383 matches
-
11; Alex. Ștefănescu, Spiritul însetat de real, „Scânteia tineretului”, 1978, 9 195; Valentin F. Mihăescu, „Lumile din strigăt”, LCF, 1981, 25; Liviu Papadima, „Locuitor în Oedip”, TBR, 1984, 207; Gheorghe Istrate, „Locuitor în Oedip”, LCF, 1984, 48; Alex. Ștefănescu, „Lacrima arlechinului”, RL, 1985, 38; Valentin F. Mihăescu, „Lacrima arlechinului”, LCF, 1985, 44; Aureliu Goci, Orizont mioritic, LCF, 1988, 39; Ulici, Lit. rom., I, 302-304; Florin Muscalu, „Dumitru al peșterii”, „Revista V”, 1998, 4; Geo Vasile, „Dumitru al peșterii”, LCF, 1998, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
tineretului”, 1978, 9 195; Valentin F. Mihăescu, „Lumile din strigăt”, LCF, 1981, 25; Liviu Papadima, „Locuitor în Oedip”, TBR, 1984, 207; Gheorghe Istrate, „Locuitor în Oedip”, LCF, 1984, 48; Alex. Ștefănescu, „Lacrima arlechinului”, RL, 1985, 38; Valentin F. Mihăescu, „Lacrima arlechinului”, LCF, 1985, 44; Aureliu Goci, Orizont mioritic, LCF, 1988, 39; Ulici, Lit. rom., I, 302-304; Florin Muscalu, „Dumitru al peșterii”, „Revista V”, 1998, 4; Geo Vasile, „Dumitru al peșterii”, LCF, 1998, 4; Popa, Ist. lit., II, 302; Viorel Dinescu, „Paharul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
Arghezi), M. face voit poezie decorativă, plină de „fantezie ingenuă, pitoresc și improvizație” (Perpessicius), în care filonul nostalgic are o vibrație autentică, iar sinceritatea nu e trucată. Expresia eului poetic este mereu dublată de umor, ironie, bufonadă și pantomimă, pierrotul, arlechinul și bufonul fiind măști ale poetului-actor, iar carnavalescul, altă față, învăluită, a sentimentalismului său funciar. Apelul la romanța tradițională dezvăluie și o notă autohtonă a poeziei minulesciene: un trubadur, un jongler cu o psihologie balcanică, a cărei formă de expresie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
2004. González, Alberto & Willis-Rivera, Jennifer, L., "Remembering Selena", în González, Alberto, Houston, Marsha, & Chen, Victoria (eds.), Our Voices: Essays in culture, ethnicity, and communication (4th ed.), Roxbury Publishing Company, Los Angeles, 2004, pp. 56-61. Gyurcsik, Ilie, Paradigme moderne. Autori, texte, arlechini, Amarcord, Timisoara, 2000. Griffin, Em, A First Look at Communication Theory (3rd ed.), McGraw-Hill, New York, 1997. Hill, Forbes, "Convențional wisdom - Tradițional form - The President's message of November 3, 1969", 1972, în Carl R. Burgchardt (ed.), Readings in rhetorical criticism
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
208-209. 330 Ibidem, p. 209. 331 Ibidem. 332 Ibidem. 333 Ibidem. 334 Ibidem. 335 Ibidem. 336 Ibidem. 337 Ibidem; sublinierea mea. 338 Ibidem. 339 Ibidem. 340 Ibidem. 341 Ibidem. 342 Ibidem. 343 Ibidem. 344 Ilie Gyurcsik, Paradigme moderne. Autori, texte, arlechini, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. 345 Lloyd Bitzer, "The rhetorical situation", 1968, în Carl R. Burgchardt (ed.), op. cit., pp. 60-68. 346 Lloyd Bitzer, op. cit., în loc. cit., p. 61. 347 Georgina Gabor, op. cit., 2014. 348 Kenneth Burke, op. cit., în loc. cit., p. 209
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
G. Topîrceanu, „Minunile Sfântului Sisoe”, CRC, 1972, 47; Ion Dodu Bălan, Publicistica Otiliei Cazimir, RL, 1974, 6; Șerban Cioculescu, Otilia Cazimir și teatrul, FLC, 1978, 28; N. Barbu, Cinci scrieri despre teatru, CL, 1978, 6; Ileana Berlogea, O nouă colecție „Arlechin”, RL, 1978, 32; Z. Cârlugea, Între „evocare” și monografie, LCF, 1986, 31; Laura Șuhan, „G. Topîrceanu, inedit”, DL, 1999, 1; Constantin Ciopraga, Gnomice, ARG, 2002, 14. D. Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
termeni științifici, formați prin analogie. Alte domenii-sursă ale metaforei călătoare: patternul organicului - med. stearină etc.; mineralul/ vegetalul - med. sindromul prafului organic toxic; med. spicul; med. spor; med. stafilom; med. talie (în lat. talea-mlădiță) etc. Metafore de sursă erudită: med. semnul arlechinului; med. semnul crenelului, med. blestemul Ondinei etc.; metafora terminologică creată în cheie interdisciplinară: med. sindromul de calotă; med. sindromul de linie mediană etc.; metafora de natură religioasă: med. semnul rugăciunii mahomedane etc; metafore având ca substrat formele de civilizație - med
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înclinația spre jocul verbal, senin ori grav (grațiosul dans verbal Balet aerian, muzicala Impresie de răsărit), lirismul suav al poeziilor de dragoste, tendința spre simplificare și abstractizare a limbajului mai ales în poemele filosofice (Ascensiune în munți), dedublarea eului poetic (Arlechin). Originală este Cavalcada gerului ( După un motiv folcloric), poezie ce dezvoltă motivul șarpelui într-o construcție halucinantă, de o muzicalitate incantatorie. Timpul și moartea, „taina” trecerii, iluzia, dualitatea omului, a poetului și a poeziei sunt temele din Elementul „lume” (1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
Snegur, după insuccesele provenite din incapacitatea sa de a realiza o schimbare de sistem autentică, și-a tras din nou, în 1996, ca un cabotin, straiele de lider național și democrat, doar că între timp apăruse pe scena politică un arlechin mai talentat. Snegur intra în istorie, așa cum a consemnat cu duritate presa vremii și cum a înregistrat conștiința publică, drept „un trădător de vocație” (expresia aparține poetului Grigore Vieru), un „tătuc” care a înșelat așteptările maselor... Revenit surâzător în prim-
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
aceasta, textul tonegarian e unul care urmează regulile sau, mai bine zis, lipsa de reguli a carnavalului. Tehnica ambiguizării, cea a ermetismului voit apar și aici. Motivul păsărilor care marchează trecerea ireversibilă a timpului este aici înlocuit cu cel al arlechinilor, "migratori din constelații", bizarerie care strânge laolaltă în stilul suprarealismului o serie de imagini aparent ilogice. Viața ca și opera literară e un carnaval în care jocul cel mai important este cel al morții. Poate de aceea tema morții este
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
suprarealismului o serie de imagini aparent ilogice. Viața ca și opera literară e un carnaval în care jocul cel mai important este cel al morții. Poate de aceea tema morții este cea care revine atât de obsedant la Tonegaru: "- Oh, arlechinii veneau în clanuri migratori din constelații/ spre valuri de sânge purtate în plesnet de bice/ de Austrul tulburător parfumat a smochin și a moarte/ scuturând din costume de carnaval kilograme de arșice". Descriptivul oniric poartă și în Luna hieratică pecetea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de a fi luată în seamă. Ca dramaturg, D. a semnat câteva piese, unele publicate în revista „Teatrul” (Când ai s-o cunoști pe Luiza, 1988), altele difuzate în cadrul emisiunilor de teatru radiofonic (Întâlnire în Marea Sarmatică, 1987, Cumpăr dog arlechin, 1994) sau reprezentate pe „scena” Teatrului TV (Băgătorul de strâmbe, 1994, Stilul smuls, 1994). SCRIERI: Drumuri ca-n palmă, București, 1971; Trapez, București, 1972; Țara lui Skanderbeg, București, 1973; Dealuri la Prut, București, 1977; Tinerețea lui Bogdan Irava, București, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
Dialogue”, și la University of Washington din Seattle, SUA, în cadrul Programului Fulbright de schimburi academice internaționale (1983-1985). Și-a susținut doctoratul în 1978, cu teza Construcție și semnificație în romanul românesc. În „Iașul literar”, „Cronica”, „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Arlechin”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Dialogue” (Montpellier), „Dacia literară”, „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Timpul” a publicat numeroase eseuri, articole, cronici și studii. Apărută în 1982, Constructori ai romanului, carte consacrată lui Liviu Rebreanu, Hortensiei Papadat-Bengescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
veșnică! ba încă moarte pe cruce, Sfinte Pavele! nisipul furtunii de zăpadă motor în viscol, mașina mobil neavenit, de genul omul e ridicolul lumii, dedublarea ei superfluă, i-am dat știința cunoașterea, îl prinde cel mai bine în rolul de arlechin, ea este sufletul rolului, nașterea de noapte veghe veșnică, fumul staționar, pîrîu brațul Uzului, spre gîtul depresiunii sonda înțepenită alb, ninsoare din farurile mașinii, fumul de viteză coastele negre în sălbăticia lor, crengănișuri contra civilități peretele de tunel, pod metalic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fie neglijat față de cel al regizorului"), cere "dozaj judicios între aparențe și esențe", atrăgând mereu atenția că "arta scenică presupune prin excelență idei." Cronicile lui N. Barbu (de mai bine de două decenii, autorul lor a trecut dincolo de cortina și arlechinii lumii acesteia...) urmează tipicul discutării textului, apoi a regiei, interpretării, scenografiei, muzicii de scenă, și, de-a dreptul neașteptat, nu afli repetiții, locuri comune, neglijențe de stil. Se manifestă, poate, ceva pudibonderie, să-i spunem, "expirată". N. Barbu vede "situații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
I. Cuza", 1997. PETRESCU, Lăcrămioara. Elvira Sorohan, Introducere în Istoria literaturii române, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1997, 352 p. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 43-44, 1997-1998, p. 195-197. Sub semnul arlechinului. În: Adevărul literar și artistic, 7, 14 iul. 1998, nr. 426, p. 2. Despre articolul Elvirei Sorohan: Romanul ironic intimidează critica, publicat în Dacia literară, 9, 1998, nr. 29, p. 37-39. BARBU, Marian. Jurnalul nefericirii ontologice: Ion D. Sîrbu un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1997; Carantina mașinei de scris, Chișinău, 1997; Vieți neparalele, Alba Iulia, 1997; Îngerul și croitoreasa, Cluj-Napoca, 1998; Gladiatorul de destine sau Bal (de)mascat, București, 1998; Identificare de adresă, Timișoara, 1999; Lamentația Semiramidei, Timișoara, 2000; Student pe timpul rinocerilor, Chișinău, 2000; Arlechinul și delfinul, Chișinău, 2001; Lampa și oglinda, Chișinău, 2001; Strictul necesar, Chișinău, 2002; Ceasornicul din măr, Deva, 2002; Balul racului, Chișinău, 2003; Cu ce seamănă norii?, Chișinău, 2003; Cetatea nu e gata de război, Iași, 2003; O umbrelă cu dantelă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
realităților unui timp tiranic, cel al „epocii socialiste”, se instituie aici printr-o lucidă și ironică prospectare a derizoriului vieții colective, din care se evadează prin ironie și badinaj, prin apel la spectacolul cu măști, la ipostaza de saltimbanc și arlechin, la demistificarea stereotipiilor și anomaliilor vieții (Poem pentru ultima reprezentație, Poem pentru gardienii de suflet). Între cerebralitate și senzualism, trăirea este la P. perpetuă alternanță. SCRIERI: Castelul din siclame albe, pref. Victor Eftimiu, București, 1972; Pasul corbilor, București, 1980; Coridă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
scopul fiind cel de a oferi senzații și povești spectatorilor. Pantomima, ce urmează fabulele, se înfățișează sub forma unor povești ce au caractere cu forțe supranaturale, și sunt definite de ideea, ca și în cazul romanului, de erou. Personaje ca arlechin, doctore sunt specifice dramei și ilustrează caractere excesive din viața de zi cu zi. Elemente noi definesc drama, de exemplu, gestul, discursul, cântecul, muzica și dansul. Elementele scenice au ca scop lărgirea corporalității, prezenței și experienței imediate. Drama se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
gust mai deloc țărănismele lui Lupșanu (Marin n. red.)! I-am spus-o și lui, personal, în acel drum spre mare, acum doi ani, cu cei de la "Sc. tineretului". Nu i-am plăcut! Și ce! 4. Mă bucur sincer pentru "Arlechinul" tău și pentru "fragmentele erotice"! Îți doresc mult succes! Îți doresc să-i poți convinge pe stăpînii de edituri! Eu sînt între cei care se vor bucura cel mai mult de victoria ta! Sînt alături de tine! 5. Pe 15-16 iunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
al doilea război mondial. Pentru mine rămâne așa, ca o curiozitate. Primele amintiri se leagă de clădirea poștei din sat, acolo unde într-o cameră locuiau părinții. Îmi amintesc că pe la 3 ani am pus o păpușă în foc, un arlechin din pânză, camera s-a umplut de fum și era să dau foc la casă. Apoi am încercat să-l tund pe fratele meu care nu împlinise un an, cu un foarfec, operație desigur nereușită, dar sancționată de părinți. Pe la
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
până în 1990 a fost secretar literar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ din Iași. Pe lângă munca de pregătire a repertoriilor, de documentare, de lectură și analiză, a tipărit una din cele mai importante reviste de teatru din acea vreme din România, „Arlechin“. Între 1992-1994 a fost director general al Teatrului Național din Iași, iar în perioada 1994-1997, director al Editurii „Nord-Est“. Cercetător la Fundația Academică „Petre Andrei“ din Iași (1997-2000), a fost director al Complexului Muzeal Național „Moldova“ Iași (2000-2007). Cu poezia
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de mine dintr-o sută cincizeci ale expoziției Iser de acum cinci sprezece ani. Tabloul se afla În prima boxă pe stânga, iar dru mul, Înadins ocolitor ca să-i derutez femeii iubite ghicitul, a fost cel din dreapta. Tabloul Înfățișa un arlechin cu melancoliile lui din dosul cortinei și are Încă o valoare de pinacotecă, iar nu de colecție particulară, și nu găsise cumpărător până la mine În această expoziție de mare succes totuși, fiindcă, Îmi explica Zambaccian, este „prea tare“, nesuferind nici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iași, Editura Timpul, 2002; Iașul nu neapărat sentimental. Iași, Editura Vasiliana '98, 2004; Despre Iași numai cu dragoste... Iași, Editura Vasiliana '98, 2005. OSTAP, Constantin, MITICAN, Ion. Iașii între adevăr și legende. Iași, Editura Tehnopress, 2000. PAIU, Constantin. Confidențe la arlechin, Iași, Editura Junimea, 1985; Școala ieșeană de teatru. Coautor. Iași, Editura Artes, 2005. PANOPOL; Vasile. Pe ulițele Iașului. București, Editura Meridiane, 1998. PANU, George. Amintiri de la Junimea din Iași. Ediție princeps 1908, ediția a II-a, București, Editura Minerva, 1998
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fie dată la oi,/ se coc tumorile vânătăilor, ca mugurii degerați.” Apare mitul Magnei Mater, sunt invocate Muma-Zeiță, Maica-Mumă, Sfântul Gineceu. Poate fi admirat și chipul poetului, socotit a fi Marele Mut, preot „al unui oracol vorbind în dodii”, „zeu arlechin”, „preot hilar”, „bolnav de cât avea închis în minte.” Avatara (1972; Premiul Academiei Române), un poem amplu, în treizeci și patru de părți, relevă starea de spirit provocată de descoperirea unor spații noi, urmare a călătoriilor în Cuba și în Republica Democrată Vietnam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]