1,017 matches
-
și apoi de alții, pentru a fi marcată astfel datoria intelectuală pe care o au față de un gânditor considerat ca fiind precursorul unei posturi metodologice noi, constând în separarea binelui de rău, în cadrul politicii moralei, diferențiindu-se astfel de tradiția aristotelică (Burnham, 1943, p. 27). Robert Michels (9 ianuarie 1876, Köln-3 mai 1936, Roma) Michels a fost un economist și un sociolog germano-italian. Împiedicat să-și facă o carieră universitară în Germania din cauza activităților sale politice și sindicale, a predat la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și Mosca se situează în aceeași perspectivă. Ideea lor comună este aceea că e foarte important să se facă distincția între trăsăturile aparente ale unui regim și caracteristicile sale reale. La Mosca, această idee duce la o critică a clasificării aristotelice a regimurilor politice. Pentru el, puterea aparține unei minorități, dar este repartizată unei „serii întregi de subiecți mai numeroși decât cei care apar ca simboluri ale oricărui regim”, pentru că, „sub orice regim, indiferent de țară, îți trebuie o mașină guvernamentală
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
într-o trecere în revistă a tuturor studiilor pe această temă, că: 1. nu se poate vorbi despre efecte directe; 2. nu se poate vorbi despre efecte autonome; 3. efectul violenței televizate asupra copilor poate fi invers (în sensul catharsisului aristotelic); și 4. efectul acestei violențe poate însă să fie mimetic, în sensul inducerii aceluiași tip de comportament în viața reală. În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) reprezintă această autoritate. Este vorba de studiile „Cercetare privind analiza comportamentului de consum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să ne interpeleze conștiințele. Marea lui carte de poeme cu titlul teribil: Hanibal, are ceva imperios, de suflu antic. (Nimic comun cu „antichitatea de cabinet” a erudiților și filologilor.) Ce poate fi mai bărbătesc și mai actual (firește, în înțelesul aristotelic al acestui termen) decât pildele antice? Poemele acestea sunt grave și severe: nu sunt „poetice”, nu sunt „frumoase”, nu urmăresc să fie admirate. Ele proclamă direct sau cu un minim de retorică indirectă lucruri esențiale și presante. Aceasta nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a se insinua În sufletul omului prin modalități de viață cât mai atractive.) „Nu numai o durere Îți poate tulbura o fericire, ci și altă fericire.” (L. Blaga) Virtutea e calea de mijloc Între două vicii. (Aceasta este Însăși definiția aristotelică a virtuții, „ca medie” Între două excese: curajul, de exemplu, este o medie Între temeritate și lașitate; blândețea, o medie Între irascibilitate și indiferență; sfiala, Între timiditate și nerușinare etc. Aristotel voia, prin aceasta, să sublinieze ideea „elasticității” valorilor morale
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îmbracă un caracter sau altul, În funcție de opțiunea morală de moment la care recurge fiecare; altfel spus, În funcție de ce orientare/sens dă fiecare conduitei sale morale - de exemplu, spre a face „binele” sau, dimpotrivă, „răul”.) Referindu-se la punctul de vedere aristotelic, Andrei Pleșu observă: „...blândețea se poate manifesta și ca irascibilitate, și ca indiferență, cu condiția să-și aleagă, pentru aceasta, circumstanțele potrivite. A izgoni cu biciul negustorimea din templu (aluzie la comportamentul lui Iisus față de apucăturile hrăpărețe ale negustorilor din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
conduce c)tre o relație care s) reziste cu certitudine, tot nu am spus suficient despre cea din urm), în sensul de a o fi explicitat. Am argumentat-o în m)sura - și doar în m)sura - în care fizică aristotelic) a descris relația dintre impuls și mișcare. Dintr-un punct de vedere practic, cunoașterea gradului ridicat de corelație dintre impuls și mișcare este foarte util). Acel tip de cunoaștere descriptiv) poate sugera indicii legate de principiile mișc)rii. Ins) ne
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pulverizat Într-o nebuloasă de sens. Efectul pe care Îl produce această artă nu mai este unul de revelație, În sensul iluminării provocate de intuirea bruscă a operei În globalitatea ei, și nici unul, ca să folosesc un termen din vechea teorie aristotelică, de anagnoresis, recunoaștere. Influența pe care o exercită asupra publicului o asemenea artă, căreia nu i se aplică logica aristotelică a fizicii clasice, ci logica cuantică, de tip statistic, este de tip cumulativ. Scenele care se Înlănțuie după o lege
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sensul iluminării provocate de intuirea bruscă a operei În globalitatea ei, și nici unul, ca să folosesc un termen din vechea teorie aristotelică, de anagnoresis, recunoaștere. Influența pe care o exercită asupra publicului o asemenea artă, căreia nu i se aplică logica aristotelică a fizicii clasice, ci logica cuantică, de tip statistic, este de tip cumulativ. Scenele care se Înlănțuie după o lege care ne scapă la fiecare pas sfârșesc prin a genera și a conglomera o nebuloasă emotivă, afectivă, senzorială, imaginativă. Fragmentele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intuițiile lui Corin Braga legate de anarhetip. Miruna Runcan analizează În această carte câteva spectacole postdecembriste, care, pare-se, după cum reiese din comentariile autoarei, propun un antimodel teatral românesc. Ele demontează „scheletul” arhetipal al unei reprezentații tradiționale (construită după regulile aristotelice). Sunt mai multe spectacole pomenite aici: Teatrul seminar după Petre Țuțea, Suită de crime și pedepse după Euripide, spectacol regizat de Dabija, Au pus cătușe florilor..., La Țigănci... S-ar părea că toate au fost experimente În sensul unui teatru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întregul ființelor.ț Energeia vs. ergon Privit sub raportul esenței, limbajul - va scrie 1, spre sfârșitul vieții sale, un Humboldt devenit de-acum lingvist - nu este o operă (Werk), ci o activitate (Tätigkeit); sau, pentru a utiliza doi celebri termeni aristotelici, el nu poate fi definit drept ergon, lucru gata făcut (care ar putea fi luat așa cum este, utilizat pentru cogniție sau comunicare și apoi pus Înapoi la locul său, fără ca utilizarea aceasta să-l fi modificat), ci doar drept energeia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tehnic al tratatelor pe care el le compunea rând pe rând. Apoi, dacă ne referim la faptul că tratatele sale teologice tratează în mod insolit tema abordată - și tocmai de aceea într-un mod absolut nou - adică prin prisma logicii aristotelice, fără a recurge deloc la știința biblică, folosită de obicei de Sfinții Părinți la concilii și de către scriitorii bisericești, în sprijinul propriilor argumentări, atunci trebuie să considerăm că Boethius s-a gândit că ar putea să rezolve problema teologică folosindu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de geometrie, bazat pe Elementele de geometrie ale lui Euclid, și un tratat de astronomie pentru care ar fi folosit Almageste, tratatul lui Ptolemeu. b) Operele de logică După ce abordează mai întâi tradiția platonico-pitagoreică, Boethius se apropie apoi de cea aristotelică. Prezența lui Aristotel și a școlii peripatetice în lumea latină nu este deocamdată cunoscută cum trebuie, însă, deja cu două secole înaintea lui Boethius, un alt mare scriitor care se plasase la jumătatea drumului dintre retorică și filosofie și, bineînțeles
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
peripatetice în lumea latină nu este deocamdată cunoscută cum trebuie, însă, deja cu două secole înaintea lui Boethius, un alt mare scriitor care se plasase la jumătatea drumului dintre retorică și filosofie și, bineînțeles, teologie, adică Marius Victorinus, studiase logica aristotelică dintr-o perspectivă fundamental retorică (pentru că era maestru al acelei discipline). Când începe să studieze opera lui Aristotel, Boethius nu-și ascunde nemulțumirea pentru abordarea prea puțin științifică a predecesorului său, iar dacă Marius Victorinus tradusese în latină Introducerea (Isagoge
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
perspectivă fundamental retorică (pentru că era maestru al acelei discipline). Când începe să studieze opera lui Aristotel, Boethius nu-și ascunde nemulțumirea pentru abordarea prea puțin științifică a predecesorului său, iar dacă Marius Victorinus tradusese în latină Introducerea (Isagoge) la logica aristotelică, scrisă de Porfiriu, o traduce Boethius cu intenția declarată de a face un lucru mai bun. Această traducere a lui Boethius face parte din programul de lucru al filosofului; un program foarte vast care ar fi descurajat pe oricine și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
exista două naturi și o singură persoană în Cristos și, în opere de mică întindere, dezvoltă o argumentație strânsă folosindu-se exclusiv de procedee riguros logice și de concepte derivate din filosofia neoplatonică în care pătrunseseră multe procedee din logica aristotelică și multe doctrine ale Stagiritului; atestările extrase din Sfânta Scriptură care serveau de obicei ca bază și ca instrument pentru controversele doctrinale creștine sunt aproape absente din analiza dezvoltată de Boethius în Micile opere teologice (Opuscula theologica). De altfel, nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
corp propriu și acesta nu era al altcuiva; astfel trebuie înțeles faptul că a fost născut potrivit cu carnea. Orice alt mod de interpretare a raportului dintre Cuvânt și carne (diferit de raportul dintre suflet și trup așa cum apare în tradiția aristotelică) ne-ar împiedica să-l înțelegem pe Cristos ca pe un nou Adam și ar zădărnici actul mântuirii. Însă, din moment ce așa stau lucrurile, e necesar să recunoaștem că Maria este mama lui Dumnezeu și nu trebuie să acceptăm teza (lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
singur autor scrierile din corpusul lui Leontie (în afară de Despre cele șapte); acesta ar fi mai legat de neoplatonismul lui Proclus și mai puțin influențat de origenism (S. Otto). Cristologia lui Leontie e în strânsă legătură cu antropologia sa. Respingând definiția aristotelică a sufletului ca primă entelehie a unui corp fizic, Leontie consideră că sufletul este o substanță imaterială dotată cu mișcare proprie, așadar, o definește în mod cu totul independent de trup, și face din suflet și trup două substanțe complete
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lor trebuie să aibă în toți timpii îngrijirea către vrăjmașii țărei, iar către supușii lor, iubitori și blânzi»”) se adună covârșitor, mereu fortificate de temeiurile furnizate de înțelepții Antichității, întru definirea virtuții, ce are ca formă de concretizare - în disertația aristotelică susținută de G. - fapta cea bună. Apoftegmatica îi este familiară. Pentru definirea patriotismului și a loialității i se par potrivite concluziile unui „istornic grecescu”, pe care îl citează în original și în tălmăcire. Lamentațiile sale sunt patetice, cuvintele gradând o
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
dar prețul pentru neparticipare este izolarea, care este expresia ultimă a nerecunoasterii. Lupta pentru recunoaștere Într-o lume globalizată va fi probabil la fel de aprinsă ca și lupta de clasă În secolul XX. Visul european este un act delicat de echilibru aristotelic Între nevoia unei diferențieri sporite și o integrare mai profundă, cei doi poli care au caracterizat dezvoltarea omului Încă de la Începutul aventurii umane. Discuția dialectică În desfășurare Între diferențiere și integrare a fost misiunea Centrală a fiecărui aranjament de guvernare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tehnic al tratatelor pe care el le compunea din cînd în cînd. Apoi, dacă ne referim la faptul că tratatele sale teologice tratează tema abordată într-un mod insolit - și tocmai de aceea cu totul nou -, adică prin prisma logicii aristotelice, fără a recurge deloc la știința biblică, folosită de obicei de Sfinții Părinți la concilii și de către scriitorii bisericești în sprijinul propriilor argumentări, trebuie să considerăm că Boetius s-a gîndit că ar putea să rezolve problema teologică folosindu-se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
geometrie, bazat pe Elementele de geometrie ale lui Euclid, și un tratat de astronomie, pentru care ar fi folosit lucrarea Almageste a lui Ptolemeu. b) Operele de logică După ce abordează mai întîi tradiția platonico-pitagoreică, Boetius se apropie apoi de cea aristotelică. Prezența lui Aristotel și a școlii peripatetice în lumea latină nu este deocamdată cunoscută pe deplin, însă, cu două secole înaintea lui Boetius, un alt mare scriitor care se plasase la jumătatea drumului dintre retorică și filozofie și, bineînțeles, teologie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a școlii peripatetice în lumea latină nu este deocamdată cunoscută pe deplin, însă, cu două secole înaintea lui Boetius, un alt mare scriitor care se plasase la jumătatea drumului dintre retorică și filozofie și, bineînțeles, teologie, Marius Victorinus, studiase logica aristotelică, însă dintr-o perspectivă fundamental retorică (pentru că era maestru al acelei discipline). Cînd începe să studieze opera lui Aristotel, Boetius nu-și ascunde nemulțumirea față de abordarea prea puțin științifică a predecesorului său, iar dacă Marius Victorinus tradusese în latină Introducerea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
perspectivă fundamental retorică (pentru că era maestru al acelei discipline). Cînd începe să studieze opera lui Aristotel, Boetius nu-și ascunde nemulțumirea față de abordarea prea puțin științifică a predecesorului său, iar dacă Marius Victorinus tradusese în latină Introducerea (Isagoge) la Logica aristotelică, scrisă de Porfiriu, o traduce și Boetius, cu intenția declarată de a face un lucru mai bun. Această traducere a lui Boetius face parte din programul de lucru al filozofului; un program foarte vast, care ar fi descurajat pe oricine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exista două naturi și o singură persoană în Cristos și, în opere de mică întindere, dezvoltă o argumentație strînsă folosindu-se exclusiv de procedee riguros logice și de concepte derivate din filozofia neoplatonică, în care pătrunseseră multe procedee din logica aristotelică și multe doctrine ale Stagiritului; atestările extrase din Sfînta Scriptură, care serveau de obicei ca bază și ca instrument pentru controversele doctrinale creștine, sînt aproape absente din analiza dezvoltată de Boetius în Micile opere teologice (Opuscula theologica). De altfel, nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]