177 matches
-
postcombustional nu este încă pe deplin elucidata. S-a observat o creștere a fluxului sangvin în microcirculație atât în țesuturile arse cât și în cele nearse. La nivelul țesuturilor arse apare o scădere tranzitorie a fluxului sangvin urmată de vasodilatație arteriolară. Rata și volumul edemului depind de profunzimea arsurii și de cantitatea de fluide administrată. În arsurile mari, edemul este maxim de obicei la 18-24h. Edemul care apare și în țesuturile nearse s-ar datora creșterii generalizate a permeabilității microvasculare. Edemațierea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
fistule arterio-venoase presinusoidale între cele două sisteme vasculare. Sinusoidele se dispun în lobuli (acinul hepatic) care constituie unitatea funcțională microcirculatorie a ficatului (Rappaport). Presiunea și fluxul sanguin la acest nivel sunt sub dependența activității fibrelor musculare netede ce constituie sfincterele arteriolare și precapilare. Activitatea acestor sfinctere este sub influența reglării neurohormonale, iar ipotetic și sub influența acizilor biliari. Drenajul sanguin se face apoi spre vena centrolobulară, ele se unesc în vene colectoare și converg spre cele trei vene suprahepatice. Circulația hepatică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade capacitanța (complianța) venelor și duce la mobilizarea sângelui din rezervorul venos, de fapt la o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de volum sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
integrativ al funcției endoteliale și coordonării microcirculației. Celulele endoteliale par a juca un rol central în coordonarea sistemului microcirculator și în favorizarea perfuziei tisulare și a ofertei de oxigen. In unele situații patologice cuplarea celulară inter-endotelială anormală și perturbarea răspunsului arteriolar propagat pot explica afectarea perfuziei tisulare și extracția anormală de oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor de vasomoție are loc o închidere și deschidere ritmică a capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de activitatea țesutului perfuzat, cu o repartiție diferențiată în același organ. Aceste modificări în debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul de O2 al sângelui este deja scăzut la 80% la intrarea în capilar, ca urmare a difuziei acestuia în țesut la nivel arteriolar. Acest fapt nu reflectă numai deplasarea O2 către destinația mitocondrială, ci și un fenomen de contracurent cu venulele din vecinătatea arteriolelor, precum și consumul de O2 la nivelul peretelui vascular. In consecință, fenomenul de șunt arteriovenos prin difuzia O2 poate deveni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat de modificări fiziologice ale presiunii arteriolare sau venoase, ori de variații de pH sau de presiune parțială a oxigenului sau bioxidului de carbon. Condiții patologice în care apar astfel de modificări se însoțesc și de leziuni la nivelul peretelui capilar și astfel se explică asocierea lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
podocite, care prezintă prelungiri care se sprijină pe membrana bazală. Prelungirile se numesc procese podocitare (pedicele) (Fig.40, Planșa II). Aparatul juxtaglomerular este o structură complexă situată la polul vascular al corpusculului renal și are rolul de a regla presiunea arteriolară glomerulară prin chemo- și baroreceptori locali. Reglarea este realizată de o substanță secretată de aparatul juxtaglomerular numită renină și de concentrația de NaCl. Funcțiile rinichiului sunt: 1. excretorie realizată în etape: filtrarea glomerulară, reabsorbția, secreția tubulară. Scopul este eliminarea “deșeurilor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
aldosteron, peptidul natriuretic atrial etc). Renina este substratul uneia din cele mai puternice substanțe vasoconstrictoare din organism angiotensina (Ag) II. La rândul său Ag II stimulează secreția de aldosteron și catecolamine, retenția de Na+, menține RFG prin acțiune asupra presiunii arteriolare. Eritropoietina este un hormon esențial pentru eritropoieză, dar are și rol de limitare a leziunilor de ischemie-reperfuzie renală, miocardică, cerebrală. Rinichiul ajută și la transformarea vitaminei D în metaboliți activi asupra absorbției intestinale de calciu. NEFROPATII GLOMERULARE DATE GENERALE Definiție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
renină-angiotensinăaldosteron, endotelina, prostaglandine, oxid nitric, factori de creștere). Anatomopatologic se caracterizează prin rinichi măriți de volum la debutul bolii, iar microscopic prin leziuni de glomeruloscleroză. Leziunile glomerulare sunt variate și se asociază cu leziuni tubulo-interstițiale și vasculare sclerotice (arteriale și arteriolare) care determină în final ischemie glomerulară (Fig. 48, Planșa II). Un aspect frecvent întâlnit este cel de necroză papilară. Tablou clinic și de laborator Semnul cel mai precoce este microalbuminuria (30-300 mg/24 ore). Afirmarea sa necesită cel puțin două
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
1]. Elementele caracteristice circulației maligne sunt: abundența vasculară, prezența de vase cu traiect și calibru neregulat, unele dintre ele intercomunicante, altele obturate la capăt cu aspect „în deget de mănușă”, prezența de șunturi arterio-arteriale și arterio-venoase, lipsa sau incompetența sfincterului arteriolar precapilar alcătuit din musculatură netedă. La nivelul capilarelor, există o permeabilitate crescută a endoteliului pentru macromolecule, ceea ce face ca substanțele nutritive să penetreze accelerat în interstiții. Chiar, dacă nu toate aceste elemente aparțin malignității, ele reprezintă în mod cert stigmatul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
în mod cert stigmatul unei patologii agresive si stau la baza diagnosticului imagistic al naturii tumorale [2]. Spre deosebire de patul circulator neoplazic, în inflamații vasele se multiplică doar în condiții cronice fără a avea însă elemente de șuntare sau anomalii morfologice arteriolare. Chiar dacă la nivel molecular și subcelular evenimentele sunt extrem de rafinate și permit discriminarea dintre cele două procese, la nivel „grosier” o discriminarea relativ utilă pentru practician o permite vizualizarea patului circulator cu ajutorul ultrasonografiei [2]. Relația cu istoricul bolii, condiția clinică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade capacitanța (complianța) venelor și duce la mobilizarea sângelui din rezervorul venos, de fapt la o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de volum sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
integrativ al funcției endoteliale și coordonării microcirculației. Celulele endoteliale par a juca un rol central în coordonarea sistemului microcirculator și în favorizarea perfuziei tisulare și a ofertei de oxigen. In unele situații patologice cuplarea celulară inter-endotelială anormală și perturbarea răspunsului arteriolar propagat pot explica afectarea perfuziei tisulare și extracția anormală de oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor de vasomoție are loc o închidere și deschidere ritmică a capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de activitatea țesutului perfuzat, cu o repartiție diferențiată în același organ. Aceste modificări în debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul de O2 al sângelui este deja scăzut la 80% la intrarea în capilar, ca urmare a difuziei acestuia în țesut la nivel arteriolar. Acest fapt nu reflectă numai deplasarea O2 către destinația mitocondrială, ci și un fenomen de contracurent cu venulele din vecinătatea arteriolelor, precum și consumul de O2 la nivelul peretelui vascular. In consecință, fenomenul de șunt arteriovenos prin difuzia O2 poate deveni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat de modificări fiziologice ale presiunii arteriolare sau venoase, ori de variații de pH sau de presiune parțială a oxigenului sau bioxidului de carbon. Condiții patologice în care apar astfel de modificări se însoțesc și de leziuni la nivelul peretelui capilar și astfel se explică asocierea lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]