51,082 matches
-
matricolă prin care e anunțat că și anul ăsta Goe a dat-o în bară. Și că, ditamai găliganul, va mai adăsta o vreme, precum măgarul între oi, în clasa în care se buchisește cu greu, pe când colegii lui cântă arii complicate și rezolvă probleme de matematică superioară. Că Geoană (etc., etc.) e o simplă marionetă e limpede. Un soldat obligat să asculte, la milimetru, ordinele superiorului. Așa se explică scoaterea sa la bătaie în ultimul loc din lume în care
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
de gîndire plastică și de funcționare a limbajului. Spre deosebire de prima ediție, în care aceste exigențe au fost confirmate într-un spațiu oarecum restrîns, european în orice caz, dar asemenea altor ediții precedente, actuala ediție și-a selectat premianții dintr-o arie mult mai largă, una care implică, așa cum s-a văzut, Extremul Orient, Eurasia și America de Nord. Ceea ce mai diferențiază radical Salonul... acesta de cele anterioare, este și faptul că, pentru prima oară, expoziția mare nu a mai fost dublată și de
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care contrabalansează tensiunile nordice, expresioniste și nocturne, ale Școlii de la Baia Mare. Dar dacă Balcicul nu a creat, asemenea mișcării de la Baia Mare, o stilistică unitară într-o tematică diversificată și nu și-a extins aria de interes dincolo de orizontul artei noastre - el manifestîndu-se invers, prin monotematism și printr-o mare diversitate a expresiei -, acest spațiu a creat o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului artistic și a devenit, sub presiunea unor energii
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Alonso cu o declarație fără echivoc: Criticul e un artist, transmițător, evocator al operei, stimulator al sensibilității viitorilor degustători. Critica e o artă" -, Ion Bogdan Lefter pledează pentru "voința de subiectivitate" a criticului. Acesta s-ar cuveni să-și extindă aria de manifestare apelînd la moduri "necanonice" în sistemul retoric al profesiei sale, capabile a-i asigura o prezență personală, care să corijeze codurile transpersonale ale studiului de istorie literară, protocolul comparatist ori "tehnicismele" teoretizării în exces. Eventual prin intermediul scriiturii de
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
solistică), vienezii adunați la Theater an der Wien au stat ore întregi în clădirea neîncălzită ca să asculte acest concert - de fapt, să asculte un "maraton" de noi lucrări beethoveniene (două simfonii, două concerte pentru pian, fantezia pentru cor și orchestră, aria de concert Ah, perfido). Tremurau toți de frig și nu pleca nimeni, și strigau că nu le e de ajuns. În livada cu măslini nu era frig, deși - noaptea - răcoarea mării poate uneori să-nfioare. Sunau cicadele - "la concurență" - din arborii
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
am văzut niciodată cu ochii mei multe lucruri pe care le descriu: le inventez pur și simplu - de pildă Timorul de Est. Nu m-a surprins deloc mărturisirea lui Graham Swift, cu ani în urmă, că n-a văzut în viața lui aria știută ca "the Fens", spre dezamăgirea echipei de televiziune care spera că el le va indica un decor inedit pentru filmare. LV. Citești ce spun criticii despre opera ta? Te interesează părerile lor? TM. Nu mă interesează să citesc critică
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
armonie Ioan Cuciurcă este un artist misterios și paradoxal. Mai întîi, paradoxul constă în faptul că el este mai bine cunoscut în Europa decît în țară. În al doilea rînd, chiar dacă activitatea sa este una prodigioasă, și ea acoperă o arie artistică și mediatică enormă, de la grafica propriu-zisă, de șevalet, la grafica de carte, la cea publicitară, și pînă la experiențele tehnice și expresive cele mai diverse, percepția artistului în spațiul public este una discretă și eterică pînă la imponderabil. Într-
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
cuprinse operele a 16 scriitori din toate epocile, la care se adaugă două volume colective, unul consacrat cronicarilor moldoveni (realizat de Gabriel Ștrempel), altul fiind o antologie din literatura română medievală (alcătuită de un colectiv condus de Dan Horia Mazilu). Aria de cuprindere a scriitorilor reprezentativi e deci foarte largă, de la Dimitrie Cantemir, Heliade și marii clasici, trecând prin perioada interbelică de unde au fost selectați Goga, Arghezi, Bacovia, Rebreanu, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale și Panait Istrati și ajungând în perioada
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
Eugen Simion (de trei ori), Nicolae Manolescu (o dată), Dan Horia Mazilu (o dată), Mircea Tomuș (de două ori), Cornel Ungureanu (o dată), Eugen Negrici (o dată) apar sporadic. E adevărat că, în final, prin cele două sinteze, critica universitară își ia revanșa meritată. Aria de cuprindere a selecției este foarte mare, într-un ambitus istoric de la originile romanului românesc, adică de la Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir, scrisă în 1705 dar tipărită întâia oară în 1883, până în prezentul postdecembrist, cel mai nou roman inclus
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
cu ușurință două categorii de texte în cuprinsul antologiei lui Eugen Lungu: confesiuni de scriitor, asimilate cu eseul, și articole propriu-zis critice. Proporția este puțin prea mare în favoarea celor dintâi, dar s-a asigurat în acest fel o mai largă arie de cuprindere a fenomenului literar basarabean. Vasile Vasilache glosează despre devastările istoriei. Demn de tot interesul este eseul confesiv al lui Vladimir Beșleagă despre experiența sa cu cenzura. Serafim Saka meditează despre ,puterea și slăbiciunile scriitorului în fața puterii". Arcadie Suceveanu
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
dintre reprezentanții reputați ai avangardei poloneze interbelice, în același timp, precursor al modernismului contemporan. Afirmația este confirmată de W. Gombrowicz în Jurnalul său: ,Situată în fruntea orientărilor avangardiste - susținea fără ezitare autorul Cununiei, - triada noastră reprezenta șansa literaturii polone în aria universală: Witkiewicz, un nebun disperat - afirmarea premeditată a nebuniilor artei pure; Schulz, un nebun sacrificat - rătăcirea în meandrele formalizării, iar eu, un nebun răzvrătit - intenția de a răzbate prin formă la sinele-mi autentic și la realitate". Asemenea concepte estetice
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
ele au fost reproduse într-un citat anterior), în vreme ce o democrație scăpată de sub control sau insuficient de consolidată poate degenera ușor într-o anarhie. Mai mult, democrația și dictatura au, fiecare, în propria structură, germenii celeilalte. Pe măsură ce libertățile sporesc și aria lor se diversifică, situația devine tot mai greu de controlat, mecanismele de funcționare a societății se blochează, cresc șansele de instaurare a anarhiei. Legea junglei ajunge să fie cea care guvernează, iar sentimentul insecurității cetățeanului devine maxim. În aceste condiții
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
pagina culturală e vie și mult mai bine făcută. Are chiar și o rubrică de recenzii, "O carte pe zi", semnată de tineri critici care s-au remarcat în revistele literare (Iulia Popovici, Cătălin Sturza, Paul Cernat). Jurnaliștii acoperă întreaga arie culturală, se recurge și la colaboratori "cu nume", iar știrile sînt redactate corect, vădind familiarizarea cu domeniile artistice. Nu lipsesc nici polemicile și replicile lor. Adresîndu-se unui public eterogen ca nivel de instruire, dar pe a cărui inteligență se scontează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
se preschimbau într-un murmur de deferență. În sfârșit, pe o străduță de pe insula Vasili, lui Vasia îi apăru în fața ochilor stabilimentul băilor. Ostași în ținută de paradă făceau de strajă la intrare. O mică orchestră de alămuri cânta o arie săltăreață în timp ce Buhren cobora de pe cal și deschidea, cu o cheie pe care i-o încredințase țarina, ușa băii de aburi nupțiale. Mergând înaintea tinerilor însurăței, le făcu onorurile de instalare. Apoi bătu în retragere cu un ultim "Să vă
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
Cam în aceeași perioadă, sculptorul Paul Neagu, plecat și el din România, crea un grup cu rezonanțe filozofico-lingvistice, foarte la modă peste cîțiva ani: Generative Art Group, numărînd patru alter-ego-uri, care-i permit, după cum singur mărturisește, să traverseze "meandric o arie largă de subiecte". Moda vocilor/metodelor alternative face parte, o știm acum, din paraphernalia postmodernă, din strategia interogativ-reformativă a anilor șaptezeci-optzeci ai secolului trecut. Dacă sculptorul Paul Neagu este cunoscut și discutat acum, altfel decît era în 1969, cînd cîțiva
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
care nu mai înțelege nimic", iluminarea vine din partea îndoctrinatului Niculae Moromete, "omul nou", care scoate din buzunar răspunsuri la toate întrebările, fiind o simplă "mașinărie de reprodus lozincile învățămîntului politico-ideologic". în acest roman figurează și o revoltă a țăranilor "de pe arie" împotriva împilării noilor ciocoi care sînt politrucii. Dar sub condeiul lui Preda, evenimentul apare minimalizat, deturnat într-un sens perfid de la conținutul său vădit anticomunist: "Maniera aleasă este aceea de a transpune întîmplarea într-un cadru donquijotesc. Dramatismul este alungat
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
într-un cadru donquijotesc. Dramatismul este alungat cu precauție. }ăranii sînt mai degrabă ridicoli în acțiunea lor, pe care o bănuim disperată". Nu e doar opinia d-lui Geacăr, ci și a lui Valeriu Cristea, care nota că "revolta de pe arie" ar alcătui "nucleul unei comedii". E adevărat că Marx ne recomanda, într-o formulă celebră, să ne despărțim de trecut rîzînd. însă, supralicitînd, Preda nu ezita a se despărți rîzînd de prezentul dramatic! înfricoșat pînă și de umbra sa, cînd
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
d'Aquino de a face compatibilă filosofia (o anume filosofie) cu creștinismul. Identitatea elenă însă, suscitată național în formațiunile grecești rămase încă o vreme neocupate de otomani (după căderea Constantinopolului la 1453), mai ales în Despotatul Moreea (denumire politică pentru aria geografică Peloponez) și în Trapezunt. Îndeosebi școala grecească de la Mistras (Moreea) devenise celebră prin corifeii ei (Gemisthos Plethon, în special) ce propagaseră sinteza ortodoxiei cu... neoplatonismul; simbioză mai fericită în vederea înlăturării adverității ce o impuseseră neoaristotelismul nu doar între ortodoxi
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
precauția de a nu aluneca în tezism mă fac să nu ofer explicitări acribice. Foarte pe scurt: ce e un fractal? O jucăreauă matematică... O figură care se conține pe sine în orice fragment al său (imanență) (a), având o arie finită dar o lungime infinită (b), și alternând o tendință stabilă (lege) cu hazardul (c). Cu adevărat interesant este că primele asemenea forme au fost descoperite în secolul al XVIII-lea de Cantor, urmat de Sierpinski și numite, în epocă
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
extrem de cunoscut dincolo de hotarele țării sale, pe o rază care depășește cu mult arealul european. Handicapul exprimării într-o limbă de circulație restrînsă este compensat de o vastă difuzare (începută încă din timpul vieții autorului) prin intermediul traducerilor în limbi cu arie mai largă de cuprindere: germana - apoi franceza și engleza; iar unda popularității, o dată inițiată, se tot propagă. Din păcate, cunoașterea celebrului Andersen rămîne voalată, chiar distorsionată de filtrele lingvistice. în destule țări (printre care și România) în care este de
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
al dizarmoniei. Ambiția face din om un contracandidat sie însuși". Simptomatic, atenția scriitorului se îndreaptă frecvent către "umiliții" și "obidiții" vieții literare, către acei autori ori pur și simplu intelectuali ce n-au izbutit a se realiza scriptic, care în aria existenței lor periferice întrupează o jertfă purtătoare ea însăși de valori spirituale. înălțîndu-și privirile admirative spre piscurile creației autohtone și universale, C. D. Zeletin nu pregetă a-i consemna, cu o empatie evanghelică, pe confrații cărora le-a fost hărăzit
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
confundă cu această agitată masă sonoră. El mi-a amintit acel personaj unic care în spectacolele de marionete Bunraku povestește singur întreaga istorie identificîndu-se cu fiecare personaj, trăind fiecare eveniment: gidayu. Aici Conlon, asemeni lui, murmură cuvintele Desdemonei, acompaniază celebra arie a violoncelului din ultimul act, se folosește de baghetă pentru a controla orchestra, dar renunță la ea cînd vrea să „modeleze” vocea cîntăreților. El singur e un om „orchestră” prin care muzica circulă, răsună, se împlinește. În fiecare clipă mi-
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
va ridica mînuța discretă pentru a impune tăcere unei săli de 3000 de locuri și a permite violoncelului să anunțe tema morții și lui Otello să se îndrepte discret înspre locul sacrificiului. Conlon respectă astfel continuitatea dramei și sacrifică excepționalitatea ariei. E ceea ce a dorit Verdi și Conlon dirijează Otello ca o operă de sfîrșit de viață, ca o încheiere exemplară: „Nu uitați că sunt ultimele note scrise de Verdi”.
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
care se asociază să primească protecție egală în orice moment.” (p. 22) Condițiile istorice diferite au făcut ca în Centrul și Estul Europei termenii de „Popor” și „Națiune” (lor li s-ar mai putea adăuga în românește „neam”) să moștenească aria semantică a lui das Volk. Popoarele din această parte a continentului au avut, vreme de secole, statutul de entități minoritare în componența diverselor imperii (turcesc, rusesc, austro-ungar, sovietic). Pentru multe dintre aceste populații bulgari, români, unguri, pentru a nu mai
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
pentru îndrăzneala de a înfrunta tirania și pentru consecvență în protejarea celor supuși unei carantine. Dar la eșecul și impasul politic al lui Sartre voi reveni ulterior când voi releva și valoarea sa excepțională ca deschizător de poteci neumblate pe aria literaturii. De la cele dintâi apariții ale sale în public, Sartre nu lăsa pe nimeni indiferent. Incita parcă la o ripostă, provoca scandalul. Era invidiat pentru audiența la public, pentru succesul rapid și statornic. S-a pus la cale de îndată
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]