736 matches
-
elemente de oportunitate legislativă. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat, prin aceeași decizie, că și acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: Nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223591_a_224920]
-
ministrului și blocajul instituțional. (1) Jurisprudența Curții Constituționale privind conflictele juridice de natură constituțională ... 31. Se arată că un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
Partea I, nr. 320 din 10 iulie 2000. (2.2.) Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională 49. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, conflictul juridic de natură constituțională presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței ori în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
de altă parte, nu se poate ajunge la concluzia existenței obligației prim-ministrului de a motiva refuzul contrasemnării decretului. 71. Așadar, Curtea reține că atât Președintele României, cât și Guvernul și-au exercitat competențele prevăzute de Constituție, fără să își aroge competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori să omită să îndeplinească anumite acte care intrau în obligațiile lor constituționale. Fiecare autoritate publică și-a îndeplinit atribuțiile conform cu prevederile Constituției, astfel încât, în aceste condiții, diferendul invocat de Președintele României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
în categoria conflictelor a căror soluționare este dată în competența Curții Constituționale de art. 146 lit. e) din Constituție. Conflictul juridic de natură constituțională între autorități publice presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor. Or, un asemenea conflict juridic de natură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
alin. (2) privind neretroactivitatea este evident neîntemeiată, întrucât textul criticat se aplică pentru viitor, neexistând în acest sens nicio urmă de îndoială. 3. Nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221590_a_222919]
-
de neconstituționalitate referitoare la instituirea unei discriminări pozitive în favoarea statului în calitate de debitor, dar și a unei discriminări în rândul aceleiași categorii a creditorilor, Curtea nu poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești, și nici a unei discriminări între creditori. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221467_a_222796]
-
încalcă dispozițiile art. 16, art. 44 alin. (2), art. 53 și art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Astfel, Curtea a constatat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223435_a_224764]
-
un termen rezonabil și de către o instanță independentă și imparțială. Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate nu își motivează criticile în raport cu celelalte dispoziții din Legea fundamentală și din actele internaționale invocate. Așa fiind, Curtea constată că nu își poate aroga competența de a formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă. O simplă enumerare a prevederilor constituționale și a actelor internaționale pretins încălcate prin ordonanța de urgență criticată nu respectă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233105_a_234434]
-
Pitești și a Ministerului Finanțelor Publice. Reclamanții se considerau victime ale unui tratament discriminatoriu în sensul O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. 4. În fața tribunalului, pârâții au declarat că instanțele nu își puteau aroga dreptul de a completa o lege pentru modificarea sau crearea unor drepturi în favoarea unei categorii de salariați, în cazul de față magistrați, categorie care de altfel beneficiase de o creștere salarială semnificativă în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului (O.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245636_a_246965]
-
ridicată cu privire la art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 din O.U.G. nr. 137/2000, motivând că articolele menționate au fost interpretate de instanțe astfel încât se încalcă principiul separației puterilor în stat. Astfel, instanțele judecătorești și-au arogat competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale "judiciară". 30. Prin Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, Curtea Constituțională a constatat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245636_a_246965]
-
procesului de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce conferă ansamblului de reglementări unitate. Nu se poate primi nici susținerea, potrivit căreia modul de legiferare utilizat în cauza de față ar fi contrar monopolului legislativ al Parlamentului și că, Guvernul și-ar fi arogat puteri de legiferare. Argumentele invocate, în acest sens, de autorii sesizării vizează mai mult probleme ale delegării legislative, respectiv legate de exercitarea dreptului Guvernului de a emite ordonanțe de urgență, în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, ceea ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
în sistemul bugetar. Totodată, având în vedere prelungirea punerii în executare a unor hotărâri judecătorești executorii prin adoptarea de către executiv a unor inițiative legislative, autorul excepției mai arată că există discriminări între debitori, în sensul că statul, ca debitor, își arogă în mod evident mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. De asemenea, autorul excepției consideră că succesiunea de acte normative care au avut ca efect eșalonarea repetată a plății sumelor prevăzute în titlurile executorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247191_a_248520]
-
Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume. Curtea a constatat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247191_a_248520]
-
modifică o lege organică, ceea ce contravine art. 114 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia: "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Guvernul nu își poate aroga această prerogativă atâta timp cât nu a existat urgență sau caz excepțional. În acest sens se arată că ordonanța de urgență a fost dezbătută în anul 2002. Regulamentul de aplicare a fost adoptat de Guvern în data de 17 decembrie 2001. Ordonanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
efectuează actul copierii unei opere protejate de dreptul de autor și, de altfel, niciun act de copiere. 6. Comisia arbitrală invocă un principiu, pe care îl aplică discriminatoriu, impunând ideea că cineva, în cazul de față organismele colective, își poate aroga drepturi (impunere de penalitate) față de apelantă, care trebuie să și le asume, deși legiuitorul nu le recunoaște în cuprinsul dispozițiilor sale. Este evident că, prin acceptarea penalităților, Comisia arbitrală nu a impus dispozițiile legii, libertatea de negociere, buna-credință și liberul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului sau contrar Constituției". Astfel, controlul exercitat de Curtea Constituțională nu poate privi omisiuni de reglementare; în caz contrar, instanța de control constituțional și-ar aroga dreptul de a completa prevederi legale în vigoare, ceea ce este inadmisibil, având semnificația unei ingerințe în atribuțiile Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea fundamentală, este unică autoritate legiuitoare a țarii. De asemenea, nu poate fi reținută nici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151471_a_152800]
-
de oportunitate legislativă. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat, prin aceleași decizii, că și acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele motive: Nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. [...] în cauza de față, astfel cum s-a arătat și mai sus, măsura contestat�� urmărește un scop legitim - asigurarea stabilității economice a țării - și păstrează un raport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232423_a_233752]
-
alin. (4) din Constituție. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat, prin aceleași decizii, că și acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: Nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233985_a_235314]
-
că izvorul acestuia îl reprezintă actele și faptele juridice concrete pe care Guvernul și primul-ministru le-au întreprins. Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a nesocotit lista delegației de participare la Consiliul European aprobată de Președintele României, iar primul-ministru și-a arogat atribuția constituțională de reprezentare a statului român la Consiliul European. Conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra atribuțiilor exclusive ale Președintelui României, după cum reies din cap. II titlul III din Constituție, și asupra atribuțiilor Guvernului, pe de altă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
Constituție "Autoritățile publice". În consecință, condiția existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autorități publice este îndeplinit��. Este invocată și Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 29 ianuarie 2005 , concluzionându-se că, în cazul de față, primul-ministru și-a arogat atribuția constituțională de reprezentare a statului român la Consiliul European, neținând cont de prevederile art. 80 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Președintele României reprezintă statul român. Prin prisma argumentelor prezentate se solicită constatarea existenței unui conflict juridic de natură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
interne, economice, bugetare sau financiare, Guvernul trebuie să participe, având în vedere că ele țin de competența exclusivă a acestuia. Mai mult, la anumite întâlniri de la nivel european miniștrii reprezintă Guvernul și, în final, statul. Așadar, Guvernul nu și-a arogat alte puteri decât cele prevăzute în Constituție și nu contestă art. 80 din Constituție. Ca elemente de drept comparat se arată că în Consiliul European numai 3 state sunt reprezentate la nivel de șef de stat - Cipru, unde nu există
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte. 2. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională constă în "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
juridic (nu politic); - să fie de natură constituțională; - să fie între autorități publice. Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, constă în "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
în Decizia nr. 713 din 25 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010, că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234318_a_235647]