776 matches
-
a 32 de state europene, a S.U.A. și a Canadei, s-au deschis lucrările reuniunii pregătitoare a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. La 3 ianuarie 1973, au început la Viena consultările preliminare privind reducerea forțelor armate și armamentelor în Europa Centrală, cu participarea a 19 state (12 membre ale N.A.T.O. și 7 membre ale O.T.V.). Printre statele participante cu statut special se număra și România. Procesul început de C.S.C.E. în 1975 și primii ani după Helsinki
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mare dramă a Războiului Rece, estimată la timpul cuvenit de unele servicii secrete occidentale și de unii specialiști din România au fost precedate de concesii majore din partea lui Gorbaciov în probleme ca: retragerea trupelor sovietice din Afganistan, acordul în ceea ce privește controlul armamentelor, reducerea trupelor terestre sovietice cu o jumătate de milion și respingerea luptei de clasă în favoarea "valorilor general-umane", ca bază a politicii externe sovietice 84. Având în centrul său contactele sovieto-americane, diplomația la nivel înalt se solda cu încheierea Războiului Rece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a Comitetului miniștrilor afacerilor externe a fost consacrată, în mare măsură, problemelor dezarmării și tratativelor sovieto-americane. Două inițiative au fost aprobate în unanimitate: 1) programul sovietic de dezarmare susținut și de România, sugerând unele măsuri suplimentare: desființarea blocurilor militare, reducerea armamentelor clasice, a efectivelor militare și a cheltuielilor militare și eliminarea focarelor de conflict, pe cale politică; 2) România și Bulgaria au lansat o Declarație-Apel pentru crearea în Balcani a unei zone libere de arme chimice. Raporturile N.A.T.O. cu statele non
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o plagă și o amenințare globală. Evoluția evenimentelor din statele central și est-europene, căderea regimurilor, a determinat improbabilitatea existenței Tratatului de la Varșovia; liderul fost sovietic dorea menținerea alianței, în primul rând pentru asigurarea balanței în negocierile privind reducerea trupelor și armamentelor. O comisie de experți, înființată, avea să aprecieze modul în care ar fi trebuit să fie restructurat Tratatul de la Varșovia; s-a propus menținerea sistemului unic al apărării antiaeriene al statelor membre, considerat ca având un caracter strict defensiv. În urma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
treacă la retragerea tuturor trupelor străine din acea țară, în conformitate cu declarațiile Uniunii Sovietice 91. Însă, în ansamblu, diplomația la nivel înalt din a doua jumătate a deceniului IX obținea rezultate deosebite, fiind încheiate acorduri cu semnificație istorică, în domeniul controlului armamentelor și dezarmării. În iulie 1990, la Londra, N.A.T.O. aprecia că "Războiul Rece aparține de acum trecutului" și propunea statelor membre ale Tratatului de la Varșovia adoptarea unei declarații comune prin care să se afirme solemn că statele în cauză nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
decizii adoptate s-au soldat cu evenimente importante, îndeosebi în Europa Centrală, precum și în alte zone, consecințele fiind dezintegrarea "lagărului socialist" și alte urmări de natură politică, în întreaga lume. Eșecul convorbirilor sovieto-americane în problemele dezarmării nucleare și ale controlului armamentelor strategice a determinat o nouă competiție între cele două blocuri militare; se părea că U.R.S.S. deținea supremația în confruntarea dintre Est și Vest; au fost amplasate rachete sovietice SS 20 și au fost orientate spre Europa Occidentală, ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Afacerilor Externe, din martie 1986, de la Varșovia, s-a concentrat, în totalitate, asupra problemei dezarmării și tratativelor sovieto-americane, reluate în noiembrie 1985, la Geneva. La întâlnirea menționată, România s-a afirmat prin susținerea programului U.R.S.S. de dezarmare, propunând reducerea armamentelor clasice, a efectivelor forțelor armate și a cheltuielilor militare, desființarea blocurilor militare, eliminarea pe cale politică a focarelor de conflict. Împreună cu Bulgaria, la întâlnirea de la Varșovia din martie 1986, România a lansat o Declarație-Apel prin care se cerea crearea în Balcani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
din cadrul Tratatului de la Varșovia, și detensionarea relațiilor est-vest, și prin contribuția României. Reuniunea C.M.A.E. a Tratatului de la Varșovia, de la București la 11-12 octombrie 1986 a fost marcată de propunerea privind reducerea cu 25% a forțelor armate și a armamentelor și efectivelor armatei. În interiorul Tratatului de la Varșovia, inițiativele sovietice au fost privite pozitiv în Ungaria, Polonia și Cehoslovacia, în timp ce în România, R.D.G. și Bulgaria reacția a fost negativă. Căderea regimurilor comuniste făcea improbabilă existența alianței Tratatului de la Varșovia. În iunie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în România, R.D.G. și Bulgaria reacția a fost negativă. Căderea regimurilor comuniste făcea improbabilă existența alianței Tratatului de la Varșovia. În iunie 1990, după ce Moscova a încercat să mențină alianța cu scopul realizării unei balanțe în negocierile privind reducerea trupelor și armamentelor, la Moscova a fost organizată sesiunea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia, pentru ca Tratatul să devină un "tratat între state suverane egale în drepturi, constituit pe principii democratice". Schimbul de opinii la reuniunea de la Budapesta (octombrie 1990) s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
europene permanente de securitate, cu sprijinul eventual al O.N.U., compusă din "toate sau câteva" dintre țările participante la conferința de securitate (s.n.). Menirea Comisiei respective era de a juca un rol continuu în promovarea de măsuri vizând limitarea armamentelor. Totodată, ea putea delega activitatea vizând dezvoltarea contactelor economice și tehnico-științifice între Estul și Vestul Europei unor comitete care s-ar fi reunit cu regularitate în vederea elaborării de propuneri ce urmau să fie supuse atenției fie statelor individuale din ambele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Tofana, făcut la 12 noiembrie 1779, prin care vând lui “Andoni sân (fiu n.n) protopopului Manolachi” o casă situată “de vale de Curte gospod, supt Gunoiu, alăture de la vale, dispre Bahluiu”. --Află, dragule, că soții Anița și Ștefan 3 armaș vând la 17 septembrie 1797 soților Ilinca și Sterie Zisu “o casă pe șesul Bahluiului, în mahalaua Broștenilor, supt Gunoiu”. --Cer iertare, sfințite, dar nu pot să nu remarc, cum am mai făcut-o, că o față bisericească de pe cea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dăruiește mănăstirii nou zidite Cetățuia de lângă târgul Iașilor, cu hramul Sfinții Petru și Pavel, un loc de moară în pârâul Bârnovei lângă grădina cea domnească a lui Vasile Lupu voievod<footnote Ibidem, documentul 532, p. 475 footnote>. Costantin fost mare armaș, ginerele comisului Baca, vinde Mănăstirii Cetățuia la 15 octombrie 1681, un loc de casă pe Ulița Mare din Iași, cu 300 de taleri bătuți<footnote Ibidem, documentul 561, p. 499 footnote>, iar la 5 februarie 1682 Gheorghe Duca voievod domn
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de Aur, cu 500 de lei proveniți din vânzarea unor șifturi de postav lăsate lui de doamna lui Gheorghe Duca vodă<footnote Ibidem, documentul 599, p. 530 footnote>; cumpără un loc de casă de pe Ulița Mare de la Constantin fost mare armaș, cu 350 de taleri bătuți la 5 februarie 1682<footnote Ibidem, documentul 568, p. 504 footnote>; cumpără la 1 iunie 1683, case cu patru dughene și cu pivnițe de piatră de lângă Sărăria Veche, cu 410 lei și 300 merțe de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
face „ o carte de blăstăm” pentru „un loc de casă...în Ulița Fînării...Așijderea,...pentru alt loc de casă...de pe ulița Strepezînească ce iaste alături cu Fînărie”. Și pentru ce? Pentru că primul loc a fost împresurat de Irimia și Ștefan armașul, iar cel de al doilea „asupra mahalagiilor de penpregiur ca să mărturisească adevărul cum și în ce chip au împresurat acel loc”. Și cine erau jeluitorii? Dacă îți mai aduci aminte, părinte, este vorba de cimotia lui Ochincă, despre care am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
este și un „dar”, Mihai Racoviță voievod spune la 11 octombrie 1718 (7227): „Deci și părintele, neavînd altă ce lua pentru acea sută de lei, au luat aceli case și le-au dat danie boieriului nostru, dumisale lui Constantin vel armaș”. Întrebarea firească care se pune este dacă prea înaltul mitropolit Ghedeon a dăruit și casa primită de la „Ciocârlan vornicul”, ori numai casa luată de la Berde, starostele de negustori, pentru acea sută de lei datorată lui Cicârlan vornicul. Păi asta nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
chiamă Biserica Albă, în Iași”. Bine zice vorba: „Dar din dar se face Rai”. Ca drept dovadă - mergând mai departe în timp - uite ce scrie la 21 martie 1711 (7219) „Anisie călugărița”, fostă soție a „lui Gurbet ce-au fost armaș”: „Deci după moartea soțului mieu,... neavând noi ficiori... am socotit... de am închinat și am dat această moșie” (Penișoară de pe Căcaina, primită în dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din celelalte și cu începerea zilei punerii în vigoare a prezentei Convențiuni definiția agresiunii, astfel cum a fost explicată în raportul comitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (Raportul Politis), la Conferința pentru reducerea și limitarea armamentelor, raport făcut în urma propunerii delegațiunei Sovietelor. Art. 2. În consecință va fi recunoscut ca agresor într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care primul va fi comis una din acțiunile următoare: 1.Declarațiune
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
început a se publica și că au apărut pîn-acum al 3-lea volum, editat de însuși directorul arhivului. În Lemberg aș fi vrut să scot fotografia bisericei Movileștilor și a portretelor dinăuntrul ei (familia lui Ieremia Movilă și portretul unui armaș din Țara Românească care cu vremea a fost ajuns mare cancelar al Poloniei), dar lipsa de mijloace m-a oprit de a angaja un fotograf pentr-o asemenea lucrare. Biserica în cestiune se numește până azi "biserica romînească", "... ", deși e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dat și am întărit svintei mănăstiri...” „Ai dreptate. Este tonul unui voievod.” Aș îndrăzni să spun că beizadea Alexandru Ruset nu se lasă cu una cu două, pentru că, la 6 februarie 1678 (7186), - aflându-se la Țarigrad - dăruiește lui Gurbet armașul un loc la Penișoară, în hotarul târgului, de pe care să ia zeciuiala. Uite numai cum spune: „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit pre sluga noastră, pre Gurbet armașul, cu tot locul ce este la Penișoară și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
1678 (7186), - aflându-se la Țarigrad - dăruiește lui Gurbet armașul un loc la Penișoară, în hotarul târgului, de pe care să ia zeciuiala. Uite numai cum spune: „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit pre sluga noastră, pre Gurbet armașul, cu tot locul ce este la Penișoară și cu tot viinitul ce s-ar alege, ca să aibă a lua de a zecea din pâine, și din fânețe, și din grădini, și din tot locul cu tot viinitul, pentru că iaste a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a plecat, dar în urmă, subofițerul nu a schițat nici un gest dimpotrivă a râs în hohote, zicând, lasă că mi-o aduce și înapoi, fără să se sinchisească, că arma era încărcată și întradevăr, cei doi tineri i-a adus armaș înapoi, însă, până la urmă, a trebuit să se întoarcă la stână la oile lui. S-au convins și șefii că nu avea chemare pentru muncaș ș de miliție. În legătură cu încadrările necugetate, sunt în măsură să pomenesc, că odată, trecând pe la
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
mai scot, mai pun. Ce să fac?“. Trupul, plin de tatuaje și tăieturi. Afară s-ar face zidar. A lucrat pe libertate la Certeze, la casele cu etaje degeaba și lifturi. Furat bicicletă de drag, oi. Hoț prins. Sunt din Armaș, de Sălaj. Pe Rahova am ajuns în urma unei crime săvârșite în ’93, pe 8 februarie. Aș mai putea spune că în ’93 am mai fost condamnat pentru furt, eliberat pe 12 octombrie. Am furat o bicicletă, niște oi. Bicicleta am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
se fac restructurări, să revin după ianuarie, n-am mai mers. M-am întors acasă și... un băiat de pe acolo cunoștea pe cineva care presupunea el că deține o sumă mare de bani, de aur. A venit la mine-n Armaș și mi-a zis. Și două săptămâni tot la asta mă gândeam. Până la urmă i-am zis lui nevasta că mă duc la Huedin, să iau pâine. Băut, găsit 135 000 de lei. Omorât. M-am dus la băiatul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
413 Sommaire / 427 Summary / 433 Index de termeni / 439 În amintirea mamei mele, Olimpia Prefață În urmă cu doar două decenii și jumătate, paradigma politico-militară a Războiului rece era încă dominantă, în pofida destinderii ideologice și a tratatelor de limitare a armamentelor celor doi mari competitori ai sistemului bipolar. Lumea era obișnuită cu poziționarea strategică pe aliniamentele N.A.T.O. și ale Tratatului de la Varșovia, iar actorii "nealiniați" și cei cu identități ideologice fluctuante nu contau prea mult în echilibrul global de putere
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și apărare națională și internațională; reconstrucția eficientă a organizațiilor internaționale pentru stabilirea precisă a scopurilor și funcțiilor lor; o nouă înțelegere a strategiei convenționale și nonconvenționale și a relațiilor strategice; dezvoltarea înțelegerilor practice și politice despre dezvoltarea durabilă, globalizare, controlul armamentelor și drepturile omului. Toate aceste metode sunt folositoare în identificarea semnificațiilor intersubiective de fond ale problemelor lumii contemporane, constituirea structurilor sociale și definirea rolului actorilor implicați în procesele sociale. Totodată, aceste metode prezintă motivele pentru care discursurile și practicile internaționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]