158 matches
-
la muncă (Doi angrosiști). Aglomerarea de etnii atât de deosebite, aromâni, albanezi, sârbi, greci, bulgari, turci ș.a., amestecul de confesiuni, confruntarea de mentalități nu rămân fără ecou într-o proză individualizată de o ambianță aparte. Toate aceste scrieri cu specific aromânesc au fost publicate, începând cu anul 1902, în gazete și reviste din Bitolia și din țară sau în cărți precum De la frații de departe (1921), Turcoaicele (1921), România văzută de departe (1922), Prima turcoaică (1932). Deși proza lui B. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Macedoniei sau ai Albaniei. Cea de a doua se constituie într-o tentativă ambițioasă de prezentare a mișcării Junilor turci. Sunt retrăite peripețiile unei revoluții, evenimentele fiind judecate din perspectiva unui participant care minimalizează totuși ceea ce nu consună cu interesele aromânești și căruia, nu o dată, îi scapă sensul faptelor. Între protagoniști se află prietenii săi - tânărul maior Enver, viitorul Kemal Atatürk, cel care îl convinge să se alăture mișcării; intransigentul Gemal-Pașa; energicul Talaat-Bei; subtilul specialist financiar Djavid-Bei -, conducători mai întâi ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
în Macedonia, ca intendent al internatului liceului românesc din Bitolia. Prizonier al armatei bulgare în primul război mondial, și-a transpus impresiile într-un amplu poem (peste două mii cinci sute de versuri), ulterior pierdut. A publicat poezii numai în dialectul aromânesc, în „Macedonia”, „Frățilia”, „Graiu bun”, „Deșteptarea”, „Tribuna românilor de peste hotare”, „Peninsula balcanică” ș.a., între 1888 și 1926. Cele mai bune versuri ale lui B. se inspiră din universul păstoresc, motiv pentru care, până la un punct, ele pot părea idile, deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
C. Stelian, „Galeria dictatorilor”, „Analele Romanului”, 1938, 4; C.G. [Const. Gerota], „Eroii revoluției ruse...”, CL, 1938, 1-5; N. Crevedia, Despre câteva cărți recente, PRV, 1939, 1274; Traian Gheorghiu, „Oameni și aspecte din istoria aromânilor”, IIȘ, 1940, 6; Th. Râșcanu, Elementul aromânesc, „Știrea”, 1940, 2365; G.R. [G. Radomir], „Fiul lui Dumnezeu”, „Macedonia”, 1942, 118-119; Al. Z. Ionescu, O nouă carte despre Iisus, „Tomis”, 1942, 8-9, 1943, 1-3; N. Mihăescu, O carte despre Iisus, „Acțiunea”, 1942, 637; [Sterie Diamandi], „Deșteptarea”, 1990, 7-8; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
a aflat la Londra, și a continuat să publice lucrări despre istoria și cultura românilor. A colaborat la revistele „Românul de la Pind”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Analele Academiei Române”, „Luceafărul”, „Boabe de grâu”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Lumina”, „Lilicea Pindului”, „Revista aromânească”, „Universul”, „Notes and Queries” (Paris) ș.a. A publicat în periodice proză scurtă și poezii în dialectul aromân. Alături de alți cărturari români - N. Iorga, Gr. Nandriș, G. Cioran, T. Bodogae -, B. a urmărit raporturile culturii române cu sudul Peninsulei Balcanice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
viața cărăvănarilor și a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani. SCRIERI: De la noi, București, 1903; Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909; Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, 1914; Romantismul englez, București, f.a.; Papers on the Romanian People and Literature, Londra, 1920; Zidra. Gardana. The Dead Pool, Londra-New York, 1921; O viață, București, 1921; ed. (Doda), Londra, 1925; Ruva. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
extrase din conferințele unor politicieni importanți (Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]