208 matches
-
și a solidarității de grup, devenite pasiune și opțiune de viață: temele aromânești se păstrează constante de la debutul său științific, prin editarea primului Lithurgier aromânesc. Manuscris anonim inedit (Editura Academiei, 1962), până la publicațiile din ultimii ani, de exemplu Aromânii și aromâna în conștiința contemporană (Editura Academiei, 2006). În special în ultimele sale lucrări, descrierea pur științifică, de mare acuratețe, a fost completată de efortul de standardizare și modernizare a aromânei. A publicat (în colaborare cu Nicolae Saramandu) un Manual de aromână
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
Academiei, 1962), până la publicațiile din ultimii ani, de exemplu Aromânii și aromâna în conștiința contemporană (Editura Academiei, 2006). În special în ultimele sale lucrări, descrierea pur științifică, de mare acuratețe, a fost completată de efortul de standardizare și modernizare a aromânei. A publicat (în colaborare cu Nicolae Saramandu) un Manual de aromână / Carti trâ învițari armâneaști (Editura Academiei Române, 2005), alcătuit după toate regulile genului - cu texte, exerciții, introducere treptată a informației -, care face aromâna accesibilă unui public larg. E o mare
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
aromâna în conștiința contemporană (Editura Academiei, 2006). În special în ultimele sale lucrări, descrierea pur științifică, de mare acuratețe, a fost completată de efortul de standardizare și modernizare a aromânei. A publicat (în colaborare cu Nicolae Saramandu) un Manual de aromână / Carti trâ învițari armâneaști (Editura Academiei Române, 2005), alcătuit după toate regulile genului - cu texte, exerciții, introducere treptată a informației -, care face aromâna accesibilă unui public larg. E o mare pierdere că nu a mai reușit să continue Dicționarul aromân (macedo-vlah
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
de efortul de standardizare și modernizare a aromânei. A publicat (în colaborare cu Nicolae Saramandu) un Manual de aromână / Carti trâ învițari armâneaști (Editura Academiei Române, 2005), alcătuit după toate regulile genului - cu texte, exerciții, introducere treptată a informației -, care face aromâna accesibilă unui public larg. E o mare pierdere că nu a mai reușit să continue Dicționarul aromân (macedo-vlah), din care a apărut doar primul volum (A - D, 1997): un dicționar în care cuvintele-titlu din româna literară sunt explicate prin cuvinte
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor (text reeditat de mai multe ori), în care, evitând polemici personale sau politice, stabilește un echilibru în delicata dispută asupra statutului de limbă sau dialect al aromânei: ținând cont de trăsăturile comune cu româna actuală, dar și de istoria și specificul tradiției locale, de conștiința etnolingvistică a vorbitorilor. Nu a sacrificat niciodată adevărul științific emoției sau intereselor conjuncturale; dimpotrivă, a plasat chestiunea statutului aromânei în contextul cel
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
sau dialect al aromânei: ținând cont de trăsăturile comune cu româna actuală, dar și de istoria și specificul tradiției locale, de conștiința etnolingvistică a vorbitorilor. Nu a sacrificat niciodată adevărul științific emoției sau intereselor conjuncturale; dimpotrivă, a plasat chestiunea statutului aromânei în contextul cel mai potrivit, al sociolingvisticii și al istoriei culturale, înțelegând-o ca limbă maternă, limbă funcțională, idiom cu propriile tradiții culturale și cu funcție identitară. La afirmarea identității culturale și la demonstrarea posibilităților de expresie a aromânei autoarea
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
statutului aromânei în contextul cel mai potrivit, al sociolingvisticii și al istoriei culturale, înțelegând-o ca limbă maternă, limbă funcțională, idiom cu propriile tradiții culturale și cu funcție identitară. La afirmarea identității culturale și la demonstrarea posibilităților de expresie a aromânei autoarea a contribuit inclusiv prin poezia sa, de autentică sensibilitate și transmițând emoția gravă a temelor fundamentale (Di nuntru și-di nafoarâ. Stihuri armânești, 1994; Poeme aromâne, 2006 etc.). A colaborat la mai multe manuale de română pentru străini (de
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
enclave de aromâni bogați dincolo de Ocean (SUA, Canada) ai căror reprezentanți au, de asemenea, reuniuni periodice, privind cu oarecare vrăjmășie spre altele asemenea. Cei de aici, din România, majoritatea stabiliți în Dobrogea (dar și în București) au o publicație în aromână, sînt relativ organizați. Dar neînțelegerile dintre diversele grupări sînt acute. Nici opinia d-nei prof. Matilda Caragiu Marioțeanu care, cu știința ei în ale lingvisticii, a afirmat că aromâna (sau armîna) e o altă limbă decît româna nu a fost acceptat
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
majoritatea stabiliți în Dobrogea (dar și în București) au o publicație în aromână, sînt relativ organizați. Dar neînțelegerile dintre diversele grupări sînt acute. Nici opinia d-nei prof. Matilda Caragiu Marioțeanu care, cu știința ei în ale lingvisticii, a afirmat că aromâna (sau armîna) e o altă limbă decît româna nu a fost acceptat de toți, destule voci dezaprobînd-o neînduplecat. Și neînțelegerile continuă să se manifeste aprig, cînd, dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am citit, de curînd, cartea d-lui Gh. Carageani
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
un regim discriminator. În Grecia au fost și sînt considerați greci vlahofoni (azi nici asta nu li se recunoaște) și, prin aceasta, li se refuză celorlalți aromâni din zona Balcanilor, calitatea chiar națională pe care, totuși, o au. Prima școală aromână a fost deschisă, la Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
și în Macedonia) este cea de la sfîrșitul secolului al XIX-lea cînd statul român alocă substanțiale subvenții (și guvernele liberale și cele conservatoare) pentru întemeierea de școli pentru aromâni. Din păcate, aceste școli foloseau, ca limbă de predare, româna nu aromâna, Apostol Margarit, ajuns inspector general atotputernic al școlilor (a)românești din Turcia, cu sediul la Monastir, unde România avea un consul, a intrat în conflict cu cîțiva profesori, cu care a adus iremediabile daune școlilor (a)românești și, în general
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
greu să facem pronosticuri". Și, apoi, adaugă ceea ce eu am notat mai sus: Fapt este că țara în care aromânii sînt mai numeroși și mai compacți - adică Grecia - dă dovadă de închidere totală în ce privește drepturile minorităților etnice, inclusiv ale celei aromâne". Viitorul, dacă nu aduce dezlegări fericite din partea organismelor Uniunii Europene, e cu totul sumbru, unii exegeți ai fenomenului apreciind că în zece-douăzeci de ani vlahii greci dispar cu totul. Să sperăm, totuși, într-un viitor mai senin. E o nădejde
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
unui public cultivat mai larg. Dicționarul lui Candrea și Densusianu continuă să fie un instrument prețios în primul rînd pentru specialiști, pentru că reunește o cantitate foarte mare de informație: explicații și interpretări fonetice și gramaticale, forme din istroromână, meglenoromână și aromână, corespondentele din celelalte limbi romanice, variante regionale și din limba veche, evoluții semantice, reflexele în alte limbi. Pentru cititorul non-lingvist, dincolo de constatările mai evidente și mai superficiale (gruparea în familii lexicale, includerea tuturor cuvintelor, inclusiv a celor considerate vulgare, fără
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
am fost lettore incaricato (suplinitor), iar din aprilie 1973, prin concurs (eram trei candidați - Bruno Mazzoni, Nicoleta Loffredo Corteanu și eu), am devenit lettore ordinario (titular). M-am reîntors în țară pentru susținerea tezei de doctorat - o monografie sintactică despre aromână - considerată atunci ,lipsită de interes republican". Viza am primit-o apoi cu dificultate (în mai 1976), dar, odată reîntors în Italia, am cerut azil politic și m-am stabilit definitiv aici. Se spune că generația tânără nu are modele. Și
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
afară, față de �străini". Nicidecum o relație cultural-istorică cu Roma, cu latinitatea! De altfel, în producțiile literare orale, în discursul cotidian oral, în atestările din �graiuri", niciodată nu apar referințe la o posibilă apartenență la lumea latino-romanică (dimpotrivă, termenul lătin, în aromână, are sensul "catolic", ca în toată Biserica ortodoxă). Iată de ce se poate afirma că aceste comunități romanofone-românofone, trăind într-un mediu multietnic, își defineau existența în sincronie, prin idiosincrazii etnolingvistice de proximitate, fără preocupări istoriciste legate de Roma antică și
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
a originilor latine este - credem - un act cultural a posteriori introdus de istorici și de filologi. VII. în schimb, aceste comunități aveau conștiința propriei identități etnolingvistice. Matilda Caragiu Marioțeanu, în Dodecalogul inclus în DIARO, pp. 439-452, afirmă cu convingerea specialistului: �aromâna este limba maternă a Aromânilor care le conferă conștiința lor etnolingvistică" (p. 442). în aceste condiții, autoarea introduce conceptul sociolingvistic de alteritate, factor esențial cunoscut în cercetările privind identitatea comunităților lingvistice izolate (Sprachinseln). Vorbind altă limbă decât cea din jur
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de emancipare culturală: Protopiriea (�primă învățătură") a lui Theodor Cavallioti, destinată culturalizării Aromânilor în limba greacă (Th. Capidan: �încredințat că numai în această limbă cineva se poate cultiva"). Apare, întocmit de Daniil Moscopolites, un Lexicon Tetraglosson (probabil, 1794) în care aromâna figura alături de greacă, albaneză și bulgară (teritoriile în care erau răspândiți Aromânii!) - cu aceeași demnitate și �drept de cetate" în lumea balcanică. Se poate adăuga, aici, acel încă misterios (sau prea puțin cunoscut) manuscris Codex Dimonie (descoperit și cercetat de
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Aromânii!) - cu aceeași demnitate și �drept de cetate" în lumea balcanică. Se poate adăuga, aici, acel încă misterios (sau prea puțin cunoscut) manuscris Codex Dimonie (descoperit și cercetat de G. Weigand) în care apar, cu caractere grecești, texte religioase în aromână (cf. Th. Capidan 1932, pp. 65-66), de bună seamă traduse din grecește. Toate aceste lucrări apăreau și erau circumscrise ariei balcanice - în care Veneția constituia o stea polară a civilizației Orientului. X. Ideea apartenenței la romanitate a venit, pentru Aromâni
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
decât �aplicarea" la scrierea în graiurile aromânești a alfabetului latin, precum preconizau cărturarii ardeleni. Iar atunci când Mihail Boiagi, publicând la Viena, în 1813 (în greacă și germană) Romanische oder macedono-wlachische Sprachlehre, pe lângă o încercare de a stabili normele structurale ale aromânei, pune în circulație termenul macedo(no)-valah (echivalent cu viitorul macedo-român), după cum arată Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO 1997 s.v. Descrierea amănunțită a acestor două fundamentale lucrări care au despărțit �etnia" aromânească de Greci și au individualizat-o, integrând-o în
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
pronunția cuvintelor. Cel mai vechi document scris în limba română, păstrat, este “Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului” (1521), descoperită în 1894 în Arhivele Naționale ale județului Brașov unde se păstrează și astăzi. Cea mai veche inscripție în aromână este datată la 1731. Limba română a fost introdusă ca obligatorie, în actele de stat și în ritualul religios, în timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 1653) în Moldova și Matei Basarab (1632 1654) în țara Românească. Prima gramatică românească se datorește lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în 1925, mai multe volume din N. Iorga, seria Scrisori și documente (de exemplu, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni, 1906), Dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé (1893), mai multe volume ale lui Th. Capidan, despre aromâni și aromână etc. Edițiile de documente istorice n-au fost prea mult folosite de filologii români, în măsura în care aceștia erau interesați mai ales de forma cuvintelor, de evoluția sunetelor, iar transcrierea istoricilor nu era foarte riguroasă. Astăzi, sursele istorice pot fi foarte utile
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
a schimbat. S-a ajuns, în acest fel, ca termenul latinesc nemarcat, să fie eliminat în decursul timpului: în dacoromână, unele cuvinte din substrat (moș, brusture) au înlocuit termenii moșteniți din latină (auș „bunic, strămoș“ < lat. avus, păstrat numai în aromână, și lăpuș „brusture“ < lat. lappa, păstrat numai în unele graiuri). Cred că numai așa se poate explica faptul că în română avem din substrat termeni ca buză, ceafă sau viezure pentru care astăzi nu mai există sinonime latinești. Am prezentat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ambele semnificații, termenii francezi literari: voiture, respectiv viande. Același raționament a fost aplicat de unii lingviști și pentru a explica înlocuirea, în dacoromână, a cuvântului arat „plug“ < lat. aratrum cu termenul plug, împrumut slav: substativul arat (care se păstrează în aromână) s-ar fi confundat cu supinul și participiul arat, forme ale verbului a ara. „Noutatea“ împrumutului Uneori, vorbitorul bilingv poate împrumuta un cuvânt dintr-o limbă considerată de prestigiu pentru simplul fapt că termenul respectiv are calitatea de a fi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și faptul că gât apare târziu în texte, abia la A. Pann. Grumaz este sigur un cuvânt vechi (apare la Coresi, în secolul 16), are și variante cu dz, cum găsim numai la cuvintele moștenite din latină, există și în aromână. A fost pus în legătură cu alb. grumas, grumaz, ceea ce sugerează că ar fi din fondul autohton. Totuși, unii lingviști s-au gândit și la un etimon latin: ar putea fi vorba despre lat. gruma (variantă a lui grumus „colină“) + sufixul -ză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
gușă, osul gârliciului, oul gâtului etc. buză Este unul dintre cuvintele din terminologia corpului omenesc care pune probleme etimologice. Mulți cercetători îl consideră din substratul preroman, pentru că este prezent și în albaneză (buzë). Cuvântul este foarte vechi; există și în aromână (budză), și în meglenoromână (buză), iar regional se păstrează pronunțarea dz pentru z, la fel ca în elementele moștenite din latină (boteadză, Dumnedzău), deci nu poate fi cuvânt slav, așa cum cred unii. Termenul buză a fost explicat de alți cercetători
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]