752 matches
-
glorii și cumpene numai tributul de răni și inimaginabile amintiri triste pe viață, pe când Toše Proeski și-a sfârșit aici așteptarea călătoriei în eternitate! Cine era Toše Proeski?! Îl cunoștea Balcaniul și lumea, era un star multi-gen, compozitor și actor aromân din Macedonia, cel mai apreciat în țara sa, cunoscut pentru vocea foarte puternică și pentru motto-ul său „Ve sakam site” („Vă iubesc pe toți”). Se născuse la 25 ianuarie 1981, în localitatea Priliep, pe atunci parte a Yugoslaviei, azi
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
pretutindeni în Macedonia și-n Balcani, îndeosebi în fostele țări iugoslave și diaspora. S-au organizat ceremonii de doliu la Sarajevo și Skenderija în Bosnia și Herțegovina, unde peste două mii de oameni l-au comemorat pe artistul macedonean de origine aromână care a unit Balcaniul în timpul vieții sale, l-a unit la plecarea sa trupească din lume, îi unește și azi când umbra sa e pretutindeni în Macedonia, în Balcani, în lume. În localitatea sa natală, la Kruševo, Toše Proeski e
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
atâția interpreți de muzică populară și folclorică, dar nu numai, datorez maestrului Benone Sinulescu faptul de a-mi îndrepta atenția spre Naidin, Lazăr Novak, Emilia Dorobanțu, Nicolae Datcu, Mihaela Gurău și alții, iar azi încondeiez aceste gânduri despre fenomenalul artist aromân din Macedonia, Toše Proeski, tot îndemnat de maestrul Benone Sinulescu care, sunându-mă la telefon într-o zi, mi-a spus să ascult folclor macedonean cu orchestră simfonică și Toše Proeski. Magnifică muzică, interpretată de geniul muzicii balcanice care în
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
a avut o coordonată pe toate direcțiile umanului. A trăit atât de puțin, dar a trăit o viață sufletească explicabilă numai în sentimental, în bunătate, iubire, răbdare și generozitate!”, sub aceste culori sufletești îl descrie maestrul Benone Sinulescu pe artistul aromân din Macedonia Toše Proeski.Versurile de mai jos sunt o oglindă sufletească din care se reflectă atât de emoționant sentimentele artistului: „Doamne, ai grijă de ea Ea are ochi ce-mi știu toate tainele, toate suferințele și toate neliniștile. Ea
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
și de formidabila forță interpretativă.Vorbea perfect limba italiană, aspect care mi-a atras atenția și mi-a incitat interesul unei conversații. Era foarte mândru de originile sale românești (vlahe). În repertoriul său se gasește și un cântec în dialectul aromân, atât de asemănător limbii noastre, foarte emoționant «Nveastă jiloasă» (Nevastă îndurerată - tristă,cu jale): «Ți-ńi ești înveastă ahât jiloasâ? (Ce-mi ești nevastă cu atâta jale?) Ahât jiloasâ, și cu mare dor? (Cu-atâta jale și cu mare dor?) Ti
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
folk, nu heavy metal, nu hard-rock, nu de manele. Și totuși un spectacol care atinge spiritele, provocându-ți fiori în viscere. Fiori de Lumină și vuiet de Duh. Glas de înger intonând la vecernii, psalmi laici, doine, balade, vechi cântece aromâne, cântece de lume, cântece de alean, de dor de drag de Patrie, de dor de limba cea vie, românească, închinat Doamnei Regine Limba Română. Un spectacol sublim din toate punctele de vedere, de cea mai înaltă ținută artistică. Dat de
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
și străinătate, că și-a dat doctoratul cu teza The Orthodox Liturgy and the World și a ajuns, în cele din urmă, preot la Parohia „Sf. Ioan Botezătorul” din Kitchener, Canada. (S-a căsătorit cu Florica Bațu, poetă de sânge aromân, tatăl ei aromân originar din Albania.). Mai mult, că efortul său teologic și de aplecare apostolică și-a adăugat izbânda zidirii unei noi biserici, sfințită pe 14 august 1994, exact când el și-a rotunjit cinci decenii de viață. Copil
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
și-a dat doctoratul cu teza The Orthodox Liturgy and the World și a ajuns, în cele din urmă, preot la Parohia „Sf. Ioan Botezătorul” din Kitchener, Canada. (S-a căsătorit cu Florica Bațu, poetă de sânge aromân, tatăl ei aromân originar din Albania.). Mai mult, că efortul său teologic și de aplecare apostolică și-a adăugat izbânda zidirii unei noi biserici, sfințită pe 14 august 1994, exact când el și-a rotunjit cinci decenii de viață. Copil, primește darurile botezului
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
putem citi în paginile cărții. Nu intenționez pe toți să vi-i dezvălui, dar nu-i pot trece cu vederea pe Tiberiu Cunia - care astăzi trăiește la Syracuse, New York și pregătește pentru tipar cel mai complet Dicționar Explicativ al Limbii Aromâne -, sau pe Eugen Ștefănescu al cărui nume-l poartă un domeniu împădurit din Guineea - expert FAO, timp de 26 de ani în Africa. Nu este de neglijat figura proeminentă a doctorului Traian Stoicoiu - românul al cărui bisturiu a adus vindecarea
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
Biblioteca Metropolitană București găzduiește lansarea cărții „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, apărută la Editura Anamarol, București, decembrie 2012 - prima carte despre insula Afroditei scrisă de către o româncă (după ce, în 1934, Marcu Beza, scriitor și diplomat român în Orientul Mijlociu, de origine aromână, a editat în limba engleză cartea „Tărâmuri biblice: Palestina, Siria, Cipru, Muntele Sinai”). Evenimentul se va desfășura sub patronajul editurii ANAMAROL, București și al Bibliotecii Metropolitane, director Emil Lungeanu care alături de autoarea Georgeta Minodora Resteman vă așteaptă cu drag! Cartea
LANSARE DE CARTE LA BUCUREŞTI – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” DE GEORGETA MINODORA RESTEMAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345261_a_346590]
-
Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în Albania și nordul Italiei. De fapt, în teritoriile menționate se vorbesc limbi românești „speciale”: aromâna, istroromâna și meglenoromâna. Toți se consideră rrâmâni din peninsula Balcanică” În urma migrațiior, atât în Europa și America (S.U.A. și Canada), cât și în alte țări din lume, în Australia, Israel, țările arabe, chiar și în Japonia și Indonezia se aud
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
în limba...moldovenească. Spre deosebire de Ucraina (fapte relatate tot de presă), unde , atât elevii cât și profesorii au avut interdicții de folosire a limbii române. Interdicții similare se întâlnesc frecvent și în țările balcanice (Bulgaria,Serbia, Grecia), unde vorbitorii de limba aromână întâmpină presiuni ca să renunțe la limba lor și nu au voie să aibă școli nici măcar pentru ciclul elementar. Și asta în condițiile în care statul român nu mișcă un deget să vină în ajutorul acestor frați, deși la noi s-
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
fuseseră închise de greci mai înainte de cumpărare, însă Ceaușescu a desăvârșit „opera” de ucidere a învățământului românesc din Grecia.. Aromânii susțin că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche. Între timp, în Grecia, limba aromână fără școli, cu interdicții majore cu privire la învățământ, practic s-a desființat, iar copii lor au uitat limba strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi Macedonia în anul 1916, pentru a-și continua studiile în România, unde a pribegit prin mai multe ... Citește mai mult STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
terasa grădinii sale. Diana Bișinicu va continua ca solistă, apreciată și iubită în continuare, atrăgându-și după sine publicul ei pe care și-l sporește an cu an, în ritm cu sporiorea roadelor talentului, seriozității și trudei sale. De origine aromână fiind, artista Diana Bișinicu interpretează azi cântece de excepție din repertoriu grecesc, sârbesc, armenesc (makidonean). În ianuarie 2010 și-a alcătuit propriul band compus din șapte instrumentiști la instrumente tradiționale pentru interpretarea muzicii originale armenești (clarinet, cimpoi, armonică, fluier, tâmpană
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
poalele Munților Căpățânii, pe malul stâng al pârâului Cheia. S-a născut, consideră o parte a istoricilor, în deceniul al treilea al secolului al XVII-lea, într-unul din satele vâlcene de la poalele munților Carpați, într-o familie de negustori aromâni, originari din nordul Greciei, din Ianina, stabiliți în Țara Românească la Râmnicu Vâlcea. În „Istoricul Eparhiei Râmnicului Noul Severin“, scris de Episcopul Athanasie Mironescu în anul 1906, este prezentată și viața Sfântului Antonie așa cum s-a păstrat din timpul ucenicului
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Lumina”, „Calendarul aromânesc”, „Lilicea Pindului”, „Flambura”, „Peninsula Balcanică”, „Almanahul aromânesc «Frăția»”, „Revista aromânească”, o altă „Lumină” (1936-1937), precum și în „Dimândarea”, „organ de luptă românească”, A. își publică poemele evocatoare pentru existența zbuciumată, asediată de potrivnicii, a fraților săi „de ginte aromână”. Această frântură de români trăind sub zări întunecate, căci „Ș’chirirea-așteaptă un popor / când dulțea-l’i limbă cheare” ( S-a dus bucuria de la noi...). În dispoziție elegiacă, melancolia găsindu-și un spațiu de rezonanță în decorul autumnal, samarineanul cântă de
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
combativă nu i se prea potrivește. Samarineanul rămâne un poet strict dialectal. SCRIERI: [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 155-166, 170-172, în Tache Papahagi, Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, București, 1932, 2-97, în Antologie lirică aromână, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 174-183, în UVPA, 178-188. Traduceri: Alfred Tennyson, Enoh Arden, Monastir, 1911, reed. fragm. în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 167-169. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Zicu A. Araia, în Antologie aromânească, București
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
Versuri în dialect, „Peninsula Balcanică”, 1924, 6; Scrima Ioan, Poetul Zicu Araia, „Lumina”, 1936, 1; N. Chiriac-Dimancea, Câțiva dintre scriitorii macedoneni. Contribuția lor la literatura cultă românească, „Revista noastră” (Ploiești), 1938, 49-50; Hristu Cândroveanu, Zicu A. Araia, în Antologie lirică aromână, București, 1975, 173; Hristu Cândroveanu, Zicu A. Araia, UVPA, 176-177. F.F.
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
de aromână, vorbită de către iliro-romanii din Serbia și Croația, încă din secolul al X-lea, căci în aromână nu se găsesc concordanțele lingvistice existente între albaneză și daco-română. Această constatare indică faptul că viitorii români se despărțiseră de viitorii "morlahi" (aromâni) la epoca aceea. Pe de altă parte, adăuga el, din mărturia hrisoavelor regilor Ungariei și din cronica rusească a lui Nestor rezultă cu claritate că "românii se aflau în Transilvania încă din secolul al X-lea și al XI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
9 Păstrându-și rezervele, istoricul francez conchidea fără echivoc: Argumentele de reținut împotriva continuității daco-romane la nordul Dunării sunt următoarele: 1. Dispariția oricărei urme de civilizație sub formă de orașe, drumuri, medalii sau monede, ceramică. 2. Identitatea dintre idiomul (dialectul) aromân și cel daco-român nord-dunărean. 3. Liturghia slavă. 4. Toponimia". Apoi Lot le analizează pe rând: "Să examinăm aceste patru puncte. 1. Dispariția monedelor este o dovadă că a încetat orice fel de comerț între nordul și sudul Dunării. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
preistorică. Dealtfel, ea poate fi opera oricărei populații. Nimic în favoarea unei continuități a daco-romanilor, dimpotrivă. Nu se păstrează nimic dacic. Avem, în schimb, mărturii ale trecerii barbarilor (goți, gepizi)". El spune: 2. "Identitatea totală sau aproape totală între română și aromână lingvistica poate fi de foarte mare ajutor pentru istorie. Faptul că se invocă pentru explicarea acestei unități de limbă contactele neîntrerupte (de ce neîntrerupte?) dintre nord și sud, nu înseamnă nimic. Există contacte și mai neîntrerupte între nordul și sudul Galiei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
după o jumătate de secol, ei reușesc să se întoarcă în câmpia Salonicului, înfățișându-se acum ca o masă barbară amestecată, vorbind grecește, latinește, slavonește și bulgărește. În acest mod, sub formă de legendă, avem în acest text amintirea păstorilor aromâni (sud-dunăreni) luați în robie, care își păstrează limba și credința, și vin să se așeze împreună cu slavii (bulgarii) în Macedonia. Preotul din Dioclea (episcop din Muntenegru) înfățișează realitățile din apusul peninsulei într-o cronică din secolul al XII-lea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
conviețuire latino-slavă și despărțirea dialectelor românești în spațiul locuit odinioară de romanitatea sud-dunăreană, prin treptata desnaționalizare (asimilare) a unor ramuri intermediare, încheiate abia în secolul al XIII-lea, atunci se poate explica unitatea dialectică a limbii române. Contactul între daco-romani, aromâni și meglenoromâni s-a putut păstra timp îndelungat, iar circulația în interiorul acestui spațiu a fost continuă. Faptul că slavii și-au pierdut limba și neamul numai în nordul Dunării, dar, în schimb, au asimilat (slavizat) pe romanicii din sud, se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]