiecezei de București. „Pornind de la o reflecție asupra Evangheliei după Ioan, centrată pe importanța amintirii și a mărturiei în scrierea evanghelică, Ana Boariu propune o lectură teatrală inedită. Gândul a devenit realitate când, în 2003, sub egida UNITER și Signis, 20
Agenda2005-21-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/283709_a_285038]
-
ale meditațiilor personale; au fost publicate ulterior în diverse ediții sub numele de „"Pensées pour la suite des jours"”. Ni s-au transmis câteva omilii, articole, conferințe și publicații. Monseniorul Vladimir Ghica a fost propus spre beatificare. Propunerea, pornită din partea Arhidiecezei București, se întemeiază pe un dosar ce cuprinde biografia acestuia, urmând a fi examinat de Congregația pentru Cauza Sfinților de la Vatican. Miercuri, 27 martie 2013, papa Francisc a semnat decretul prin care Biserica recunoaște „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
cu Gheorghe Funar: "După ce a ajuns Boc primar, într-o singură seară, fostul viceprimar Boroș Janos - Dumnezeu să-l odihnească, mi-a fost și mie colaborator - s-a dus la primărie și s-a întâlnit acolo cu un reprezentant al Arhidiecezei romano-catolice de Alba, care pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un caiet studențesc a scris vreo 60 de imobile pe care le revendică ei, clădiri care, chipurile, ar fi aparținut statusului. Documentul nu este înregistrat nicăieri în arhiva primăriei
Boc, acuzat că a retrocedat către culte religioase ungurești 60 de imobile din centrul Clujului. Ce spune Primăria by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34689_a_36014]
-
vreo 60 de imobile pe care le revendică ei, clădiri care, chipurile, ar fi aparținut statusului. Documentul nu este înregistrat nicăieri în arhiva primăriei, este semnat “viceprimar Boroș” și pusă ștampila Consiliului Local. A semnat în acea duminică și reprezentantul Arhidiecezei, iar luni acest reprezentant a ajuns la București la Comisia specială de retrocedare a imobilelor către cultele religioase. Comisia avea un președinte român, dar acesta fusese trimis într-o delegație... E o comisie înființată în baza unei legi speciale. Vicepreședintele
Boc, acuzat că a retrocedat către culte religioase ungurești 60 de imobile din centrul Clujului. Ce spune Primăria by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34689_a_36014]
-
și, dacă va fi susținută de un număr mare de cititori, vom ține seama de ea pentru concursul de anul viitor. Berar Gheorghe, Ususău. Iată adresele pe care ni le-ați solicitat: PATRIARHIA ROMÂNĂ - Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25 - București; Arhidieceza Romano-Catolică de București - Str. Gen. Berthelot nr. 19 - Sectorul 1 - București; Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia - Str. Mihai Viteazu nr. 25 - Alba Iulia; Mitropolia Română Unită cu Roma - Str. Petru Pavel Aron nr. 2 - Blaj; Uniunea Bisericilor Creștine Baptise - Str.
Agenda2004-7-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282061_a_283390]
-
ține seama de ea pentru concursul de anul viitor. Berar Gheorghe, Ususău. Iată adresele pe care ni le-ați solicitat: PATRIARHIA ROMÂNĂ - Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25 - București; Arhidieceza Romano-Catolică de București - Str. Gen. Berthelot nr. 19 - Sectorul 1 - București; Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia - Str. Mihai Viteazu nr. 25 - Alba Iulia; Mitropolia Română Unită cu Roma - Str. Petru Pavel Aron nr. 2 - Blaj; Uniunea Bisericilor Creștine Baptise - Str. Dâmbovița nr. 9-11 - București; Uniunea de Conferințe a Bisericii Creștine Adventistă - Str.
Agenda2004-7-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282061_a_283390]
-
adresate de către Excelența Sa Dr. Jakubinyi György, arhiepiscop de Alba-Iulia, Excelența Sa Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara, va participa la celebrările jubiliare ale Catedralei Arhiepiscopale din Alba-Iulia, organizate în 29 septembrie. Cu ocazia solemnității Sf. Arhanghel Mi-hail, care este patronul Arhidiecezei de Alba-Iulia și al Catedralei Romano-Catolice din Alba-Iulia, se celebrează o liturghie pontificală în intenția răposatului Márton Áron, episcop de Alba-Iulia (la 25 de ani de la decesul acestuia). Totodată, se va celebra și liturghia „Veni Sancte“ de deschidere a anului
Agenda2005-39-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284248_a_285577]
-
putem reclama un drept de amestec pe teritoriu austriac, dar chiar drepturile noastre vechi ce le aveam în Ardeal au căzut [în] desuetudine și nu le mai putem exercita. În adevăr, aveam dreptul de-a sfinți în București pe mitropolitul arhidiecezei Ardealului și a-l delega pe el ca să sfințească episcopii sufragani îți erau de trebuință. Aceasta pretutindenea sub coroana Sf. Ștefan, unde trăiau români. Oare dac - am îndrăzni să. facem una ca aceasta, conform și intereselor și dreptului nostru, constatat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
robia politică sub elementele demagogiei, ignorante și maloneste, ce se oploșesc sub aripile d-lor Rosetti brătianu. [10 martie 1883] SITUAȚIA DIN ARDEAL I. P. S. S. mitropolitul românilor răsăriteni din Ardeal și Țara Ungurească, d. Miron Românul, a adresat protoiereilor din arhidieceză o circulară. Ea oprește pe cler de-a lua parte la adunările populare cari protestează cu atâta legitimitate în contra proiectului de lege al cărui scop e maghiarizarea institutelor secundare române de învățămînt. Înainte de toate mărturisim că nu discutăm motivul care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
anume Iasko, mitropolit al Valachiei și cătră dânsul se adresează ordinațiunea din același an a patriarhului, prin care acesta voiește să-și păstreze drepturile ctitoricești asupra paraclisurilor mănăstirești aflate în Valachia, încredințînd îndealtmintrelea administrația lor canonică mitropoliților după vremuri a arhidiecezei respective. Această cumulare a mai multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele energice și cu zel reațîțate a unor puternici amici ai uniunii, prin a căror asistență și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Visarion Puiu, cel care l-a și urmat în scaun pe Nectarie Cotlarciuc), a Alba Iuliei (a Oștirii - vacantă). Bineînțeles, schimbări în această organizare au apărut nu la mult timp după ce Biserica Română a devenit patriarhie. De exemplu, în Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei pe anul 1927, deci numai la 2 ani după ridicarea în rang de patriarhie, Biserica autocefală ortodoxă a României avea 18 eparhii și cinci mitropolii la cele existente deja adăugându-se și mitropolia Basarabiei, iar mitropolia Transilvaniei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]