180 matches
-
ecografie transesofagiană - TEE. Explorarea hemodinamică invazivă prin cateterism cardiac: Încărcarea sistolică de volum a AS produce o undă „v” mare pe curba de presiune a capilarului pulmonar blocat. Se înregistrează presiunile în cavitățile drepte și circulația pulmonară - presiunile și rezistențele arteriolare pulmonare; presiunile în cavitățile inimii stângi, în special presiunea end-diastolică din VS. Ventriculografia stîngă pune în evidență regurgitarea sistolică a materialului de contrast din VS în AS ca urmare a incompetenței valvei mitrale. Ventriculografia stângă permite evaluarea vizuală a severității
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în scăderea frecvenței cardiace. În disfuncția VS digitala își poate găsi indicația pentru mărirea inotropismului. - Diureticele - sunt utilizate pentru reducerea încărcării centrale de volum, care reduce hipertensiunea venoasă pulmonară și congestia. Sunt indicate mai ales în IM acută. - Vasodilatatoare: cele arteriolare sunt utile prin reducerea rezistenței periferice la debitul aortic, ceea ce mărește debitul cardiac și reduce volumul regurgitant în AS. Reducerea dimensiunilor VS, poate ameliora sau restabili competența valvei mitrale [4]. • Anticoagulantele sunt indicate pentru: - prevenirea embolismului sistemic la IM cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Golledge, Quigley, 2003). În staza venoasă acest resort este folosit din plin în fazele incipiente ale bolii. Dar acumularea în exces de sânge la nivelul venulelor face să crească excesiv presiunea intracapilară, depășind-o pe cea existentă la nivelul capătului arteriolar al capilarului. Din acest moment fluxul sângelui în sistemul microcirculației periferice se oprește și încep să apară consecințele stazei venoase (Jeanneret et al., 2007). Capitolul 2 BOALA VARICOASĂ: CLASIFICARE, ASPECTE ETIOLOGICE, PATOGENICE, CLINICE ȘI PARACLINICE Varicele reprezintă dilatații patologice și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
surprins aspectul colagenului fibrilar, cu diametru mai mare decât cel normal și distribuție complet dezordonată, anarhică, fără a respecta asamblarea regulată, în fascicule de fibre paralele. Atât în medie, cât și în intimă, au fost identificate numeroase vase de tip arteriolar, prezența acestora fiind asociată unor zone de hemoragie intramurală. 8.4. DISCUȚII Tabloul histopatologic al leziunilor caracteristice bolii varicoase este completat printro gamă largă de modificări ultrastructurale care pot fi corelate cu mecanismul patogenic responsabil de slăbirea peretelui venos. Este
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
inferioare și superioare. - arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac. - arteriografia mezenterică superioară și inferioară. - arteriografia vertebro-carotidiană. - arteriografia bronșică. 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară. f. arteriografia vertebro-carotidiană g. arteriografia bronșică 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): a. hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
oxigen este determinată de saturația de oxigen a sângelui arterial și de extracția miocardică de oxigen (care, în condiții normale sunt relativ fixe), și de fluxul sangvin coronarian care depinde de aria de secțiune a arterei coronare și de tonusul arteriolar. Atât aria de secțiune a vasului, cat și tonusul arteriolar, pot fi afectate sever în prezența plăcilor de aterom, conducând la un dezechilibru între ofertă și cerere, în condițiile în care necesarul miocardic de oxigen este crescut, așa cum se întâmpla
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
și de extracția miocardică de oxigen (care, în condiții normale sunt relativ fixe), și de fluxul sangvin coronarian care depinde de aria de secțiune a arterei coronare și de tonusul arteriolar. Atât aria de secțiune a vasului, cat și tonusul arteriolar, pot fi afectate sever în prezența plăcilor de aterom, conducând la un dezechilibru între ofertă și cerere, în condițiile în care necesarul miocardic de oxigen este crescut, așa cum se întâmpla în timpul efortului, legat de creșterea frecvenței cardiace, a contractilității miocardice
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
pacienții complianți la modificările stilului de viața, o reducere progresivă a dozelor sau numărului de medicamente utilizate. Acest lucru poate fi făcut deoarece controlul tensiunii arteriale poate avea efect reversibil, cel puțin parțial, asupra modificărilor anatomice vasculare (de ex. remodelarea arteriolară) ce sunt implicate prin modificări structurale în menținerea valorilor crescute ale tensiunii arteriale[476]. Totuși, încercările de "reducere" a tratamentului ar trebui făcute cu prudenta și acompaniate de supervizarea continuă a valorilor tensiunii arteriale, de preferat împreună cu monitorizarea la domiciliu
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
inferioare și superioare. - arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac. - arteriografia mezenterică superioară și inferioară. - arteriografia vertebro-carotidiană. - arteriografia bronșică. 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară. f. arteriografia vertebro-carotidiană g. arteriografia bronșică 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): a. hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
inferioare și superioare. - arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac. - arteriografia mezenterică superioară și inferioară. - arteriografia vertebro-carotidiană. - arteriografia bronșică. 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară. f. arteriografia vertebro-carotidiană g. arteriografia bronșică 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): a. hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
inferioare și superioare. - arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac. - arteriografia mezenterică superioară și inferioară. - arteriografia vertebro-carotidiană. - arteriografia bronșică. 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară. f. arteriografia vertebro-carotidiană g. arteriografia bronșică 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): a. hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
inferioare și superioare. - arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac. - arteriografia mezenterică superioară și inferioară. - arteriografia vertebro-carotidiană. - arteriografia bronșică. 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară. f. arteriografia vertebro-carotidiană g. arteriografia bronșică 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): a. hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_336 () [Corola-website/Science/291095_a_292424]
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_336 () [Corola-website/Science/291095_a_292424]
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_336 () [Corola-website/Science/291095_a_292424]
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]