1,035 matches
-
Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
informative, una mai interesantă decât alta. În afară de acest impresionant eseu creștin, el s-a manifestat și ca un apreciat specialist în politologie, istorie, pedagogie (autor al unui frumos Abecedar), autor de eseuri (Arca lui Noe, Oameni și aspecte din istoria aromânilor, Contribuția aromânilor în literatura neogreacă ș.a.). Cărțile lui din domeniul politologiei au avut, chiar de la bun început, un succes extraordinar la public. Ele au rămas până astăzi indispensabile opere de referință, Printre ele, GALERIA OAMENILOR POLITICI (1935) - o dioramă sui-generis
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
mai interesantă decât alta. În afară de acest impresionant eseu creștin, el s-a manifestat și ca un apreciat specialist în politologie, istorie, pedagogie (autor al unui frumos Abecedar), autor de eseuri (Arca lui Noe, Oameni și aspecte din istoria aromânilor, Contribuția aromânilor în literatura neogreacă ș.a.). Cărțile lui din domeniul politologiei au avut, chiar de la bun început, un succes extraordinar la public. Ele au rămas până astăzi indispensabile opere de referință, Printre ele, GALERIA OAMENILOR POLITICI (1935) - o dioramă sui-generis, cu mari
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Regele Ferdinand ș.a. - a fost elogiată în mod deosebit de marele critic George Călinescu la apariția sa. Acestor titluri, apărute la editura „Cugetarea” din București, li s-a adăugat, în anul 1940, OAMENI ȘI ASPECTE DIN ISTORIA AROMÂNILOR, lucrare de asemenea amplă, deosebit de documentată, practic, o adevărată istorie în premieră a aromânilor, cu totul unică în felul ei. În cărțile scrise ulterior, caracteristicile sunt, de asemenea, cât se poate de obiective și pecise, chiar pregnante și emblematice, precum
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
critic George Călinescu la apariția sa. Acestor titluri, apărute la editura „Cugetarea” din București, li s-a adăugat, în anul 1940, OAMENI ȘI ASPECTE DIN ISTORIA AROMÂNILOR, lucrare de asemenea amplă, deosebit de documentată, practic, o adevărată istorie în premieră a aromânilor, cu totul unică în felul ei. În cărțile scrise ulterior, caracteristicile sunt, de asemenea, cât se poate de obiective și pecise, chiar pregnante și emblematice, precum în lucrarea EROII REVOLUȚIEU RUSE DIN 1917 (Lenin, Trotski, Stalin), tipăritură apărută la București
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
în piese de teatru scrise de el însuși”), este prezent în antologie cu poezia „Dona Clara”, binecunoscută în special datorită transpunerii sale muzicale de către Tudor Gheorghe (câți știau că textul piesei interpretate de valorosul artist aparține lui H. Lecca?). Urmează aromânul Dumitru Caracostea, „critic literar, istoric și teoretician al limbii române, folclorist, profesor universitar, conducător de reviste literare, fondatoral Institutului de istorie și critică literară, membru al Academiei Române”, care este prezent în antologie cu studiul de istorie literară „O frescă folclorică
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
occident”, ceea ce ne stârnea și mai mult interesul. Acum însă, ne este accesibil tot occidentul, cu bunele și relele lui! Vom trece prin Oradea-Timișoara-Serbia și Macedonia. Dacă aș fi mers pe contul meu... mi-ar fi plăcut să ajung pe la aromânii de pe Valea Vărdarului și cei din Munții Pindului, dar va rămâne și asta pe agendă. Încă n-am încheiat socotelile cu viața! Așa că acum vom merge într-o excursie organizată, deci cu un traseu bine-stabilit. Cei care au mai fost
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
ghida, aduna actele noastre, cobora, obținea vizele de trecere... și apoi... cu toții la drum mai departe! Am traversat și Macedonia, tot în plină noapte. Am trecut prin Bitolia, oraș situat cam la mijlocul peninsulei balcanice, cu o concetrație foarte mare de aromâni. La frontiera grecească am fost reținuți vreo două ore fără motive. Ca între toți vecinii există și între aceștia fricțiuni: bunăoară Grecia nu a recunoscut Repubica Macedonia când aceasta a fost desprinsă de la Serbia. Prin urmare și așa deci... este
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
precisă, Franz Josef - referindu-se la declarațiile sale anterioare din 27 septembrie 1860 și 25 iunie 1863 - l-a informat pe Șaguna că aprobă întemeierea unei mitropolii ortodoxe române autonome și l-a numit pe el ca cel dintâi mitropolit“. Aromânul Andrei Șaguna fusese cel care-și pusese speranța în împăratul austriac dinainte de Revoluția din 1848/49, câștigând-și astfel dușmănia lui Kossuth, care l-ar fi dorit mort. Acum, biserca sa ortodoxă românească devenea egală cu cea greco-catolică românească, moment
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri despre viața și activitatea contemporanilor săi, a celor care asemeni lui au avut tăria să-și înfrunte destinul, urmând calea exilului. Așa am reușit să intru în contact cu profesorul Tiberiu Cunia, aromân de origine, refugiat din România în toamna anului 1948. În prezent, la venerabila vârstă de 85 de ani domnul Cunia viețuiește în statul New York și încă mai are preocupări care-l onorează. Este interesant de urmărit ascensiunea unui om pasionat
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
preocupări care-l onorează. Este interesant de urmărit ascensiunea unui om pasionat de știință și nu numai, spre o carieră încununată de realizări impresionante, dar și de cunoscut preocupările sale curente, privind păstrarea și conservarea culturii și limbii neamului său, aromânii. 63 de ani de exil, urmând o traiectorie sinuoasă, presărată cu temeri și inedit, cu întristare și exaltare, cu reușite și eșecuri s-au scurs într-o manieră în care, optimistul și temerarul luptător a ieșit învingător în fața tuturor piedicilor
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
muncă, dăruire, sacrificiu și rigurozitate, dar toate acestea nu aveau șanse de reușită dacă nu erau făcute cu pasiune și seriozitate. Primii 22 de ani... S-a născut la 10 ianuarie 1926 la Edessa, în Grecia, într-o familie de aromâni. La câteva luni după nașterea sa, familia lui părăsește Grecia refugiindu-se în Cadrilaterul românesc, la Bazargic (în Bulgaria de astăzi), unde rămân până în 1940, când soarta le deschide drumul către Constanța. După studiile primare și gimnaziale pe care le
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
imprudența să îl întrebe: Cum ai făcut să capeți premiul von Humboldt? Amuzat, Tiberiu Cunia i-a răspuns simplu și elegant: „Foarte ușor, nu faci nimic! Ei ți-l dau fără să-l ceri”. „Sângele nu se face apă!” - Un aromân dedicat neamului său „Spre sfârșitul vieții mele, m-am consacrat unei alte activități, diferite, într-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp mă preocupa ideea că neamul nostru aromân e pe cale de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate - contactele fiind extrem de rare între aromânii dintr-o țară și alta -, prigoniți în ființa lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte după războiul balcanic din 1912-1913 și restul după ultimul război mondial din perioada 1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân și eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
iarna ce vine, pentru a fi tipărit înainte de venirea verii 2012. Dicționarul va putea fi consultat și online, dacă voi găsi un tânăr care s-o facă; îl avem deja în computer și va fi distribuit prin internet către toți aromânii. Fiind în computer, va putea fi corectat sau îmbogățit prin adăugiri de cuvinte noi, introducere de neologisme etc. În plus, se pot face dicționare mai mici, școlare sau de buzunar, și cuvintele pot fi traduse, grație facilităților oferite de computer
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
purtat și supranumele de BLACHUS. ...Laurentius Toppeltinus (Töppelt) (1641-1670), erudit sas din Mediaș, în lucrarea Origines et occasus Transylvanorum, spune că în limba sașilor, românii sunt numiți BLAHI (d'BLACH - nostra lingua Dacica). /...numele de BLAH este cunoscut și la aromânii din Balcani, chiar mai târziu când întâlnim numele de familie BLAHAVA, la 1825, de o vechime importantă, acesta fiind compus din BLAH + AVA (tata). /...în Cehia un mare filolog contemporan cu Nicolae Iorga purta numele de Ion BLAHOSLAV. Avem, așadar
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
munții Pelasgo-Daco-Thracilor/ Valahilor, adică ai Dacoromânilor/ Românilor”. (Istoria religiilor, vol. I, Prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Timișoara, Editura „Aethicus”, 2001). - Cuvântul pelasg este atestat pentru prima oară la istoricul Herodot Carianul, care descrie pe larg pelasgii din Grecia, strămoșii direcți ai aromânilor, în Istorii (I, II, III, IV etc). El desemnează și pe strămoșii românilor în orizontul dacic. Orizontul dacic era suprapus în Antichitatea Înaltă cu aria Europei Răsăritene în care a înflorit Civilizația Europei Vechi (Old European Civilization - Marija Gimbutas) îndată
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Iugoslavia, se aruncase în apele Dunării de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nouă și înotase spre malul sârbesc. Era de o agilitate rar întâlnită și de un curaj nebunesc, iar ceea ce își propunea, realiza întotdeauna. Profesorul Tiberiu Cunia, aromân, se bucură de un statut cu care puțini dintre confrații noștri români sau de alte naționalități se pot mândri: deținător al Premiului von Humboldt pentru activitatea stiințifică desfășurată în domeniul silviculturii și membru de onoare al Academiei de Științe Agricole
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
ca un pahar de cristal. Și mare le-a fost bucuria văzând satul noaptea, luminat ca ziua, nu cu lumina de la dinamul lui Ardei, sau al primarului Nae Ionescu. Văzând spitalul, se minunează amândouă, întrebând de dr. Teja Papahagi, acel aromân așezat cu sfințenie în cartea satului domnesc. N-ar fi rămas Sultănica aici, acasă la ea, dacă Domneștiul ar fi arătat atunci cum arată azi? Ar mai fi plecat ea după căprarul Drăgan?! Dar, să-i lăsăm să se odihnească
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
aplecare de către un primar al cărui suflet vibra la orice act de cultură, toate se înfăptuiau de către oameni de artă și de spirit, adunați în jurul acelui tânăr director de Cămin Cultural, oameni precum doctorul, vindecător al trupului și sufletului oamenilor, aromânul Teja Papahagi, dascălii din Domnești, din rândul cărora profesorul Gheorghe Boșcănici a țâșnit ca o flacără, împrăștiind lumină pe drumul spiritualității domneștene și, nu în ultimul rând, cei doi mari regizori: Constantin Dinischiotu, ajuns apoi președinte al Comitetului de Cultură
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
meleag străbun sau plecați în diverse localități din țară și chiar din străinătate de unde revin cu drag și cu dorința de a promova valori populare autentice, atrăgând totodată artiști din alte zone ale țării români și de alte etnii: unguri, aromâni spre o mai bună cunoaștere a specificului folcloric al tuturor locuitorilor ce trăiesc pe teritoriu românesc într-o armonie desăvârșită. Grație acestei sărbători, timp de trei zile am avut posibilitatea de a trăi într-o altă dimensiune a existenței unde
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
fel publicațiile minorității armene din România critică politica externă a țării noastre, deși sunt subvenționate de Guvernul României. De altfel pentru „deputată” și „Liga” pe care o reprezintă, Kosova nici nu există. Este de lăudat activitatea ambasadorului Gheorghe Micu în legătură cu aromânii din Albania, dar în ceea ce privește casa „Iorga” ni se pare că o soluție potrivită (bazată pe reciprocitate - principiu de bază al diplomației) ar fi fost susținerea unui centru cultural albanez la București în paralel cu retrocedarea casei „Iorga”. Sunt multe mențiuni
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
Erau vizați diverși oameni „periculoși pentru regim”, considerându-se că aceștia trebuie duși cât mai departe de granița cu sârbii, care sârbi erau conduși de Tito, certat cu Stalin. Și s-au făcut, în secret, listele. Erau toți sașii, bulgarii, aromânii, chiaburii, dușmanii poporului. Omul cu secărica l-a pus și pe tata! Și iată că în noaptea de Rusalii, adică la 18 iunie 1951, ne-am trezit cu militari, grăniceri și securiști, la noi acasă. Și la alții. Ordinul era
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]