298 matches
-
24 aprilie 1777 - 15 noiembrie 1801) a fost arhiducesă a Austriei și al zecelea copil și a treia fiică a lui Leopold al II-lea, Împărat Roman și a Mariei Luisa a Spaniei. A fost mama faimoasei "ducese de Berry". Arhiducesa Maria Clementina s-a născut la Villa del Poggio Imperiale, pe atunci situată în Marele Ducat al Toscanei, care era condus de tatăl ei, Leopold I, Mare Duce de Toscana din 1765. A fost numită după Prințul Clemens Wenceslaus de
Arhiducesa Maria Clementina a Austriei () [Corola-website/Science/321278_a_322607]
-
fost al șaselea fiu al lui Ferdinand al IV-lea al Neapole și a Mariei Carolina de Austria, fiica împărătesei Maria Tereza a Austriei. La 28 iulie 1816, la Palatul Schönbrunn din Viena, Leopold s-a căsătorit cu nepoata sa, Arhiducesa Clementina de Austria, a treia fiică în viață a împăratului Francisc al II-lea (mai târziu Francisc I al Austriei) și a surorii sale, Maria Teresa de Neapole și Sicilia. Leopold și Clementina au avut patru copii însă numai o
Leopold, Prinț de Salerno () [Corola-website/Science/324136_a_325465]
-
Arhiducesa Maria Anna Eleanor Wilhelmina Josepha de Austria (18 septembrie 1718 - 16 decembrie 1744) a fost Arhiducesă de Austria prin naștere și Prințesă de Lorena prin căsătorie. A fost sora mai mică a împărătesei Maria Tereza a Austriei. Maria Anna s-
Maria Anna de Austria (1718-1744) () [Corola-website/Science/323733_a_325062]
-
Arhiducesa Maria Anna Eleanor Wilhelmina Josepha de Austria (18 septembrie 1718 - 16 decembrie 1744) a fost Arhiducesă de Austria prin naștere și Prințesă de Lorena prin căsătorie. A fost sora mai mică a împărătesei Maria Tereza a Austriei. Maria Anna s-a născut la Palatul Hofburg din Viena. Nașterea ei nu a fost bine primită de tatăl
Maria Anna de Austria (1718-1744) () [Corola-website/Science/323733_a_325062]
-
tatălui ei, Elizabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel și-a dat acordul pentru căsătorie, care a avut loc la 7 ianuarie 1744 la Augustinerkirche. La câteva săptămâni după nuntă, cuplul a fost numit guvernatori ai Țărilor de Jos austriece succedând mătușii lor Arhiducesa Maria Elisabeta de Austria, care a murit în 1741. Cuplul a plecat de la Viena la 3 februarie și a sosit la Westwezel, un oraș din Țările de Jos austriece la 24 martie, unde au fost întâmpinați de către Karl Ferdinand von
Maria Anna de Austria (1718-1744) () [Corola-website/Science/323733_a_325062]
-
fedeltà" și "Talestri, regina delle amazoni". Între 1763-1768, de la moartea soțului ei și până la majoratul fiului lor, Frederic August I al Saxoniei, a fost regentă a Saxoniei. Maria Antonia s-a născut la Palatul Nymphenburg din Munich ca fiică a Arhiducesei Maria Amalia a Austriei și a Electorului Karl Albert de Bavaria (mai târziu împăratul Carol al VII-lea). De-a lungul vieții ea a primit o educație deosebită, în special în domeniul artelor (inclusiv pictura, poezie și muzică). A fost
Maria Antonia de Bavaria () [Corola-website/Science/321975_a_323304]
-
șase copii, patru fice și doi fii: Isabella ( 1470-1498) căsătorită prima dată cu Alfonso Prinț al Portugaliei, fară copii. Căsătorită a doua oară cu Manuel I al Portugaliei, cei doi au avut copii. John (1478-1497) Print de Asturia. Căsătorit cu Arhiducesa Margaret de Austria, fără copii. Joanna ( 1479-1555) Regina Castiliei căsătorită cu Filip cel Chipeș, au avut mai mulți copii. Maria (1482-1517) căsătorită cu Manuel I al Portugaliei, văduvul surorii ei, au avut copii. Caterine ( 1485- 1536) căsătorită prima dată cu
Isabela I a Castiliei () [Corola-website/Science/309911_a_311240]
-
Henric al III-lea al Franței, conform Legii Salice. Bunicii paterni ai lui Ludovic au fost Antoine de Navara și Jeanne d'Albret, regină a Navarei; bunicii materni au fost Francesco I de Medici, Mare Duce de Toscana și Johanna, Arhiducesă de Austria. Nașă i-a fost mătușa maternă, Eleonora de Medici. Copilăria delfinului, este destul de cunoscută datorită jurnalului medicului său Jean Héroard. Sunt înregistrate toate detaliile privind dieta sa, starea sănătății și viața sa privată. În luna noiembrie este instalat
Ludovic al XIII-lea al Franței () [Corola-website/Science/302924_a_304253]
-
Maria Anna de Bavaria (21 martie 1551, Munchen - 29 aprilie 1608, Graz) a fost fiica lui Albert al V-lea, Duce de Bavaria (1528-1579) și a Arhiducesei Anna de Austria (1528-1590), și soția lui Carol al II-lea, Arhiduce de Austria. Bunicii paterni au fost Wilhelm al IV-lea, Duce de Bavaria (1493-1550) și Maria Jacoba de Baden (1507-1580). Bunicii materni au fost Ferdinand I, Împărat Roman
Maria Anna de Bavaria (1551–1608) () [Corola-website/Science/327542_a_328871]
-
din Hofburg, Palatul Stallburg devine sediu grajdurilor regale. În anul 1657, Ferdinand al II-lea moare . Fiul său, Leopold I, urcă pe tron și reunește colecțiile tatălui și pe cele ale unchiului său, Leopold Wilhelm. Noul împărat se căsătorește cu arhiducesa Claudia Felicita, fica și moștenitoarea arhiducelui Ferdinand Carol de Tirol și a Anei de Medici. În urma acestei căsătorii, suveranul completează colecțiile familiei sale cu patrimoniul palatului din Innsbruck. Între timp, în preajma anului 1659, regale Spaniei, Filip al IV-lea, dăruiește
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
Arhiducesa (22 aprilie 1868 - 6 septembrie 1924) a fost al patrulea și ultimul copil al împăratului Francis Joseph al Austriei și a împărătesei Elisabeta de Bavaria ("Sisi"). Prințesa Marie Valerie s-a născut la Ofen (Buda) în Ungaria. Împărăteasa Elisabeta a
Marie Valerie de Austria () [Corola-website/Science/323740_a_325069]
-
s-a născut la zece ani după cel de-al treilea copil al cuplului imperial și a putut fi creascută de împărăteasă spre deosebire de primii trei copii, care au fost luați de lângă mama lor după naștere și crescuți de mama împăratului, Arhiducesa Sofia. Sofia însăși i-a scris mamei Elisabetei, Ludovica, "Sisi este complet absorbită de dragostea și grija pentru acest mic înger irezistibil". Ea a fost copilul favorit al Elisabetei și menționată cu aciditate de unii curteni drept "Die Einzige" ("Singurul
Marie Valerie de Austria () [Corola-website/Science/323740_a_325069]
-
Babeș-Bolyai", distincția fiindu-le acordată în semn de recunoștință "pentru tot ce a făcut familia regală pentru Ardeal și pentru Cluj". La ceremonie au participat aproximativ 1000 de persoane, printre invitații de marcă numărându-se Altețele Lor Imperiale și Regale Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, fiica Principesei Ileana a României, și Baronul Johannes von Holzhausen, Principele Nicolae al României , precum și reprezentanți ai autorităților locale, ai înaltului cler, ai mediul academic, diplomatic, consular și de afaceri. Consiliul Județean Cluj a acordat titlul
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
viitoarele bastioane Francisc și Iosef și s-a numit "Ravelinul de Proviant" (Ravelinul Depozitului de Alimente). Construcția lui a fost definitivată în 1733-1734. Ulterior a fost înglobat în zidul fortificațiilor, iar în 1744 a fost redenumit "Bastionul Theresia", în onoarea arhiducesei Maria Terezia a Austriei. În decursul timpului aici a fost reședința Episcopiei Romano-Catolice, apoi a adăpostit mai multe ateliere și depozite, o școală de ucenici, una de echitație, o școală de etnografie, o școală de scrimă, o tipografie, internate școlare
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
a călătorit în sud, însoțiți de fratele lui Karl pentru a vizita Florența timp de trei luni. Ei au ajuns la 20 ianuarie 1739. În 1744 fratele lui Francisc, Karl, s-a căsătorit cu sora mai mică a Mariei Tereza, Arhiducesa Maria Anna de Austria. În 1744 Karl a devenit guvernator al Țărilor de Jos austriece, post pe care l-a deținut până la moartea sa în 1780. În 1740 după moartea împăratului Carol al VI-lea, conform dispozițiilor Sancțiunii Pragmatice, recunoscută
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/322401_a_323730]
-
întors la timp pentru a participa la Bătălia de la Wagram și curând după aceea a fost ridicat la rangul de general de cavalerie. După semnarea păcii de la Viena, a fost trimis la Paris pentru a negocia căsătoria dintre Napoleon și arhiducesa Maria Luisa de Austria. Prințul a organizat un bal în onoarea miresei pe 1 iulie 1810, care s-a terminat cu tragica moarte a multora dintre invitați, inclusiv a sorei sale vitrege, într-un incendiu. Napoleon l-a apreciat foarte
Karl Philipp zu Schwarzenberg () [Corola-website/Science/313227_a_314556]
-
urmașii mei". Dornică să găsească o coroană pentru María Isabel, în primăvara anului 1801, mama ei a căutat s-o căsătorească cu verișorul ei primar pe linie paternă, Ducele de Calabria, Prințul Francesco de Napoli și Sicilia, a cărui soție, Arhiducesa Maria Clementina de Austria, era încă în viață însă a murit în luna noiembrie a aceluiași an. Ideea a venit de la diplomatul francez Alquier, care fusese ambasador la Madrid și Neapole. Planul său era de a aduce regatul Neapole, un
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
în 1747. Până în 1748 toți participanții la război erau gata să facă pace, încheiată la Aix la Chapele. În 1740, după moartea tatălui său, Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Maria Terezia a Austriei a moștenit titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei și ducesă de Parma. Deși nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, era cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
I al Bavariei și a Theresei de Saxa-Hildburghausen. Pe linie maternă este nepoata reginei Louise a Prusiei și pe linie paternă este nepoata împărătesei Carolina Augusta a Austriei, reginei Maria Anna a Saxoniei, reginei Elisabeta Ludovica a Prusiei și a Arhiducesei Sofia. Fratele ei mai mic, Otto de Bavaria, a fost ales rege al elenilor în 1832, împotriva voinței sale și a trebuit să meargă în Grecia. La 26 decembrie 1833 la Munchen, Mathilde s-a căsătorit cu vărul ei, Marele
Prințesa Mathilde a Bavariei () [Corola-website/Science/327363_a_328692]
-
fratele Mathildei a urcat pe tron sub numele de Maximilian al II-lea al Bavariei.<br> Casa imperială a Austriei a trebuit să părăsească Viena și să se refugieze în Boemia. Împăratul a abdicat în favoarea nepotului său, Franz Joseph, fiul Arhiducesei Sofia și verișor al Mathildei. Primul act politic al împăratului de 18 ani va fi organizarea represiunii revoluției înainte de a reveni în capitala sa.<br> Ducele de Modena a trebuit să plece în exil însă a fost restaurat de armata
Prințesa Mathilde a Bavariei () [Corola-website/Science/327363_a_328692]
-
Arhiducesa Maria Anna Josepha Antonia a Austriei (6 octombrie 1738 - 19 noiembrie 1789) a fost al doilea copil al reginei Maria Tereza a Austriei și a împăratului Francisc I. Maria Anna s-a născut la Palatul Hofburg, la Viena, centrul imperiului
Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789) () [Corola-website/Science/319595_a_320924]
-
Georg al Bavariei (; 2 aprilie 1880 - 31 mai 1943) a fost membru al Casei regale de Wittelsbach și preot catolic. Georg s-a născut la Munchen, Bavaria, că fiul cel mare al Prințului Leopold al Bavariei și a soției sale, Arhiducesa Gisela a Austriei. Mama sa a fost fiica împăratului Franz Joseph al Austriei și a împărătesei Elisabeta a Austriei ("Sisi"). Ziarul "New York Times" a scris că el a fost nepotul favorit atât al bunicului matern împăratul Franz Joseph cât și
Prințul Georg de Bavaria () [Corola-website/Science/323924_a_325253]
-
al Bavariei”. Doi ani mai tarziu, la 27 octombrie 1905, a fost promovat "Rittmeister" iar la 26 octombrie 1906 la cel de maior. În timp ce era în armată, a devenit campion la box. În decembrie 1911 Georg s-a logodit cu Arhiducesa Isabella de Austria, fiica Arhiducelui Friedrich, Duce de Teschen și a soției lui, Prințesa Isabella de Croy. Căsătoria a avut loc la 10 februarie 1912, la capelă "Mariä Vermählung" de la Palatul Schönbrunn din Viena; slujba a fost oficiată de cardinalul
Prințul Georg de Bavaria () [Corola-website/Science/323924_a_325253]
-
cu familia sa în Anglia, unde au locuit la Gloucester Lodge, iar mai târziu la Alverstoke Old Rectory, Hampshire. El a rămas în Anglia pe întrega durată a Primului război carlist. La 6 februarie 1847, Juan s-a căsătorit cu Arhiducesa Maria Beatrix de Austria-Este, fiica Ducelui Francisc al IV-lea de Modena și a Prințesei Maria Beatrice de Savoia. Cuplul a avut doi fii: Juan și Beatrix au trăit la început la Modena, pe care au părăsit-o în timpul revoluției
Juan, Conte de Montizón () [Corola-website/Science/320270_a_321599]
-
care s-a întors la Modena unde și-a crescut copiii. La 24 august 1883, vărul său îndepărtat și în același timp cumnatul său, Henri, conte de Chambord a murit. Henri fusese pretendentul legitimist la tronul Franței. Văduva lui Henri, Arhiducesa Maria Theresa de Austria-Este și o minoritate a susținătorilor lui Henri au apreciat că Juan este descendentul pe linie masculină a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. L-au proclamat Jean al III-lea, rege al Franței și a
Juan, Conte de Montizón () [Corola-website/Science/320270_a_321599]