2,000 matches
-
ce li se spune, fără a-și pune întrebări și fără să încerce măcar să scoată din cele auzite ceea ce le este absolut necesar. Alții se duc la biserică numai pentru că așa este tradiția sau numai pentru a vizita un monument arhitectonic și niște picturi deosebite. Iar altă categorie, cea elitistă, se prezintă pe sine -la biserică -ca pe niște personalități care trebuie văzute la ocazii deosebite, la sărbători tradiționale, ca să arate lumii (vulgului) cine sunt ei și pe cine sau ce
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
urgență pe întreg teritoriul României. Cutremurul le-a oferit lui Nicolae și Elena Ceaușescu ocazia să-și transpună în fapt visul lor despre o „arhitectură urbană socialistă”. Acest vis includea și dărâmarea unor biserici și clădiri de o importantă valoare arhitectonică. Impresionat de prăbușirea câtorva clădiri din centrul Bucureștiului, Ceaușescu a cerut urbaniștilor săi să caute o zonă în oraș, rezistentă la cutremure unde să poată fi ridicat noul centru administrativ. În concepția lui Ceaușescu, acest centru era nucleul unei vaste
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Noul plan de urbanizare preconizat de conducerea de stat comunistă se înscria într-un perimetru de aproximativ 18 km și urmărea ca toate clădirile care se aflau în perimetrul viitoarelor artere de comunicație să fie demolate sau cosmetizate pentru orientarea arhitectonică vizată. Pentru proiectul „Casa Poporului” Ceaușescu a organizat un concurs, care a fost câștigat de Anca Petrescu, o tânără de 25 de ani, proaspătă absolventă a Institutului de Arhitectură. Ea a fost cea care a conceput cea de a doua
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
clădiri cu trei sau patru etaje, proiectate de arhitecți renumiți, precum Ion Mincu și Horia Creangă. Sub nicio formă din acest ansamblu, proiectat de liderul comunist, nu trebuia să facă parte bisericile și mănăstirile, ele nu se încadrau în linia arhitectonică comunistă, deci se impunea eliminarea lor din acest spațiu. Lăcașurile de cult care au suferit în timpul sistematizării din anii ’80, pot fi catalogate în funcție de gradul de distrugere în: biserici dărâmate, biserici translatate și biserici agresate. Prima „victimă” a sistematizării capitalei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
A analiza dinamica spațiului brezean înseamnă a pune la dispoziție tuturor factorilor decizionali și operaționali mărturiile istoriei patrimoniului natural de care au atât nevoie în stabilirea politicilor și strategiilor dezvoltării viabile. Breaza înseamnă un patrimoniu ce include valori naturale, istorice, arhitectonice, etnografice și este un element de memorie colectivă a societății. Cadrul geografic, în ansamblul său și în detaliu, poate fi văzut ca o resursă, ce trebuie să capete valoare de piață pentru activități economice majore - pentru turism, mai ales. Astfel
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe de o parte, iar pe de altă parte presiunea timpului nu-mi permit să studiez felul de a-i da acestei diviziuni tripartite un fel special, la fel ca numita secțiune aurea ce juca un așa rol în estetica arhitectonică de felul cum este prologul la epilog, la log, sau cum epilogul poate fi o medie proporțională între prologul și log-ul, artificiu demn de la al meu don Fulgencio. Oricum cred că un epilog este cel care ne rezolvă conflictul, poate
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și exclamația: „Să mor, cu condiția să sugrum pe mama mea!”. Toate acestea o dezumanizează astfel încât, prin contrast, ea reușește să deștepte o oarecare simpatie pentru cei uciși. Or, tocmai această ferocitate a ei clatină, după părerea unor critici, edificiul arhitectonic al piesei. Eroina lui Euripide e dominată de o pasiune puternică, mistuitoare, care o împinge la hotărâri extreme, de aici poate impresia de sălbăticie a personajului, ce are totodată și momente de șovăială și regret. Ea se modifcă - și aici
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
care vă poate reechilibra foarte bine structura lichidă este o imagine din geometria sacră. Această formă geometrică, pe care voi o numiți ,,Floarea vieții”, a fost transmisă de-a lungul generațiilor și se regăsește În foarte multe reprezentări grafice sau arhitectonice. Dacă veți așeza peste această imagine orice aliment, solid sau lichid, acesta se poate structura și purifica la nivel vibrațional foarte bine. Floarea vieții De asemenea, știm că va exista Întrebarea - dacă tot suntem la apă și la alimente - care
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
despre o alt? ipostaz? a timpuluitimpul istoric, finit, supus devenirii. Zidurile vechilor cet??i vorbesc totu?i lumii contemporane despre permanen?a gândirii umane: lumea vechilor piramide, a templelor m?re?e „colonade-n marmori albe este rodul unei gândiri arhitectonice de-o grozav? m?re?ie "; de aceea I?i că?tig? dreptul la nemurire, prin faptul c? reprezint? un spa?iu al crea?iei, al În?elepciunii umane, În care preo?îi ?i regii c? utau „al vie?îi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
putem reg?și „viziunea grandioas? a romanticilor asupra universului", dar ?i o anume „scenografie romantic-baroc? proprie tuturor artelor În vremea acelor tineri Îndr? gosti? i de absolut", sau, alteori, dintr-o autentic? voca?ie de arhitect: „Astfel, o adev?rât? arhitectonic? a cosmosului r?sfrânge În crea?ie tentativă conținu? a poetului de a cosmiciza spa?iul, de a-l organiza În varii trepte ?i etaje " (Z. D.-Bu?ulenga) Poetul-Amphion construie? te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, indiferent c? acestea sunt proiectate În universul miilor de stele, În lumea magicului codru sau a palatelor de cle? tar din inimă ??rii, Înzestrându-le cu cele mai originale structuri arhitectonice (portale, coloane, arcuri, bol?i, cupole etc): „Impresionante prin elementul grandios pe care toate Îl exprim?, acestea tind s? fac?, În general, crea?ia mai frumoas? decât a fost conceput?, semn al unei curioase dorin?e de organizare superioar? a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-s str?lucite, ???? rite-s de pulbere mai alb? Ca-argintul cel de viu ". („Odin ?i poetul") Peisajele pe care Eminescu le f?ure?te În misteriosul mediu marin Încânt? prin viziunea original? ce „Ing?duie fanteziei plasticizante a artistului un joc arhitectonic de nobile Îndemn?ri Inso?ind o viziune de ??re?ie În profunzimile spa?iului neptunic" (Zoe D.Bu?ulenga) Nu este de mirare atunci c? În acest univers fantastic I?i au s?la? zeii În???i lumea mitului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lumea mitului aureolând astfel peisajul descris, conferindu-? i sacralitatea unui templu magic. Dac? mediul subacvatic este dominat de sclipirile argintii ?i de r?sfrângerile astrului nocturn În albastrul apei, În inima p?mântului, a muntelui, domne?te aceea?i lume arhitectonic?, de data aceasta s?pat? nu În „sc?ri de valuri", ci În piatr?, În marmur? de cear?, ori granit. ?i acesta este un loc sacru, pentru c? aici se afl? templul magilor cu sc?ri str?juite de stâlpi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
acest peisaj impresioneaz? printr-o cople?itoare ??re?ie care, de asemenea, dezv?luie fantezia creatoare a poetului-Amphion: „Memphis, acolo-n dep?rtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stânc? pe stânc?-o cetate de gigan?i -, Sunt gânduri arhitectonici de-o groaz? m?re?ie, Au zidit munte pe munte În antică lui trufie, Le-a-mbr?cât cu-argint ca-n soare s? luceasc? Într-un lan? ?i s? par? r???riț? din vis?rile pustiei, Din nisipuri argintoase În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rtare... Acolo se ridic trufa?e ?i eterne că ?i moartea piramidelor uria?e, Racle ce Încap În ele fantasia unui Scald". Ceea ce salveaz? fantastică lume a piramidelor, „templele m?re?e colonade-n marmuri albe" rod al unei „gândiri arhitectonici de-o grozav? ??re?ie", de la uitarea oarb?, este tocmai tezaurul de gandire ?i În?elepciune uman?, singurul care poate ??inui În timp ?i care poate Insufle?i pietrele ț?cute ale fostelor cet??i: „ Cum În fîre-s numai margini
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un semn al interdic?iei: „Zeii Daciei acolo locuiau -poart? solar? În a oamenilor lume sc?rile de stânci coboar?", iar sc? rile, „simbol În vertical? al evolu?iei, punte de comunicare Între cosmic ?i terestru, figureaz? că un intermediar arhitectonic", ele fiind prezente În descrierea palatului Dochiei (f?urit din „stânce sure", având drept stâlpi „mun?i de piatr?", strea?în? „o p?dure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar ?i a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, „ Doina
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i cetatea Soarelui „cu într?ri În veci deschise, cu sc?ri netezi, colonade / lungi de marmure că ceară", dar ?i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate aceste „coresponden?e arhitectonice mitice" care „Înal?? În ceruri palatul ?i doma că tainice echivalen?e ori prelungiri ale cet?? ilor ?i templelor dacice" fac posibil? comunicarea Între cer ?i p?mânt. Izvorâte dintr-o „memorie ancestral?", ele simbolizeaz? tipul de spiritualitate dacic?, deschis
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
creator, demiurgic", din dorin?a de a da via?? oric?rui spa?iu inert, de a crea in-creatul prin „originalitatea, ineditul, for?a creatoare" a geniului s?u poetic. Alteori descoperim În paginile crea?iei lirice eminesciene o autentic? „viziune arhitectonic?" (Zoe D.Bu?ulenga ) a poetului Amphion ce construie?te În imagina?ia să peisaje „transcendente" (G. C?linescu), fantastice situate În inima p? mântului, sau labirinte arhitecturale subacvatice, ori Închipuie minunile de gandire ?i sim?ire uman? care au
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În virtutea c?ruia construie?te, recreând universul se materializându-se În impresionante pagini v?dind un autentic talent arhitectural. Cetate str?veche a naturii („C?ci s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"), codrul eminescian impresioneaz? prin „arhitectonica" original? a spa?iului atent configurat În detalii sau perspective cosmice uimitoare. Un exemplu este „gr?dina cea din codri vechi" a zânei Miradoniz: insule sfinte se Înal?? „că scorburi de ț?mâie" În palatul codrilor str??? țuț de „mandrele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În schimb, o facem atunci când suntem turiști sau când întâlnim oameni „străini”. Metaforele ne fac să privim cu mai mult interes organizațiile noastre și să le înțelegem mai bine. Exercițiu: Încercați să răspundeți la următoarele întrebări: De câte ori ați fotografiat monumentele arhitectonice din propriul oraș? Dar pe cele din orașele vizitate? Ce se află reprezentat pe ambele fețe ale bancnotelor pe care le folosiți zilnic? De ce nu ați reținut acest lucru? De ce se spune „Nimeni nu a fost profet în satul lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Ciobanu Barcelona a fost o aspirație și a rămas o nostalgie. Nicăieri ca aici n-am fost atât de agreabil contrariat la tot pasul și în nici un alt loc n-am întâlnit o asemenea concentrare de frumusețe, de la cea urbanistică, arhitectonică, până la cea a peisajului care se deschide mereu altul, oferind de peste tot noi perspective. Întâia emoție am trăit-o aici la întâlnirea cu Columb. Este - din istorie - unul dintre personajele de care mă simt cel mai atașat. Poate pentru că îi
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
festivalul "Incontri Europei con la Musica", ce are alura unei microstagiuni cu reprezentații hebdomadare întinse pe durata a doua luni. O primă impresie: goticul edificiului și modernitatea logisticii impresariale fac casă bună. Pe de o parte, austeritatea și masivitatea soluției arhitectonice exterioare, dar și perfectiunea formulelor angulare ori a spațiilor boltite, ceea ce conferă o acustică uniform și generos repartizată; pe de altă parte, discreția și perspicacitatea cu care Vittorio Fellegara și Pieralberto Cattaneo regizează evenimentele festivalului în așa fel încât să
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
de continuitate a imaginii. Dar toate aceste episoade, chiar dacă sprijină logica discursului și dau ritm epic unei ample desfășurări de forme, nu au, în ansamblul operei lui Baba, decît o importanță de context. Nici peisagistica, nici natura statică, nici formele arhitectonice și nici lumea animală, cu o singură excepție, aceea a cîinelui din ciclul Regele nebun, nu ocupă în preocupările artistului mai mult decît permite simplul interes de observator. Baba nu este, însă, un simplu observator, un pictor retinian supus spectacolelor
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
cuvânt a devenit fie desuet, ba, și suspect, fie, prin repetare demagogică, sleit de substanța lui curată, originară.) Rememorăm (chiar și pentru urechi surde și ochi opaci) câteva secvențe ale unor asemenea "normalități" recente. l Casa Balș din Iași, monument arhitectonic de la început de secol XIX, sediul (dar se mai poate numi așa?) Filarmonicii "Moldova", e (tot) în schele. Ce n-a reușit regimul comunist demolator, izbutesc cei 18 ani de indiferență post-comunistă. Un imens cancer în arhitectura, și-așa, bălțată
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
pură) și rațiunea. Gestul meu are, desigur, conotația modestiei: este un fel de a spune că rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc "impură". Deplasare: o critică impură, așadar non-kantiană, o critică fără rigoarea kantiană, fără arhitectonica acesteia. Dar o critică instituind însăși rațiunea poetică. O rațiune ardentă. LP: Ce părere aveți despre uzura, aș spune epuizarea direcțiilor critice? De unde vine, de pildă, această nevoie absolută, imperativă, a istoriei și a faptului istoric, deasupra (dacă nu chiar
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]