158 matches
-
ca partener pe Cornel Ogrean, alături de care a obținut locul al treilea în marea finală a concursului, care a avut loc la data de 20 noiembrie 2006. Pe parcursul anului 2008 Elena a lansat două materiale discografice noi: albumul de muzică aromânească, "Lilicea Vreariei", și cel de muzică latino "Te ador". Cele două discuri au marcat începutul colaborării Elenei cu o altă casă de discuri, Cat Music. În ianuarie 2009, interpreta a câștigat concursul Selecția Națională cu piesa „The Balkan Girls” și
Elena Gheorghe () [Corola-website/Science/315188_a_316517]
-
aromâni înclinând de partea inspectorului. Istoricul austriac Max Demeter Peyfuss numește Bitola un „Shanghai al Balcanilor“, având în vedere multitudinea etniilor (turci, albanezi, slavi, greci, aromâni, țigani), și arată că această localitate s-a dezvoltat ca un centru al culturii aromânești: „existau aici Liceul de băieți, pe atunci singurul liceu român din Balcani, Școală superioară de fete, Consulatul Regal al României, librărie, bibliotecă, până și farmacie românească!“ Pe la 1890 numărul aromânilor din Bitolia era estimat la 15 500. De fapt și
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
urmau să-i revină importante atribuții conform prevederilor cuprinse în cele 17 articole ale regulamentului școlar adoptat la 8 septemrbie de congres și cuprinzând toate aspectele învățământului. Sterie G. Ciumetti a făcut parte din comitetul de redacție a două reviste aromânești create la Bitolia și tipărite la București: “Fratil’ia” (care s-a publicat între februarie 1901 și februarie 1902) și “Lumina” (care a apărut între 1903 și 1908). “Fratil’ia” era o revista bilunară, scrisă în dialect aromân, condusă de
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
(n. 2 noiembrie 1912, Grămăticova, Grecia - d. 23 decembrie 1996, România) a fost un avocat, filolog, scriitor și poet aromân, care a activat în România. s-a născut în comuna aromânească Grămăticova din Grecia, situată într-o regiune muntoasă din apropierea graniței cu Republica Macedonia. După ce a absolvit școala primară românească în comuna natală a urmat doi ani la liceul românesc din orașul grecesc Salonic. În 1926, familia sa s-a mutat
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
volumul „Armâname, armâname”, care cuprinde poeziile scrise de Atanasie Nasta în dialectul aromân. Selecția poeziilor și publicare au fost făcute de Editura Fundației Culturale Aromâne “Dimândarea Pârintească”. În 1985 a apărut la editura Litera din București antologia "„Ecou de cîntec aromânesc”", realizată de Atanasie Nasta, în calitate de editor. Antologia cuprinde portrete și creații a zece poeți: Mihail Nicolescu (1835-1865) (3), Vasile Muși (1895-1961) (5), Nicolae Babu (1901-1967) (6), Nicolae Caraiscu (1911-1969) (5), Theodor Minda (1911-1982) (7), Dumitru Pariza (1908-?) (7), Constantin Colimitra
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
Chirică, unde a fost vizitat în 1974 de Hristu Cândroveanu și profesorul universitar aroman Vasile Barbă. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui. În literatura debutează la revista lunară "Lumină" a liceului din Bitolia. Publică rar în publicațiiile aromânești și în calendarele publicate de asociațiile studențești. În aromana îi apar volumele: "La hane", comedie în versuri, "Revoluționarii", comedie și "Cintițe", poeme. În limba română îi apare volumul "Întomnare". În domeniul istoriei publică studiile: "Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Hristu Cândroveanu. Acesta compară capodoperă lui Nida Boga cu Iliada lui Homer și cu antică Mahabharata indiană. Unele lucrări le-a semnat "Leon Boga" și "L. Ț. Boga". Lucrările în aromana le-a semnat, "Nida Boga", fiindu-i mai familiar aromânesc, după cum îi mărturisea scriitorului aroman Hristu Cândroveanu prin 1950.
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
alianță la nivel balcanic, concomitent cu menținerea opțiunii de a interveni în orice situație în care modificarea echilibrului de forțe în Balcani ar fi amenințat interesele românești. În luna iunie a anului 1900 profesorul Mihăileanu, unul dintre conducătorii mișcării naționale aromânești este asasinat pe străzile Bucureștilor de către un comitagiu bulgar trimis de Sofia cu această misiune specială. Opinia publică românească se revoltă și un război este evitat cu multă greutate. În urma celui de-al Doilea Război Balcanic, România și Bulgaria ajunseră
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]