48,727 matches
-
e vorba despre el. Nu înaintează personal cererea, ca să nu fie nici măcar bănuit că a coborît la nivelul unor Pleșu sau Dinescu, el - șef de partid și ditamai senator. Fiind vorba de cererea lui Vadim Tudor însuși, SRI-ul scotocește arhiva și încredințează celor de la CNSAS 19 volume. Nu știu cît de groase, că nu le-am văzut. Pe drumul dinspre arhiva SRI și biroul lui CVT probabil că dosarele au făcut o haltă pe masa cuiva priceput la citirea unor
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
Dinescu, el - șef de partid și ditamai senator. Fiind vorba de cererea lui Vadim Tudor însuși, SRI-ul scotocește arhiva și încredințează celor de la CNSAS 19 volume. Nu știu cît de groase, că nu le-am văzut. Pe drumul dinspre arhiva SRI și biroul lui CVT probabil că dosarele au făcut o haltă pe masa cuiva priceput la citirea unor asemenea documente. Și iese la iveală documentul publicat în Ziua și reluat în Evenimentul Zilei, facsimilul raportului unuia dintre șefii Securității
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
aceea a lui Mihai Emiescu „model de elocință românească”. Adriana Mitu oferă textul „primului pamflet de proză din literatura română”, cum definește Cuvântul unui țăran către boiari, semnalând problemele cu cenzura, menționate de Kogălniceanu, când intenționase a-l publica în „Arhiva românească”. La fel și în Epistola către Evagoras pentru cinste, publicată doar de Kogălniceanu, sub același semn al cenzurii. Corespondenție între doi streini asupra obiceiurilor Moldovei și a Țării Muntenești este un text care prilejuiește Adrianei Mitu identificări de personaje
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
am fost sprijiniți de „Fundația Cehoslovacă a Cartei 77” și de numeroși oameni de cultură, printre care însuși președintele de atunci, Václav Havel. Î. Cu ce ați început efectiv colectarea? R. Am început cu exemplarele de samizdat din propria-mi arhivă, textele publicate de „Edice popelnice” (editura de samizdat din anii normalizării de care m-am ocupat chiar eu) și cu cărțile, manuscrisele, materialele colecționate de mine în aceeași perioadă. Aveam, la început, aproximativ 2000 de volume și un fond reprezentativ
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
azi, cuprinde aproape 1000 de piese; 6. Avem o colecție de peste 2290 de volume și 430 de reviste în limbi străine referitoare la Cehoslovacia sau la alte țări comuniste, sau pe tema drepturilor omului, inclusiv traduceri din limba cehă; o arhivă de documente privind violarea drepturilor omului în blocul sovietic, petiții, comentarii, scrisori deschise, afișe, fotografii. Ultimele două secțiuni cuprind literatură secundară, dicționare, cărți, reviste, cataloage despre literatura samizdat și exil, lucrări monografice etc. și o secție audiovizuală. Aceasta din urmă
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
pentru cei ce ne solicită mii de pagini. Pentru o bibliotecă fără salariați permanenți, este o activitate destul de intensă. Numeroase instituții din țară și străinătate, cum ar fi Institutul pentru literatură cehă, Institutul de Istorie contemporană, Muzeul literaturii, Muzeul și Arhiva muzicii populare din Praga, dar și Central State Archive sau British Library din Londra ne solicită ajutorul. Studenții, atît cehi cît și străini își aleg teme de cercetare aici. Am contribuit astfel la realizarea a numeroase lucrări, filme documentare, dicționare
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
capitol de referințe critice din perioada interbelică (sînt selectate texte de Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, G. Călinescu, Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu, mai mult decît necesare cititorului grăbit de azi care nu mai are vreme să frecventeze arhivele). Una peste alta, dacă Rebreanu dincolo de realism este un studiu doct și exhaustiv, ca o teză de doctorat, monografia Liviu Rebreanu este mai aproape de ceea ce s-ar putea numi o carte companion, pentru uzul studenților la litere și elevilor de
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
mînă cu mare întîrziere Caiete critice nr. 11-12 din 2002. Revista comemorează centenarul lui Ș. Cioculescu. Semnează Iordan Datcu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu, Raluca Dună și Cristina Balinte. Un interviu uitat din 1940 ne este restituit de Andrei Milca. Din arhiva radio, Victor Crăciun dă la iveală un interviu din 1987, cu un Cioculescu octogenar, și cîteva texte rostite publicate doar fragmentar pînă azi, însoțindu-le de un comentariu fastidios și inutil, de care era mai bine să fim cruțați. La
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
importantul merit de a fi prima scriere pe această temă. Creează ea, în felul acesta, o contrapondere? Volumul e alcătuit din nouă capitole ce desfășoară sub forma eseului istoria mahalalelor bucureștene, istorie adunată în mare parte din documente inedite de arhivă, adesea de un farmec surprinzător. Un loc important îl ocupă în carte ilustrația - gravuri și fotografii de epocă, majoritatea din interbelic și de la începutul secolului al XX-lea, preluate din arhiva Muzeului Bucureștiului și din colecții particulare care și dezvăluie
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
istorie adunată în mare parte din documente inedite de arhivă, adesea de un farmec surprinzător. Un loc important îl ocupă în carte ilustrația - gravuri și fotografii de epocă, majoritatea din interbelic și de la începutul secolului al XX-lea, preluate din arhiva Muzeului Bucureștiului și din colecții particulare care și dezvăluie o față a Bucureștiului vechi aproape deloc știută. Povestea orașului-capitală, ne spune autorul, e povestea continuei extinderi a periferiilor sale. Între 1500 și 1830, anul cînd sînt hotărnicite marginile orașului, termenul
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
fraților». În totul însă a fost minunat și s-a râs foarte mult. Numai Nicu Gane a găsit că prea multe ticuri au persoanele tale: fix, curat, aveți puțintică răbdare”. Pe lîngă scrisorile de la Missir, Ieronim Tătaru a găsit în arhiva Muzeului prahovean și misive cu alți expeditori, între care Delavrancea și Vlahuță cu familiile lor, Paul Zarifopol, Panait Cerna (care laudă debutul lui Mateiu cu poeme în „Viața Românească”), Alceu Urechia, Al. Davilla ș.a. În același număr al „Axiomei”, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
descărca de pe site și care va downloada melodiile” (daytona.go.ro). Oricum, cîteodată se manifestă explicit și perceperea neologismului că problematic: prin referire glumeața la Legea Pruteanu - „dacă nu-l puteți vizualiza, îl puteți descărca (sau pe neprutenește downloada) de la ARHIVA” (epsilon.ro) - sau prin ezitarea între mai multe soluții, manifestată nu întîmplător într-un forum influențat de dezbaterile din Franța; se vorbește deci de a „downloada (telecharja, da jos, descarcă sau încărca pe mașină proprie) ca să nu se supere nimeni
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
Urmează precizarea cine a transmis informațiile. Este o angajată a spitalului, Paula Gibson, în calitate de prietenă, cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri, sunt cuprinse ca într-o galerie de priveliști puse în evidență de viață, parte din arhivele liceelor frecventate de Aron Cotruș, „Sfântul Vasile” din Blaj și „Șaguna” din Brașov; Arhivele Naționale. Filiala Arad, Primăria municipiului Arad; un Decret regal, dat în 11 mai 1932, prin care i se conferă lui Aron Cotruș, atunci sublocotenent, o medalie
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
prietenă, cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri, sunt cuprinse ca într-o galerie de priveliști puse în evidență de viață, parte din arhivele liceelor frecventate de Aron Cotruș, „Sfântul Vasile” din Blaj și „Șaguna” din Brașov; Arhivele Naționale. Filiala Arad, Primăria municipiului Arad; un Decret regal, dat în 11 mai 1932, prin care i se conferă lui Aron Cotruș, atunci sublocotenent, o medalie. Se menționează aici că a luptat în războiul pentru întregirea Neamului 1916-1918, în Legiuni
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
căreia este nevoie ca majoritatea covârșitoare a populației țării să știe «despre ce este vorba în propozițiune» cu integrarea în Uniunea Europeană; (...) se constată că lumea (adică lumea noastră, carpato-danubiano-pontică) nu prea știe «despre ce este vorba în propozițiune»” (azi.ro/arhive /2002/ 03/26); „culmea e că nu despre fostul rege era vorba în propozițiune” (Dimineața, 58, 1997). Evident, propozițiune apare și în alte situații ironice, în afara sintagmei citate, dar adesea în prezența altor mărci parodice „astă ultimă propozițiune este din partea
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
ca iubită și parteneră în creația soțului ei. În spatele acestui program s-a putut descifra însă și un semnal important pentru cercetare, căci s-a putut de aici înțelege și că o anumită manieră prin care s-a procedat cu arhiva Celan, în principiu închisă, accesibilă pentru materialele biografice doar sub strictul control al familiei, se va revizui radical odată cu publicarea lor integrală: importanța acestei cotituri reiese din chiar „expunerea” prin această corespondență a acelor momente pe care văduva lui Celan
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
inclusiv în întreprinderea inaugurată scurt timp după moartea lui Celan convingerilor sale filozofice, inspirate de o hermeneutică exclusivistă, concentrată asupra imanenței textului literar, mergînd pînă într-acolo încît, după Jean Bollack, ar fi ignorat deja în operația de clasificare a arhivei informații foarte importante cu privire la referința contextuală, biografico-istorică, a poemelor. Această orientare, ce s-a văzut imediat susținută de nu altul decît Hans Georg Gadamer - care deja în mai 1970, în primele comentarii la poemele lui Celan din ciclul Atemkristall, afirma
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
sfîșierilor și risipirilor ei, pentru ca finalmente ea să apară ca o „esență” unitară, se potrivește cu destinul lui Paul Celan. Viziunea unei viitoare biografii a poetului, a cărei precizie depinde de posibilitatea, acum mai lesnicioasă, de a dispune de datele arhivei, presupune însă o reînnoită reflecție asupra modalității de a aprecia corect importanța laturii biografice pentru înțelegerea poeziei lui Celan și, în consecință, pentru îndeletnicirea interpretativă cu textele sale lirice. Într-o scrisoare către Jean Bollack din 8 februarie 1971, unde
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Specialistul „Orizontului” în literatura sîrbilor-români e Lucian Alexiu, a cărui semnătură o întîlnim și sub ancheta adresată mai multor scriitori de limba sîrbă de la noi, și sub traduceri de poeme, și sub analizele unor cărți de Slavomir Gvozdenovici. l Din arhiva de istorie orală a Fundației A Treia Europă sînt extrase mai multe povestiri autobiografice ale unor vîrstnici aparținînd comunității sîrbești din Banat, ceea ce ne face să credem că, după volumele avîndu-i ca subiect pe germani și evrei, proiectul coordonat de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
nobile. Abia acum văd că pe canapeaua din vinilin de lîngă el tronează, nici mai mult, nici maipuțin decît două dosare de Securitate. Nici mai mult, nici mai puțin. Materialul bibliografic pregătit în vederea întîlnirii noastre? Nu-mi vine să cred. Arhiva operativă nr... murdare, năclăite, cartonate, de culoarea hîrtiei de sac, negre la colțuri și cu muchia de pînză smolită, cenușie, o singură dată dacă ai pipăit așa ceva nu ai cum să te înșeli, ele sînt acolo, un pic prea departe
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
că nici n-am putut-o mînca? Nu am cum să știu dacă sînt acele dosare, din care Mihai Pelin a citat în Cartea albă a Securității ce-a dorit el, în tot cazul sînt dosare adevărate, nu copii, din arhive publice, nu private, aflate în mîinile unei persoane particulare, e drept una foarte interesată de destinele țării sale, mai interesată mult decît noi, ăștia, și pe deasupra membru al unui partid de opoziție, mult mai puternic de altfel decît cel de la
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
aflat la 1 ianuarie într-un oarecare moment al concediului postnatal" ( Ziua, 3.04.2003); "viitoarele mămici fără un loc de muncă au încă posibilitatea să se asigure, primind astfel, de la stat, timp de doi ani, o anumită sumă" ( Cotidianul, arhiva Internet, 24.02-3.03.2003), "indemnizația pentru mămici va fi stabilită în funcție de contribuția lor la Fondul de asigurări sociale" ( Evenimentul zilei = EZ 1.01.2003); "potrivit prevederilor Legii 19/2000, se solicită drept condiție de încheiere a contractului de asigurare
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
acceptat trendul timpurilor, adoptând formule stilistice în uz și acordandu-si imaginea sonoră la evoluția generală a artei sunetelor. Este adevărat că cercetarea muzicologica a semnalat moștenirea această bogată în sinteze sau studii punctuale despre tezaurul de muzică îngropat în arhive, sub formă de manuscrise; dar distanță dintre studioși cu textele lor savante și public este mare și mult prea puțin din acest repertoriu a intrat în circuitul vieții de concert. Motive sunt mai multe: dificultățile de ordin tehnic, insuficientă, la
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
asupra spiritualității, a culturii ce trebuia să fie "modelată" după tiparele cuceritorului, transformată pri mistificările cele mai grosolane și mai ales interzisă, dacă nu sortită pieirii. Este epoca inchizitorială în care se ard sau se aruncă la gunoi biblioteci și arhive ale marilor familii și ale marilor intelectuali, în care se pun sub șapte lacăte actele noastre de identitate națională, documente și studii fundamentale, ce ar fi urmat în continuare să ne apere drepturile istorice, să ne înfățișeze în fața lumii ca
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, și de volumul Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munț, care folosește parțal materiale rezultate din cercetarea Mungiu-Althabe ( și aflate acum în arhiva Institutului Român de Istorie Recentă - IRIR). Am scris în urmă cu cîteva luni despre cea dintîi carte, care analizează ca reprezentative pentru evoluța mediului rural românesc în ultimii 50 de ani două sate, unul de deal, Nucșoara, altul de cîmpie
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]